Premierul, despre bugetul Apărării pe 2026: Nu avem cum să ne ducem la 5%
„Nu avem cum să ne ducem la 5%. Nu avem spații fiscale pentru treaba asta. Trebuie să discutăm foarte deschis, dar ne vor respecta angajamentele ca în fiecare an să creștem cu câteva procente, nu foarte mari, cota alocată apărării”, a spus Bolojan la G4Media. Șeful Guvernului a fost întrebat cu cât va crește bugetul Apărării în acest an. „Acum se lucrează la proiecția de buget. Avem o țintă de deficit pe care o urmărim de 6,2%. Urmărim de asemenea să scădem inflația la 4-4,5% și și bugetul Ministerului Apărării va fi puțin mai mare decât cel de anul trecut. Ar putea să fie, nu știu, 2,3-2,4%. Nu vreau să vin cu niște cifre pentru că acum sunt discuțiile cu Ministerul. (…) Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3%”, a precizat premierul. El susține că planul pe care România și l-a asumat în fața Alianței Nord-Atlantice de a face dotări pentru Armata Română a fost transferat pe programul SAFE. „Iar discuțiile care au fost purtate până în acest moment, în afară de faptul, deci, că această dotare care este absolut necesară pentru a avea siguranța granițelor noastre în parteneriat cu aliații noștri din NATO și cu responsabilitățile pe care le-am asumat, va fi urmată nu doar de achiziție de armament, ci de transferuri de investiții de tehnologie în România, în așa fel încât industria noastră de apărare să fie în situația de a intra în lanțurile valorice ale industriei europene de apărare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Ciolacu îl atacă pe Bolojan: Un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec
„Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării! Acesta este adevărul, Ilie Bolojan!”, a scris joi pe Facebook Marcel Ciolacu, El spune că nu există o reducere reală a deficitului ca urmare a „reformelor” făcute de premier. „Șmecheria făcută se poate dovedi acum cu date din execuția bugetară. Cheltuieli de investiții făcute inclusiv în mandatul meu, din prima parte a anului 2025, au fost trecute de la împrumuturi din PNRR la granturi și, astfel, au fost înregistrate la venituri. În total, 0.6% din PIB au fost mutate în decembrie, apărând în buget si la venituri. Așadar, creșterile de taxe (TVA, accize, etc) si măsurile de austeritate puse in spinarea românilor săraci si a celor din clasa de mijloc nu au avut efectul dorit în buget”, adaugă Ciolacu. Fostul premier îl acuză pe Bolojan că și-a mințit partenerii de guvernare, presa și mediul de afaceri, „inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile”. „Și minți in continuare că deficitul a fost mai mic din cauza realizate cu tine ca premier. Nu, mandatul Bolojan înseamnă doar economie în cădere, inflație la 10% (dublă, in doar câteva luni) și cea mai dramatică cădere a puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor din ultimii 25 de ani. Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Ilie Bolojan anunță un 2026 cu lapte și miere: Fără a mai crește taxele, avem o bază solidă pentru relansare în acest an
Premierul Ilie Bolojan a venit cu vești bune pentru români. Acesta a anunțat că în lunile următoare se vor simți efectele măsurilor de deficit bugetar, el a menționat că România are, în prezent, o bază solidă pentru relansare anul acesta, fără a mai crește taxele. Premierul a postat un mesaj pe Facebook prin care anunță efectele măsurilor luate în 2025 și cum ele au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare. În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate. Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat. Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe. Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români. Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an”, a precizat Ilie Bolojan. „Economia României va intra pe un traseu de relansare” Acesta a mai adăugat că se lucrează intens la bugetul pe 2026 și că obiectivul principal ar fi un buget al relansării și al investițiilor pentru ca economia României să intre pe un traseu de relansare. În încheiere, premierul și-a arătat îngrijorarea despre efectele negative ale reducerii deficitului care încă se resimt. „Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%. Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune. La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul. Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul în încheierea mesajului. Recomandările autorului:
Ciolacu reacționează ironic la anunțul lui Bolojan privind investițiile din 2025: Este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026
„Felicitări Guvernului Bolojan pentru modul în care a construit bugetul pe 2025! Focusul pe investiții a dat roade (după multiple tentative de stopare a proiectelor începute), programele de dezvoltare au continuat să modernizeze România (bine că a fost abandonată ideea anulării Anghel Saligny) miliardele din PNRR au infuzat economia (mai puțin cele 7 miliarde pierdute)”, a comentat ironic Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook. „Nu mai punem la socoteală intrarea în Schengen și Autostrada Moldovei. Alte două reușite ale Guvernului Bolojan”, a mai scris fostul premier. Fostul șef PSD a subliniat că „este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026”. Marcel Ciolacu a fost premierul României în perioada iunie 2023 – mai 2025. Bolojan: Investițiile publice din 2025 au atins „cel mai ridicat nivel din istoria postdecembristă” Reacția lui Ciolacu vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că „investițiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB”, acesta fiind „cel mai ridicat nivel nu numai din ultimii 5 ani, ci din istoria postdecembristă a României”. Prim-ministrul a detaliat structura investițiilor: „În primele 6 luni ale lui 2025, din investiții de 50,4 miliarde lei, 18,8 miliarde lei erau asigurate din fonduri europene. În ultimele 6 luni ale anului 2025 investițiile au fost de 87,1 miliarde lei, din care 58,6 miliarde lei au fost fonduri europene”. Bolojan a atribuit rezultatele „utilizării eficiente a fondurilor europene, programării bugetare riguroase, asigurării resurselor financiare și adoptării reformelor care au facilitat accesarea și utilizarea acestor finanțări”, mulțumind instituțiilor și actorilor implicați în derularea proiectelor de investiții.
Lia Olguța Vasilescu despre gestionarea noilor taxe: Nu acceptă niciun primar din România, indiferent de partid
„La întâlnirea de la Asociația Municipiilor din România, pe care am avut-o cu premierul României, domnul Bolojan, ne-a anunțat, nu ne-a consultat, că bugetul de anul acesta este fundamentat pe creșterea taxelor locale, care creștere va fi luată la bugetul național. Cu alte cuvinte primarii cu înjurăturile, pentru că au crescut taxele locale, banii însă merg către bugetul național”, a spus Vasilescu, vineri, la Antena 3 CNN. „Pentru că nu are dreptul să ia din taxele locale, scade din cotele de IVG pe care guvernul le dădea localităților, dar și acele cote sunt tot banii localităților, din care guvernul oprea 27%. Acum probabil că va opri mai mult, va opri 50% după cum reiese din calcule”, a continuat edilul din Craiova, precizând: „Eu i-am transmis premierului la ședința respectivă că este exclus să acceptăm așa ceva”. Liderul social-democrat a spus că astfel de demersuri nu vor fi acceptate de primari, indiferent de culoarea politică. „Nu vorbesc doar de primarii PSD, pentru că la întrunirea respectivă au fost primari din toată țara, primari de la toate partidele politice și aici gândim unanim. Nu e că nu acceptă primarii PSD. Nu acceptă niciun primar din România, indiferent de partidul din care face parte”. Întrebată despre cum va fi gestionată situația, Lia Olguța Vasilescu a spus: „Eu sper să se ajungă la o soluție de compromis. Pentru că așa cum își doresc pe domnul Bolojan, nu se poate”, susținând că „Va fi o problemă mare”, dacă situația nu se schimbă.
Trump vrea o creștere masivă a cheltuielilor pentru armată, până la 1,5 trilioane de dolari, invocând vremuri periculoase
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a spus că banii ar urma să susțină construirea unei „Dream Military”, invocând un context de securitate pe care l-a descris drept „vremuri tulburi și periculoase”. Creșterea propusă ar reflecta costul unor proiecte ambițioase, precum inițiativa de apărare antirachetă și antiaeriană „Golden Dome” și planurile pentru o nouă generație de nave mari de luptă în cadrul conceptului „Golden Fleet”. Bugetul militar pentru 2026 este de 901 miliarde de dolari. Dar o serie de măsuri legislative îi oferă o flexibilitate până în jurul valorii de 1000 de miliarde. Critici și reacția burselor Insistența asupra unei finanțări mai mari pentru Pentagon va întâmpina cu siguranță rezistența democraților, care depun eforturi pentru a menține echilibrul între cheltuielile pentru apărare și cele pentru alte domenii. Dar va atrage cu siguranță și obiecții din partea susținătorilor reducerii deficitului din cadrul Partidului Republican, care s-au opus creșterii cheltuielilor militare. Trump a declarat însă că se simte confortabil să crească cheltuielile militare datorită veniturilor suplimentare generate de administrația sa prin impunerea de tarife vamale prietenilor și dușmanilor din întreaga lume de la revenirea sa la putere. Guvernul SUA a colectat venituri brute de 288,5 miliarde de dolari anul trecut din tarife și alte accize, în creștere față de 98,3 miliarde de dolari în 2024, potrivit Bipartisan Policy Center. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a veniturilor din taxarea importurilor. Dar nu este suficient pentru a acoperi diversele promisiuni făcute de Trump, care a afirmat că tarifele pot acoperi și dividendele pentru contribuabili, pot achita datoria națională și, acum, pot acoperi cheltuielile militare crescute. Anunțul privind bugetul a venit pe fondul unei escaladări a criticilor lui Trump la adresa marilor contractori din apărare. Președintele a atacat public practicile de buyback și plata de dividende, acuzând companiile că întârzie livrări și că „taxează prea mult” pentru armament. Piețele au reacționat volatil: după comentariile despre limitarea dividendelor și răscumpărărilor, mai multe acțiuni din sector au scăzut în ședința de miercuri, potrivit presei financiare.
Nicușor Dan: Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%
„Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, scrie pe Facebook președintele Nicușor Dan. Returnare de fonduri Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, la finalul lunii septembrie, că a transmis Guvernului că Administrația Prezidențială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Mesajul președintelui venea în contextul unei rectificări bugetare. „În luna iulie am spus că Administrația Prezidențială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administrația Prezidențială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituției. Știu că pentru mulți români vremurile sunt grele și cred că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate. E normal ca și Administrația Prezidențială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simț. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient și mai aproape de oameni”, a scris președintele Nicușor Dan pe contul său de pe platforma X. Reducere bugetară La finalul anului 2024, Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor, anunța o diminuare cu 10% a bugetului Administrației Prezidențiale în 2025 comparativ cu anii precedenți.
Premierul Ilie Bolojan: Deficitul bugetar din 2026 trebuie să fie sub 6,4%. Reducerile de cheltuieli vor fi decise înainte de adoptarea bugetului
Șeful Guvernului a explicat că fiecare minister și autoritate publică centrală derulează în prezent audituri de personal, iar pe baza acestora vor fi adoptate hotărâri și ordonanțe de guvern menite să reducă cheltuielile. Potrivit premierului, aceste decizii trebuie finalizate într-un interval de aproximativ trei săptămâni – o lună, astfel încât în a doua jumătate a lunii ianuarie toate ministerele să fie pregătite. „Reforma administrației este o măsură necesară, inclusiv pentru administrația centrală. Reducerile de cheltuieli trebuie făcute înainte de buget, nu după”, a afirmat Ilie Bolojan. În ceea ce privește ținta de deficit, premierul a reiterat angajamentul Guvernului ca deficitul bugetar pe 2026 să fie sub 6,4% din PIB, obiectiv asumat pentru a limita creșterea cheltuielilor cu dobânzile și pentru a consolida finanțele publice. Totodată, Ilie Bolojan a oferit date privind execuția bugetară pe anul trecut, precizând că deficitul s-a situat sub 8,4% din PIB. „Pentru prima dată am respectat această țintă de deficit”, a spus premierul, explicând că rezultatul a fost obținut atât prin creșterea unor taxe, cât și printr-o mai bună colectare a veniturilor și reducerea cheltuielilor. Potrivit acestuia, cheltuielile bugetare au fost reduse cu peste 2 miliarde de lei față de anul precedent, în special în ultimele patru luni ale anului, când au început să se vadă efectele măsurilor de austeritate. De asemenea, Guvernul a reușit să achite integral datoriile către constructori și să închidă programele de finanțare către autoritățile locale și compania națională de investiții fără restanțe reportate pentru anul următor. Premierul a mai precizat că bugetul de investiții pentru 2025 este estimat la aproximativ 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 7% din PIB, o componentă importantă fiind reprezentată de fondurile europene. Accesarea acestora va fi o prioritate majoră în anul următor, în condițiile în care România trebuie să finalizeze până în toamnă o parte semnificativă din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Avem de atras aproximativ 10 miliarde de euro, atât granturi, cât și împrumuturi. Este esențial să nu pierdem niciun euro din granturi și sperăm să accesăm și componenta de împrumuturi”, a declarat Ilie Bolojan.
Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB. Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar? Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe. Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%. A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar. În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli. De unde, atunci? De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei. Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Senatul Argentinei aprobă bugetul pe 2026, o victorie politică pentru președintele Javier Milei
Bugetul aprobat prevede cheltuieli totale de aproximativ 101,8 miliarde de dolari (echivalentul a 148.000 de miliarde de pesos argentinieni). Autoritățile mizează pe o creștere economică de 5% în 2026, potrivit Reuters. Documentul anticipează, de asemenea, o rată anuală a inflației de 10,1%, în scădere puternică față de nivelurile înregistrate în ultimii ani. Un element central al planului fiscal este atingerea unui excedent bugetar primar de 1,2% din produsul intern brut. Obiectiv care stă la baza strategiei de austeritate promovate de președintele Milei pentru reducerea deficitului și restabilirea echilibrelor macroeconomice. Bugetul include măsuri controversate Adoptarea bugetului vine după succesul partidului prezidențial la alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din octombrie și marchează primul test major al influenței crescute a lui Milei în Congres. Până acum, guvernul argentinian a funcționat pe baza unor bugete reportate, în contextul unei fragmentări politice accentuate. Cu toate acestea, aliații președintelui nu au reușit să elimine majorările de cheltuieli pentru plăți de dizabilitate și finanțarea universităților, aprobate anterior de legislatori. Analiștii subliniază că, în pofida câștigurilor politice recente, Milei rămâne nevoit să negocieze cu blocurile de opoziție pentru a-și promova agenda de reforme. Bugetul include și măsuri controversate, precum eliminarea pragurilor minime de finanțare pentru educație și cercetare, precum și noi condiții pentru alocările destinate universităților publice. Pentru investitori, votul din Senat este perceput drept un semnal de stabilitate și de continuitate a reformelor economice orientate spre piață, chiar dacă incertitudinile politice nu au dispărut complet.