Bătălie pentru bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro. Fondurile de coeziune, în centrul disputei care vizează și România
Discuțiile au loc în cadrul summitului european de la Bruxelles și vizează viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF), instrumentul care stabilește prioritățile de cheltuire a fondurilor europene pentru următorii ani, scrie Euronews. Pe de o parte se află țările considerate „frugale”, care susțin limitarea cheltuielilor europene și un control mai strict al bugetului comun. Pe de altă parte se află grupul informal „Friends of Cohesion”, format din 16 state membre care doresc păstrarea finanțărilor pentru politica de coeziune și agricultură. Belgia, Bruxelles: reuniune a Consiliului European. Sursa foto: Sierakowski Frederic/EU Council/dpa Miza este semnificativă deoarece aceste programe reprezintă una dintre cele mai importante componente ale bugetului european și contribuie la reducerea decalajelor economice dintre regiunile Uniunii. Suedia cere un buget mai mic Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a declarat că actuala propunere bugetară este prea mare și trebuie redusă substanțial. Potrivit oficialului suedez, Uniunea Europeană ar trebui să urmărească un buget apropiat de 1% din venitul național brut al statelor membre, argumentând că multe guverne sunt deja obligate să facă economii la nivel național și că aceeași disciplină trebuie aplicată și la Bruxelles. În schimb, statele care susțin politica de coeziune avertizează că reducerea fondurilor ar putea afecta investițiile regionale și programele agricole. Alte dosare importante pe agenda summitului În paralel cu dezbaterea privind bugetul, liderii europeni au discutat și despre războiul din Ucraina, relația cu Rusia și competiția economică tot mai intensă cu China. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat la o parte a reuniunii și a cerut accelerarea negocierilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Totodată, liderii UE au analizat posibilitatea dezvoltării unor instrumente suplimentare pentru a răspunde importurilor masive de produse chinezești considerate subvenționate și vândute la prețuri foarte scăzute pe piața europeană. Negocieri care se anunță de durată Deși discuțiile privind viitorul buget european sunt încă într-o fază preliminară, pozițiile divergente sugerează că negocierile vor fi dificile și ar putea continua luni de zile. Oficialii europeni încearcă să ajungă la un compromis înainte ca viitoarele cicluri electorale din mai multe state membre să complice și mai mult procesul de negociere. Viitorul buget al Uniunii Europene va influența modul în care blocul comunitar va finanța proiectele de dezvoltare, agricultura, securitatea și competitivitatea economică în următorul deceniu, ceea ce transformă actualele discuții într-una dintre cele mai importante confruntări politice de la Bruxelles din acest an.
Friedrich Merz cere schimbarea bugetului UE: Nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut joi reformarea sistemului bugetar al Uniunii Europene, despre care spune că este depășit și nu mai răspunde actualelor probleme, scrie Reuters. Merz susține că Uniunea Europeană trebuie să simplifice modul în care își gestionează fondurile și, în același timp, să acorde prioritate investițiilor în apărare și competitivitate. Declarațiile cancelarului au fost făcute în contextul negocierilor foarte importante care urmează, pentru viitorul buget european 2028-2034. În interiorul UE se conturează deja dispute între statele care vor creșterea investițiilor pentru securitate și cele care vor menținerea fondurilor tradiționale, cum sunt subvențiile agricole și sprijinul pentru dezvoltare regională. Parlamentul European, care decide bugetul împreună cu statele membre, a votat în aprilie pentru majorarea bugetului UE peste nivelul propus anterior de Comisia Europeană, ceea ce a generat comentarii negative venite din partea guvernelor care nu vor contribuții mai mari. Discurs la ceremonia Premiului Charlemagne Cancelarul Friedrich Merz a avut un discurs în timpul ceremoniei Premiului Charlemagne, organizată în orașul Aachen. Premiul i-a fost acordat anul acesta fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, cel care a vorbit încă din 2024 despre problemele de competitivitate ale Uniunii Europene. La eveniment a participat și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, iar Mario Draghi a promis că va face „tot ce este necesar” pentru salvarea monedei euro. „O Europă suverană are nevoie de un buget «protejat de Draghi». Structuri simplificate, investiții în competitivitate și apărare, o concentrare pe fondurile europene pentru politicile europene, toate acestea sunt necesare, deoarece resursele sunt limitate.”, a declarat Merz.. Germania respinge ideea unor noi datorii europene În discursul său, cancelarul german Friedrich Merz a criticat și propunerile privind contractarea unor noi datorii comune la nivel european. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut în februarie împrumuturi comune pentru ca Europa să poată concura economic cu SUA și China, însă Berlinul s-a opus acestei variante. Germania a respins și alte propuneri venite din partea Comisiei Europene, inclusiv introducerea unor taxe suplimentare pentru tutun și pentru marile companii. „Unii cred că putem evita această sarcină dificilă prin asumarea de noi datorii – datorii europene – prin finanțarea cheltuielilor regulate prin intermediul datoriilor. Germania nu poate urma această cale, chiar și numai din motive constituționale”, a spus Merz. „Modernizarea fundamentală este esențială” Cancelarul german a făcut câteva precizări și despre modul în care sunt împărțite în prezent fondurile europene. Potrivit acestuia, mai mult de două treimi din bugetul UE merg către subvenții, în timp ce unele state europene ajung să cheltuiască mai mulți bani pentru plata datoriilor decât pentru apărare. „Dar nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX. Prin urmare, modernizarea fundamentală este esențială. Mai mult, realitatea este că datoria excesivă amenință suveranitatea și limitează capacitatea noastră de a acționa.”, a declarat liderul german.
Liderii decid să amâne discuția privind bugetul UE până la următorul summit
Aceștia urmau să discute atât guvernanța CFM 2028-2034, cât și chestiunea resurselor proprii – impozite colectate la nivelul UE, nu de către statele membre individuale, potrivit Euronews. Anul trecut, Comisia Europeană a propus adăugarea a cinci noi resurse proprii la cele trei deja existente, pentru a genera venituri totale de 58,2 miliarde EUR pe an. Noile resurse proprii includ venituri din emisiile de gaze cu efect de seră în interiorul UE, importurile de produse care au generat gaze cu efect de seră în afara UE (CBAM), deșeurile electronice (E-Waste), companiile mari cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane (CORE), accizele la produsele din tutun (TEDOR). Însă nu toate statele membre sunt de acord cu propunerea, iar discuția este așteptată să dureze câțiva ani, deoarece CFM necesită unanimitatea tuturor celor 27 de state membre ale UE pentru a fi aprobat. În completare, Consiliul European invită Comisia să prezinte un raport cu privire la impactul evoluțiilor recente asupra securității energetice, prețurilor energiei, lanțurilor de aprovizionare și migrației. Consiliul solicită măsuri adecvate și coordonare la nivelul UE pentru securitatea internă. Totodată, liderii UE au decis ca, în privința prețurilor la energie, să ceară Comisiei Europene un raport.
Bloomberg: Cancelarul Germaniei, iritat de proiectul de buget al UE: „Creșterea datoriilor a devenit noua stare de normalitate”
Miercuri seara, purtătorul de cuvânt al cancelarului german a emis o declarație prin care respinge propunerea Comisiei Europene de a-și majora bugetul la 2.000 de miliarde de euro, la doar câteva ore după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat planul la Bruxelles. Germania, ca cel mai mare contributor la bugetul UE, ar fi responsabilă pentru aproximativ un sfert din sumă. Cancelarul german Friedrich Merz a fost iritat de propunere, a declarat un oficial sub condiția anonimatului. Cancelarul a fost deosebit de nemulțumit de decizia de a percepe impozite pe profit, care contrazice una din promisiunile lui recente făcute companiilor germane, de a le reduce taxele. Merz: „UE va trebui să se mulțumească cu fondurile pe care le are” Deși Merz și von der Leyen provin din același partid, nu au avut niciodată o relație apropiată. În timpul carierei sale politice la Berlin, von der Leyen a servit în mai multe cabinete ale fostului cancelar Angela Merkel, un oponent de lungă durată al lui Merz, notează Bloomberg. Formularea documentului emis de purtătorul de cuvânt al cancelarului german a fost neobișnuit de dură, reflectând frustrarea crescândă a lui Merz față de modul în care funcționează Comisia Europeană. „Creșterea datoriei era folosită în cazuri excepționale, dar în aceste zile a devenit noua normalitate”, le-a declarat Merz reporterilor la Londra joi. „UE va trebui acum să se mulțumească cu fondurile pe care le are. Acest lucru va însemna o luptă dură pentru buget pentru următorii doi ani.” Merz nu a fost singura persoană enervată. Mulți comisari s-ar fi simțit frustrați de faptul că Von der Leyen nu a împărtășit detaliile finale ale proiectului până în ultimul moment, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Purtătorii de cuvânt ai lui von der Leyen au negat că statele membre ar fi fost excluse din proces, spunând că ele au fost ținute la curent cu planificarea, dar nu și cu suma finală. Guvernul german și-a exprimat clar opiniile într-un document de poziție către Bruxelles luna trecută. În scrisoare, consultată de reporterii Bloomberg, oficialii germani au subliniat că nu există loc pentru a majora bugetul. De asemenea, ei au respins continuarea planului comun de împrumut al UE din perioada pandemiei, ceea ce înseamnă că orice cheltuială suplimentară a UE pentru noi proiecte ar trebui finanțată prin reduceri ale altor părți ale bugetului, potrivit unui oficial guvernamental din Berlin. Remarcile de miercuri nu marchează prima confruntare a lui Merz cu Comisia Europeană. El și-a exprimat în mod repetat nerăbdarea față de Comisia Europeană pentru că a durat prea mult să ajungă la un acord comercial cu SUA și a criticat anterior întârzierea ratificării acordului de liber schimb UE-Mercosur. Într-o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump vinerea trecută, cancelarul a spus clar că Germania va accepta taxe vamale asimetrice atâta timp cât un acord este semnat rapid și va conține scutiri pentru anumite industrii. Între timp, Merz se concentrează pe cultivarea unor legături mai strânse în Europa. Cancelarul s-a deplasat joi la Londra pentru a semna un acord bilateral cu premierul britanic Keir Starmer. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive
Oana Țoiu despre bugetul UE: Vedem o provocare pentru România
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea de buget pentru perioada 2028-2034. Documentul prevede între altele comasarea agriculturii cu domeniul coeziunii, lucru care a provocat nemulțumirea Parlamentului European. Șefa diplomației române, Oana Țoiu, declară la RFI că Bucureștiul susține poziția PE: „Noi susținem poziția Parlamentului European, care cere o implicare mai mare a lor ca fiind singurii aleși direct de cetățeni. Europarlamentarii noștri fac o echipă bună, chiar și între partide, atunci când vorbim de interesul național. Noi am avut o întâlnire împreună cu președintele Nicușor Dan, cu toată echipa de europarlamentari, ca să ne asigurăm că avem o voce unitară și un interes național reprezentat prin ei acolo și nu doar că au fost deschiși, dar acesta este modul lor de lucru pe subiectele importante pentru România și este ceva ce noi apreciem. Credem că au dreptate când spun că trebuie implicați mai mult în proces”. Oana Țoiu precizează că „în ceea ce privește anunțul făcut de Ursula von der Leyen și schimbările care au apărut în felul în care este structurat bugetul, vedem în față o provocare pentru România, pentru că această nouă abordare care leagă alocările financiare de îndeplinirea unor obiective leagă asta de rezultate și de reforme, sigur, este o abordare constructivă, principial, este însă o abordare complicată în momentul în care ne uităm la experiența României de a fi pierdut miliarde pentru că nu a reușit întotdeauna să susțină ritmul de reforme și rezultate impus de acest tip de alocare financiară. Asta nu înseamnă că ne opunem alocării financiare bazate pe rezultate, dar că trebuie să fim realiști cu faptul că avem nevoie de niște domenii unde să putem să împingem înainte un mesaj care ține de păstrarea predictibilității unor finanțări. De exemplu, în agricultură”. Șefa diplomației române spune că reducerea bugetului agriculturii nu este o veste bună „În agricultură, o veste care nu este deloc îmbucurătoare pentru noi este că s-a diminuat bugetul total alocat domeniului agriculturii și asta este ceva ce trebuie să discutăm în perioada următoare, nu direct bugetul alocat României, nu am ajuns la această etapă, vorbim de bugetul total”. Ministrul de Externe vede și un aspect pozitiv al bugetului UE: „Un lucru îmbucurător, ca să dau și o veste bună, pe care noi îl susținem legat de modificări este că acum vedem pe liniile financiare de alocare componenta transversală socială. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pe aproape fiecare domeniu în momentul în care se alocă o finanțare, trebuie să se țină cont și de partea de integrare socială. De ce este asta foarte important pentru România? Pentru că noi în continuare și acasă și în diaspora internațional trebuie să ne asigurăm că avem o bună integrare pe piața forței de muncă, de exemplu, a tuturor categoriilor și atunci contează dacă într-un proiect dedicat energiei sau un proiect comercial sau un proiect care ține de infrastructură există întotdeauna și nevoia aceasta de a asigura o componentă de integrare”. Oana Țoiu precizează că bugetul UE va fi negociat în perioada următoare „Acest buget nu este final, intră într-o etapă de negocieri. Noi avem echipa noastră din MAE, de exemplu, o să fie mâine direct la Bruxelles, pentru a discuta mai departe despre asta. Avem și ministrul Agriculturii implicat și Ministerul Economiei, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor. Este o negociere care va continua pe fiecare dintre aceste paliere, pe de o parte. Pe de altă parte, împingem pentru mai multă claritate, anunțul Ursulei von der Leyen este un anunț în termeni generali, dar sunt multe elemente de detaliu care lipsesc în acest moment și ele sunt necesare în etapa viitoare a negocierilor. Lucrăm împreună cu europarlamentarii și din nou susținem poziția lor de a fi mai implicați în acest proces de negociere și nu este doar poziția României. Liderii grupurilor familiilor europene politice au semnat împreună o scrisoare fermă, în care cer asta. Și acasă, relația între Executiv și Parlament are nevoie de îmbunătățiri și iată și la Bruxelles”.
După negocieri INTENSE, UE a ajuns la un acord asupra următorului cadru financiar multianual
Uniunea Europeană a propus suma de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul buget pe șapte ani, pentru perioada 2028-2034. Negocierile au fost intense și s-au prelungit până târziu în noaptea de marți spre miercuri și au fost reluate miercuri dimineață, potrivit unor persoane la curent cu chestiunea, care au dorit să-și păstreze anonimatul, conform Bloomberg. Cifra de 1.980 de miliarde de euro reprezintă o creștere substanțială față de cele 1.200 de miliarde de euro – echivalentul a 1% din produsul intern al UE – care a fost alocată bugetului în timpul ultimului ciclu bugetar, între 2021 și 2027. Comisar european: „Urmează doi ani de negocieri dificile” Propunerea de miercuri dă startul unui proces laborios în cadrul căruia Parlamentul European și Consiliul European se vor pronunța asupra planului. Deasemenea, este nevoie de acordul unanim al liderilor UE. Bugetul, care este cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, trebuie să fie aprobat până la sfârșitul anului 2027. Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție, Statul de drept și Protecția Consumatorilor, a declarat că bugetul este elaborat „în circumstanțe dificile”, inclusiv cerința de a începe în 2028 rambursarea datoriei UE din perioada pandemiei de coronavirus, care ar putea ajunge la 25 de miliarde de euro pe an. „Urmează doi ani de negocieri dificile”, a spus el. „Astăzi este totuși o zi importantă”. Proiectul include un fond pentru competitivitate, prosperitate și securitate în valoare de aproape 590 de miliarde de euro, din care 450 de miliarde de euro sunt destinate unui fond pentru competitivitatea UE, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Agricultura, care a fost mult timp una dintre pietrele de temelie ale bugetului UE, va primi încă o dată o mare parte din finanțare, cu aproape 300 de miliarde de euro propuse pentru politica agricolă comună a blocului, potrivit persoanelor respective. Bugetul UE este finanțat în principal prin contribuțiile statelor membre, economiile mai bogate fiind contribuitori neți la fondul comun. Planul de buget va întâmpina probabil reacții negative din partea unor state membre ale UE care se confruntă deja cu probleme bugetare și care vor fi responsabile pentru finanțarea celei mai mari părți a pachetului. Situația este și mai sensibilă anul acesta, având în vedere obiectivul UE de a-și consolida capacitățile de apărare și de a-și îmbunătăți competitivitatea, deoarece se confruntă cu amenințări economice din partea SUA și cu o concurență tot mai mare din partea Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui
Mesajul Ursulei von der Leyen despre proiectul pentru viitorul buget al UE: Va fi cel mai ambițios propus vreodată
Comisia Europeană a propus un proiect de buget central al UE de 1.816 miliarde de euro pentru perioada de șapte ani începând cu 2028, după zile de negocieri interne tensionate. Membrii Comisiei, conduși de președintele Ursula von der Leyen, au ajuns în cele din urmă miercuri la această sumă. Conform proiectului, cheltuielile totale ar crește la 1,15% din venitul brut al Uniunii Europene, față de aproximativ 1,1% în bugetul pe 2021-2027. „Este un buget care corespunde ambiției Europei, care face față provocărilor cu care se confruntă Europa și care ne consolidează independența”, le-a declarat von der Leyen reporterilor. „Bugetul este mai mare, este mai inteligent și mai clar definit”. Comisia a afirmat că bugetul său se va ridica la 2.000 de miliarde de euro. Această sumă ia în calcul rambursarea datoriei post-Covid a UE, care ar reprezenta 1,26% din venitul brut. Siegfried Mureșan, negociatorul pentru buget al Partidului Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen, a descris această metodă drept „înșelătoare”. Criticile sale au fost reluate de europarlamentari din toate grupurile. „Bugetul propus este prea mare”, a declarat ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen. Este probabil ca multe guverne să militeze pentru un buget mai mic sau cu priorități diferite decât cel propus de Comisie. Ca un indiciu cu privire la bătăliile care vor urma, notează Politico, Carla Tavares, membru al Comisiei de Buget a Parlamentului European, din partea Partidului Socialist, și co-raportor pentru următorul cadru financiar multianual, a declarat: „Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre cheie să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU [împrumuturile de recuperare post-Covid]”. Comisia va aloca 865 de miliarde de euro pentru „planuri naționale și regionale”, care ar putea include politica regională și Politica Agricolă Comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE, potrivit comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul în fața Parlamentului European. Subvențiile pentru agricultori și plățile către regiunile mai sărace vor reprezenta o parte semnificativ mai mică din cheltuielile totale. Comisia va aloca 410 miliarde de euro pentru „Fondul european pentru competitivitate”, 200 de miliarde de euro pentru „Europa globală”, care include ajutorul pentru dezvoltare și asistența acordată țărilor vecine, 292 de miliarde de euro pentru „alte” programe, inclusiv dezafectarea nucleară și justiția și 49 de miliarde de euro pentru programul de schimb de studii Erasmus+. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui UE a pregătit o listă de produse care ar urma să fie taxate suplimentar dacă SUA introduc noi taxe pe importuri. Care sunt acestea