PSD amenință că nu votează bugetul dacă nu sunt acceptate măsurile sociale și continuarea investițiilor locale. Grindeanu: trebuie eliminate aberațiile de anul trecut
Declarațiile au fost făcute luni seară, la Romania TV, unde Grindeanu a susținut că proiectul de buget poate fi negociat pe baza unor priorități clare, PSD indicând trei direcții principale. Prima prioritate vizează finalizarea PNRR până la jumătatea acestui an. „Până la jumătatea acestui an trebuie să se închidă PNRR-ul, iar cofinanțarea pentru PNRR trebuie să fie asigurată pe proiectele de investiții”, a declarat liderul PSD. A doua prioritate este legată de finanțarea autorităților locale. Grindeanu a cerut ca proiectele de dezvoltare din teritoriu să fie menținute la același ritm de anul trecut: „Trebuie să continuăm investițiile în același nivel ca și anul trecut.” A treia prioritate este pachetul social, pe care PSD îl consideră esențial în construcția bugetară. „Este punctul de vedere al PSD și asta vom susține”, a mai spus Grindeanu. În plus, acesta a afirmat că trebuie eliminate „aberațiile de anul trecut”, indicând explicit situații legate de CASS. Potrivit lui, trebuie corectate prevederile privind contribuția la sănătate pentru veterani, foști deținuți politici și mame: „Toate aceste lucruri trebuie să se regăsească în buget și trebuie să fie corectate.” Întrebat ce va face PSD dacă propunerile sale nu sunt acceptate, Sorin Grindeanu a dat un răspuns tranșant: „Eu sper că aceste lucruri vor fi în bugetul de stat. Dacă nu vor fi, PSD-ul nu va vota bugetul.” În același timp, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că tăierile la categoriile vulnerabile trebuie explicate de cei care le-au decis. „Pentru tăierile de la categoriile vulnerabile, cred că trebuie să răspundă cine le-a gândit. Nu pot să fiu avocatul unor măsuri pentru care nu cred că există bucurie în a le lua”, a afirmat Manole.
Sorin Grindeanu: Membrii coaliției au înțeles că această sarabandă a tăierilor trebuie să înceteze
„Noi am intrat în această ședință (a coaliției – n.r.) cu acest țintar, dacă vreți, ca sistemul de ordine publică, înțelegând aici poliția și armata, jandarmeria, tot acest sistem, profesorii, adică educația și sănătatea, să fie exceptate de la aceste tăieri cu 10%. E un lucru pe care, într-un final, coaliția l-a acceptat, ceea ce vă spun că mă bucură”, a declarat luni seară, la România TV, președintele PSD, Sorin Grindeanu. Grindeanu a spus că partenerii de guvernare au înțeles mesajul social-democraților privind oprirea tăierilor. „Membrii coaliției au înțeles ceea ce noi spunem de mult timp, că această sarabandă a tăierilor trebuie să înceteze, că toate lucrurile care au generat aceste tăieri nu au făcut din punct de vedere economic bine, dovadă fiind indicatorii macroeconomici și statistici pe care i-ați văzut săptămâna trecută. Eu cred că e un lucru bun ceea ce s-a întâmplat azi. E un început, dar adevărata bătălie, din punctul nostru de vedere, se va da la buget. La buget unde va trebui să avem aprobat acel pachet de solidaritate”, a afirmat liderul PSD. Întrebat dacă impozitele locale rămân la autoritățile locale sau nu, Grindeanu a răspuns că asta este cererea PSD și a invocat susținere inclusiv din partea USR. „Asta este ceea ce PSD-ul cere și care punct de vedere este susținut din ce am văzut azi chiar și de USR. De-aia spuneam azi în ședință că s-a găsit chiar și în USR PSD (…) Văd că pe acest punct de vedere și cei de la USR, prin vocea lui Dominic Fritz, au susținut că aceste impozite trebuie să rămână local”, a afirmat președintele PSD. Grindeanu a precizat care sunt prioritățile PSD în discuțiile pe buget. „Eu cred că tot ceea ce ține de buget în acest moment poate fi discutat pe anumite priorități. Prioritățile din punctul nostru de vedere sunt următoarele: Până la jumătatea acestui an trebuie să se închidă PNRR-ul, iar cofinanțarea pentru PNRR trebuie să fie asigurată pe proiectele de investiții. Asta ar fi prima prioritate. A doua prioritate este cea legată de autoritățile locale. Trebuie să continui investițiile în același nivel ca și anul trecut. A treia prioritate în buget o reprezintă pachetul social. Asta este punctul de vedere al PSD-ului și asta vom susține. Vom susține ca pensiile și acele ajutoare pe care dumneavoastră le-ați prezentat one-off să fie date, trebuie să revenim la să corectăm toate acele aberații de anul trecut cu CASS pentru veterani, pentru deținuți politici, pentru mame”, a mai spus Grindeanu.
Un lider liberal vorbește despre posibila plecare a lui Bolojan din fruntea Guvernului. Care este condiția
Declarația a fost făcută vineri seara în cadrul unei emisiuni Antena 3 CNN. „Dacă legea bugetului nu trece de Parlament, probabil aceasta va fi urmarea”, a răspuns Thuma atunci când a fost întrebat despre tensiunile din coaliția de guvernare care ar putea duce la înlăturarea lui Bolojan. Totuși, Thuma a mai spus că Ilie Bolojan nu poate fi schimbat decât dacă partidele de la guvernare îi retrag sprijinul. „Parlamentarii liberali nu vor vota niciodată împotriva unui premier liberal”, a declarat Thuma adăugând că „eu nu pot spune aceleași lucruri”, referindu-se la amenințările social democraților la adresa lui Bolojan. „Eu vreau de la premierul Ilie Bolojan să se așeze la masă și să negocieze” cu reprezentanții partidelor și cu cei ai mediului economic, a mai declarat Thuma care l-a criticat pe Bolojan. „Tema zilei este că România a intrat în recesiune tehnică, asta înseamnă că oamenii o duc mai rău, pentru mine era previzibil. (…) În 2009-2010 au fost implementate aceleași tăieri, aceleași creșteri de taxe, rezultatul nu a fost bun”, a precizat Hubert Thuma. Președintele Consiliului Județean Ilfov este unul dintre contestatarii președintelui PNL, Ilie Bolojan.
Nicușor Dan: Coaliția funcționează mai bine decât percepția. Ce spune despre buget?
Nicușor Dan a afirmat că este preocupat de bugetul pe 2026 și că se va implica în discuții atunci când acestea vor începe efectiv, chiar dacă nu mai dispune, ca în trecut, de toate informațiile punctuale privind construcția bugetară. „Problema bugetului pe 2026 este foarte importantă și, în momentul în care discuțiile o să înceapă, o să fiu și eu implicat”, a spus președintele. Șeful statului a precizat că are întâlniri frecvente cu liderii coaliției, atât individual, cât și, la nevoie, în grup, și a respins ideea unei disfuncționalități majore în interiorul coaliției de guvernare. „Dincolo de atacurile continue între părți și de percepția că această coaliție este în mare suferință, eu cred că, în realitate, în modul în care ei funcționează și ajung să aibă aceleași opinii pe actele normative pe care și le asumă, această coaliție funcționează mai bine decât percepția”, a declarat Nicușor Dan. Referindu-se la întârzierea bugetului, președintele a spus că ar fi fost ideal ca acesta să fie adoptat înainte de 1 ianuarie, pentru a transmite un semnal de predictibilitate piețelor financiare, dar a subliniat că procesul este în desfășurare. „Ministrul de Finanțe s-a întâlnit cu toate instituțiile reprezentative, au discutat pe o anvelopă pe fiecare instituție, iar săptămâna viitoare vor începe discuțiile tehnice”, a explicat el. Nicușor Dan a estimat că bugetul ar putea fi finalizat în două-trei săptămâni și a arătat că, din perspectiva investitorilor, cel mai important semnal a fost reducerea deficitului bugetar. „Mesajul cel mai bun pentru investitori este că, în loc de 9,5%, am avut un deficit de 7,6%. Dacă ne uităm doar la această parte, este un mesaj foarte bun”, a spus președintele.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Mă aștept să avem un buget cu care sănătatea să poată intra într-o traiectorie normală
„Mă aștept la un buget al sănătății cel puțin egal cu cel executat anul trecut. Mă aștept să avem un buget cu care sănătatea să poată intra într-o traiectorie normală”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, duminică seară, la B1. Rogobete i-a mulțumit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru colaborarea din 2025, despre care spune că a fost „excepțional de bună”. „A înțeles nevoia din sănătate, dovadă că la toate rectificările bugetare sănătatea a fost pe plus. Am primit bani la ambele rectificări bugetare și, pe ultima sută de metri, la finalul anului, am mai primit încă o sumă”, a precizat el. Potrivit ministrului, 2025 este „primul an în care închidem în decembrie fără datorii la farmacii, fără facturi neplătite la furnizorii de servicii medicale”, iar plata concediilor medicale restante a fost recuperată la șase luni. „Asta nu se putea face dacă ministrul Finanțelor nu înțelegea fenomenul și dacă nu exista această colaborare foarte bună dintre noi. Sigur, mai există și disensiuni, dar la finalul zilei linia este una de colaborare foarte bună”, a subliniat ministrul.
2000 de militari voluntari vor fi prinși în bugetul pe 2026
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că în buget va exista finanțare pentru 2.000 de militari voluntari. „Este în primul an, facem un test să vedem care este atractibilitatea, ce învățăm din interacțiunea asta. Armata nu mai are sistemul ăsta de foarte mulți ani. Practic, acum este pentru prima oară când niște oameni fac o instrucție timp de patru luni de zile, primesc casă, primesc masă, primesc la finalul zilei 27.000 de lei brut, după aceste patru luni de zile și încă un aspect: primesc oportunitatea să-și continue cariera militară direct după cele patru luni. Eu cred că va exista un interes. Și sunt preocupat să facem loc, și dacă nu primim banii ăștia de la Guvern, din alte mișcări pe care le facem în interiorul bugetului Ministerului Apărării. E mult de eficientizat”, a spus ministrul Radu Miruță, la Digi 24. Întrebat dacă numărul va crește în viitor, Miruță a spus că „2.000 – 3.000 – 4.000, vedem ce învățăm. Așa, ușurel, ușurel”. „E un populism foarte mare să spune, nu știu, vrem să dăm pensionarilor 800 de lei, vrem să angajăm încă 10.000 de militari, vrem să cumpărăm avioane supersonice. E foarte simplu să spui. Eu cred că românii s-au săturat de asta. Mie mi se par un politician onest care găsește o soluție pentru bani”, a spus ministrul Apărării. Legea privind introducerea serviciului militar voluntar are ca obiectiv întinerirea și consolidarea rezervei Armatei României, în contextul în care actuala rezervă este formată în mare parte din persoane care au făcut armata înainte de suspendarea stagiului militar obligatoriu, în 2007.
Adrian Câciu îl contrazice pe Ilie Bolojan: Sunt bani pentru măsuri de sprijin în 2026
Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu i se adresează direct premierului: „Domnule Bolojan, să vă ajut cu bugetul că spuneți că nu sunt bani în 2026. Sunt bani!”. Deputatul afirmă că există fonduri pentru mai multe tipuri de măsuri: „Și pentru autoritățile locale! Și pentru reducerea unor derapaje normative în impozitul pe proprietate. Și pentru pachetul de solidaritate! Și pentru pachetul de stimulare economică. Și pentru măsuri suplimentare de susținere”. Adrian Câciu susține că, în condițiile reducerii deficitului bugetar la 6,2% din PIB, România poate avea la dispoziție resurse importante pentru politici publice noi. „Vă ofer un scenariu în care aveți la dispoziție între 27 și 40 miliarde lei pentru măsuri noi de sprijin a economiei și a oamenilor, scăzând și deficitul la 6,2% din PIB”, a scris acesta. Potrivit postării lui Câciu, analiza pornește de la angajamentele României în cadrul procedurii de deficit excesiv, care permit o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,5% în termeni nominali. „România are un spațiu fiscal pe care îl poate folosi pentru a sprijini economia și cetățenii într-un interval cuprins între 1,3% din PIB și 2% din PIB”, a explicat Câciu, precizând că acest lucru înseamnă „circa 24–28 de miliarde” de lei, suplimentar față de obligațiile deja asumate prin lege. Deputatul atrage atenția că bugetul pentru 2026 nu este încă schițat, deși termenul ar fi fost depășit „Este păcat că nu avem, în prezent, măcar un cadru preliminar al bugetului general consolidat pe anul 2026. Ar fi trebuit să avem buget aprobat din decembrie 2025. Suntem în februarie 2026”, a scris el. Câciu precizează că scenariul său este construit pe venituri bugetare de 34,7% din PIB, nivelul anului 2025, și pe un PIB de 2.045 miliarde de lei, conform prognozei Comisiei Naționale de Prognoză, fără a lua în calcul venituri suplimentare sau efecte de multiplicare economică. „Privim cu rezervă creșterea economică pe 2026, având în vedere că am închis 2025 în contracție economică”, a subliniat deputatul. În final, Adrian Câciu reia mesajul adresat premierului: „Sunt bani! (…) Vă recomand să combateți această propunere, domnule Bolojan. Sau să vi-o însușiți! Ar fi bine pentru România. Cu plăcere!”. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că bugetul pentru anul 2026 va fi construit într-un cadru fiscal strict, cu prioritatea reducerii deficitului bugetar și a respectării angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene. Bolojan a avertizat că spațiul bugetar este limitat și că nu pot fi făcute promisiuni care să pună presiune suplimentară pe finanțele publice, subliniind necesitatea disciplinei fiscale și a controlului cheltuielilor, în condițiile în care România se află încă în procedura de deficit excesiv.
Bolojan fixează termene pentru prioritățile Guvernului: „Închidem măsurile de ajustare bugetară și începem să lucrăm la măsuri de relansare economică”
Bolojan fixează termene pentru prioritățile Guvernului: aprobarea bugetului și relansarea economică Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că țintele stabilite de Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și Guvernul își propune să reducă inflația la finalul anului la 4%. „Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, spune premierul. Potrivit acestuia, principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, de absorția de fonduri europene. Prioritățile anului 2026 „Așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget și să asigurăm absorția de fonduri europene. Pentru a avea investiții importante și anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România”; spune Bolojan. Reforma administrației Premierul a declarat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, „un pachet din păcate amânat”. Potrivit lui Bolojan, acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental și ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare. De asemenea, potrivit premierului, în bază a consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet. „Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului în așa fel în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii prin administrația locală. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului cu salariul. Și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a mai spus Ilie Bolojan. Relansarea economică Premierul a votbit și de cel de-al doilea pachet, cel de relansare economică. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. Apoi, acesta va fi pus în transparență decizională, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, în care va fi prezentat partenerilor sociali. „Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu prin Banca de Investiții și Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan. Liberalizarea pieței gazului „Plafonarea administrativă a prețului la gaz: trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de puseul de inflație. Fiind un an greu, e normal să luăm aceste măsuri, pentru că din 2027 România va avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră. Asta înseamnă că în 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru liberalizare. Propunem deci ca până în martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul. Prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări. Prețul la gaze va fi plafonat pentru consumatorii casnici și CET-uri”, a declarat Bolojan. Bolojan, avertisment pentru CCR: „Probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor” Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, unde șeful Guvernului a subliniat că unul dintre jaloanele aferente absorbției fondurilor europene vizează pensiile magistraților. Potrivit premierului, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de aproape 230 de milioane de euro”. Bolojan a invocat discuțiile purtate săptămâna trecută cu Comisia Europeană, care ar considera că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. În acest context, premierul spune că va transmite CCR impactul direct al întârzierilor, pe fondul unei serii de amânări succesive. „Din discuțiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a declarat premierul. Miza, a punctat Bolojan, este deblocarea finanțărilor europene condiționate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o decizie întârziată ar putea prelungi sau chiar compromite accesul la suma reținută. Bolojan, despre raportul Congresului SUA: Nu este un raport despre România Premierul Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, a spus, miercuri, că este „total de acord” cu comentariul președintelui în funcție, Nicușor Dan, în privința raportului Congresului SUA, respectiv că nu este un raport despre România, ci unul despre libertatea de exprimare. Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezențiale din România din 2024. „În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan – n.r.), lucruri pe care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statei Unite în privința libertăților de exprimare. Și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere. Aici e vorba de prevedeni legate de un raport. Există și alte raporte ale TikTok-ului, dar deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională cu respectarea prevedenilor legale în materie de derulare a alegerilor”, a spus premierul. Bolojan, despre concediile medicale: România a plătit 6 mld. lei anul trecut, 8% din bugetul CNAS
Darău: Februarie este luna armistițiului și a consensului pentru buget și pentru pensiile speciale
Irineu Darău a explicat, luni seara, că există posibilitatea ca toate pachetele legislative să treacă de Parlament în cursul lunii februarie, odată cu debutul sesiunii. „Eu cred că încă se mai poate ca în interiorul lunii februarie să treacă pas cu pas toate aceste pachete și îndrăznesc să sper că poate tot în luna februarie să se găsească și soluția sau să se aprobe soluția pentru pensiile speciale ale magistraților”, a declarat Darău, la TVR Info. Ministrul a precizat că ritmul lent de lucru al coaliției are drept cauză negocierile complexe între cele patru partide. Acesta consideră că acum este momentul ca administrația centrală să accepte un efort real de reformă. „Sper de aceea că februarie este luna armistițiului, consensului, compromisului, în sens pozitiv, să avem buget, să avem pachetul de reformă a administrației centrale așa cum poate el să fie, să avem soluții pe pensiile speciale și să ieșim cu fruntea sus”, a mai spus Darău. Darău a susținut că acest buget reprezintă un test pentru coaliție. Stabilitatea este, în viziunea sa, un element esențial pentru următorii ani. „Acest buget într-adevăr cred că este un test al coaliției. E primul buget pe care cele patru partide diferite îl fac împreună. De aceea și cred că, dacă reușim să-l trecem în Parlament, este o probă trecută cu succes”, a conchis acesta.
Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat cu cele din sectorul public: Investim sau tăiem din cheltuieli?
Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Mihnea Costoiu, a publicat un mesaj pe Facebook în care arată rata de succes în mediul privat și cum a reușit să tripleze investițiile în cercetare, ajungând la același nivel cu finanțarea publică. „În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli? Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani. Greșit. Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a punctat Mihai Costoiu în începutul postării. Investițiile private în cercetare au ajuns la nivelul finanțării publice. De ce bugetul pe 2026 este crucial „În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat. Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri. Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor. Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete: 2023: peste 200 milioane lei; 2024: peste 540 milioane lei; 2025: peste 1.600 milioane lei”, a mai precizat fostul senator. Cercetarea românească, între capitalul privat și responsabilitatea publică Fostul senator aduce în față ideea că investițiile private în cercetare-dezvoltare au devenit, în multe domenii, principala sursă de finanțare a inovării și depășesc contribuția statului. Aceste investiții generează deja rezultate concrete: formarea de specialiști, locuri de muncă bine plătite și proiecte active în domenii-cheie precum IT, inteligență artificială, sănătate sau tranziție verde. „În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent. Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat. Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM. Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele. Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile. Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an. De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat. Cred că este un domeniu în care, când vorbim despre realizarea bugetului pe acest an, putem demonstra că nu urmărim doar să reducem din cheltuieli. Putem arăta că nu dorim doar să tăiem din bugete ci și să investim în viitor. Și este important să aliniem efortului statului cu dinamica investițiilor private. Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare. Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a mai precizat Mihai Costoiu în postarea sa.