Japonia aprobă un buget de apărare record pe fondul tensiunilor cu China
Guvernul de la Tokyo, condus de Sanae Takaichi, și-a dat acordul pentru un buget record destinat apărării. Bugetul de apărare pentru anul viitor ar urma să ajungă la 58 de miliarde de dolari, marcând o creștere de 9.4% față de 2025. Este al patrulea an din programul pe cinci ani prin care Japonia urmărește să-și dubleze cheltuielile militare până la 2% din produsul intern brut. Strategia de securitate adoptată de Tokyo în 2022 identifică China drept cea mai mare provocare strategică. În plus, în document este susținut un rol mai activ al Forțelor de Autoapărare, în cadrul alianței cu Statele Unite. Bugetul prevede întărirea capacității de contraatac, a apărării de coastă și investiții în rachete de croazieră cu rază lungă, sisteme fără pilot și alte echipamente moderne. Creșterea bugetului de apărare are loc pe fondul tensiunilor crescânde cu China. La începutul lunii noiembrie, premierul Takaichi a declarat că o acțiunea militară a Chinei împotriva Taiwanului ar genera o ripostă din partea Japoniei. Declarația a pornit un conflict diplomatic între cele două state, care s-a manifestat prin declarații violente sau restricții comerciale. În plus, în decursul lunii, portavioanele chineze au efectuat exerciții în sud-vestului Japoniei. Bugetul propus de executivul japonez trebuie să fie votat de parlament până în luna martie a anului viitor.
Guvernul suplimentează bugetul Apărării cu peste un miliard de lei în vederea înzestrării Armatei
„Bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2025 a fost suplimentat cu suma de 1,3 miliarde de lei, în vederea continuării procesului de înzestrare a Armatei României, prin asigurarea fondurilor necesare pentru plata obligațiilor rezultate din contractele de achiziție de echipamente militare, precum și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură militară”, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern. Suplimentarea bugetară se înscrie în cadrul Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României, document strategic aprobat de CSAT. Printre obiectivele care vor fi asigurate de finanțare se numără modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul AA cu capabilități C-RAM, precum și dezvoltarea infrastructurii Bazei Mihail Kogălniceanu. De asemenea, vor fi achiziționate elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, autospeciale cu capacitate mărită pentru intervenții la incendii aeroportuare, o autospecială de acces radio pentru sisteme radar și ISR, precum și un sistem dislocabil necesar funcționării unei structuri de nivel B-850 PAX. Finanțarea va acoperi și obligațiile rezultate din acordurile-cadru din domeniile IT și comunicații, securitate și apărare cibernetică.
Ministrul Finanțelor: Deficitul bugetar din noiembrie este mai mic decât anul trecut. Ținta pentru 2026 va fi între 6 și 6,5%
Întrebat când vor începe discuțiile privind bugetul pe anul viitor, Alexandru Nazare a precizat că primele consultări vor avea loc în luna ianuarie, moment în care va fi anunțat și calendarul de aprobare. „E foarte important modul în care vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom și anunța un calendar de aprobare a bugetului”, a spus ministrul Finanțelor. Deficit mai mic în noiembrie față de aceeași perioadă din 2024 Ministrul a prezentat date preliminare privind execuția bugetară din luna noiembrie, arătând că deficitul este mai redus comparativ cu anul trecut. „Aș putea să vă spun în preambul, în privința lunii noiembrie, dacă tot mă întrebați de execuție, vă dau vești bune în privința execuției, încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4% față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%”, a afirmat Nazare. Acesta a adăugat că deficitul nominal este mai mic față de anul precedent. „Vorbim de 121 miliarde aproximativ față de 125 câte erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde”, a precizat ministrul Finanțelor. Ținta de deficit pentru 2026: între 6 și 6,5% În ceea ce privește anul 2026, Alexandru Nazare a subliniat că ținta exactă de deficit va fi stabilită odată cu proiectarea bugetului, însă a indicat intervalul avut în vedere. „Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentul când avem proiectat bugetul, dar se știe, și am vorbit public despre asta, că va fi în jurul cifrei de 6, între 6 și 6,5%”, a spus ministrul. Acesta a subliniat că nivelul va respecta angajamentele asumate la nivel european. „Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată”, a adăugat Nazare.
Guvernul alocă peste 980 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru ministerele Energiei, Mediului, Dezvoltării, dar și pentru servicii publice
Ministerul Energeiei se va bucura de o suplimentare bugetară de peste 473.2 milioane de lei, sub formă de credite de angajament și credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară. „Fondurile sunt destinate reîntregirii sumelor provenite din veniturile din privatizare și utilizate pentru acordarea către Societatea ‘Complexul Energetic Oltenia’, a ajutorului de stat de restructurare, sub formă de grant, aferent anului 2022”, se arată în comunicatul Guvernului. Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu peste 203 milioane de lei fonduri alocate pentru plata serviciilor silvice și a compensațiilor acordate proprietarilor de fond forestier afectați de restricții la exploatarea lemnului. „Suma este alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la capitolul ‘Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare’, și este destinată gestionării durabile a fondului forestier aflat în proprietate privată și în proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale”, anunță Executivul. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației beneficiază de o suplimentare de 200 de milioane de lei, credite bugetare din Fondul de rezervă, destinate finanțării Programului național de construcții de interes public sau social. Societatea Română de Radiodifuziune se va bucura de o suplimentare bugetară de 6 milioane de lei. „Suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, este necesară pentru asigurarea continuității difuzării programelor SRR, pentru achiziția serviciilor de preluare, transport și difuzare a programelor SRR”, transmite Palatul Victoria. De asemenea, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 101.7 lei pentru suplimentarea bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Guvernul tranmiste: „Alocarea acestor fonduri permite achitarea obligațiilor de plată restante aferente activităților desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și contribuie la evitarea unor litigii care ar putea genera costuri suplimentare”.
Guvernul anunță un pachet de măsuri fiscal-bugetare și de relansare economică pentru anul 2026
Potrivit Ministerul Finanțelor, obiectivele vizează stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare, întărirea disciplinei financiare și susținerea autorităților publice locale. „Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Documentul include și măsuri destinate autorităților publice locale, pentru sprijinirea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și pentru acoperirea unor cheltuieli specifice sezonului rece, prin posibilitatea accesării de împrumuturi din Trezorerie. Reducerea cheltuielilor bugetare Printre măsurile prevăzute se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, diminuarea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare pentru asigurarea sustenabilității bugetare și introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul întreprinderilor publice. Relansare economică și stimularea investițiilor Guvernul propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027, precum și consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării sistemului RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA. Sprijin pentru persoanele vulnerabile Măsurile includ prelungirea neimpozitării unei părți din salariul minim (300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei în a doua parte a anului), continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026, menținerea programului „Masa Sănătoasă” pentru elevi și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, inclusiv actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială. Sprijin pentru autoritățile locale Autoritățile publice locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor PNRR, precum și până la 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemelor de termoficare în sezonul rece. De asemenea, este permisă utilizarea unor sume necheltuite din bugetul anului 2025 pentru finanțarea cheltuielilor de aceeași natură. Combaterea evaziunii fiscale Ordonanța prevede centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, introducerea unor garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, înăsprirea regimului de raportare și control și limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. Autoritățile subliniază că aceste măsuri vizează combaterea evaziunii fiscale și a firmelor-fantomă, fără a afecta micii producători autorizați. Alte prevederi Sunt incluse măsuri tranzitorii pentru funcționarea instituțiilor publice la începutul anului 2026, reguli privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale întreprinderilor publice, precum și prelungirea până în 2027 a impozitelor speciale aplicabile operatorilor din sectoare considerate de monopol. De asemenea, se menține până la finalul anului 2026 impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor. Potrivit Ministerului Finanțelor, întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și creșterii economice, precum și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un cadru fiscal mai simplu și mai predictibil pentru anul 2026.
Nicușor Dan: Nu e bine că suntem în 17 decembrie și noi nu avem nici măcar proiectul de buget
Nicușor Dan a spus că urgența este ca România să aibă bugetul pe 2026. „Nu e bine că suntem în 17 decembrie și noi nu avem nici măcar proiectul de buget. Trebuia la 31 decembrie să avem buget. Urgența pentru coaliția este să dea bugetul pe 2026 și bugetul pe 2026, așa cum știu, așa cum am încredere că va fi, va intra într-un deficit, poate puțin peste 6, dar în orice caz va demonstra partenerilor – și în special piaței financiare – că România este serioasă și își respectă angajamentele în ceea ce privește deficitul”, spune președintele. În ceea ce privește reformele, Dan a spus că acestea au întârziat. Dar, dacă reformele înseamnă o rearanjare de instituții și eliminarea unor poziții de directori „e foarte bine, înseamnă că statul va economisi din bani”. În caz contrar, dacă reforma înseamnă să mai tai încă o dată 10% pentru oameni din sectorul public, „mi-e teamă că poți să creezi niște dezechilibre”. Dan consideră că este „esențial” ca statul român să se reformeze. Întrebat de jurnaliști dacă are referendumul inițiat de el când era primar general va fi transpus în buget sau, din contră, se va naște un blocaj între Președinție și Guvern, Nicușor Dan a răspuns că are „toată speranța” că va transpune lege. „Referendumul a avut trei întrebări, două propusee de mine, una pe bani, una pe urbanism. Deocamdată, discuția mai apropiată este cea pe codul urbanismului și aici am speranța că se va transpune”, a spus Nicușor Dan.
Ce este de fapt TAXA pe STÂLP și de ce este contestată de mediul de afaceri
Celebra taxa pe stâlp nu este o noutate, ea a fost reintrodusă după ce a mai existat și în trecut. Noua dare este o taxă pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conductele, și alte structuri similare deținute de companii. Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” este un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor taxe pe clădiri. Aceasta se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte construcții similare, specifică BZI. Aceste structuri nu sunt folosite drept locuințe sau spații de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Firmele care le dețin trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea lor contabilă. O taxă falimentară Ideea nu este nouă. Taxa a fost introdusă pentru prima dată în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort mai larg de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat. La vremea aceea, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat o reacție puternică din partea mediului de afaceri, deoarece numeroase industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, se bazau pe astfel de active. În 2017, taxa a fost eliminată, considerându-se că nu aduce încasările scontate și că pune presiune nedorită pe mediul privat. Cu toate acestea, spre finalul anului 2024, măsura a reapărut prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reintrodusă pentru anul fiscal 2025. De această dată, discuțiile din jurul taxei au vizat atât nivelul impozitului, cât și impactul pe care l-ar putea avea asupra investițiilor. În forma vehiculată cel mai des, firmele private sunt obligate să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele aflate în proprietatea publică, dar administrate de companii, sunt taxate cu o cotă redusă, de 0,5%. Guvernul a introdus și posibilitatea acordării unei bonificații pentru plata anticipată, ceea ce înseamnă că societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%. De ce este controversată şi ce efecte poate avea Controversele nu au întârziat să apară. Numeroși economiști și reprezentanți ai mediului privat susțin că această taxă riscă să se transforme într-o povară pe termen lung, deoarece firmele tind să transfere costurile suplimentare către consumatori. În lipsa posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale la energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă. Totodată, companiile din domenii strategice avertizează că reinstituirea taxei poate afecta randamentul investițiilor deja planificate, reducând apetitul pentru proiecte mari precum dezvoltări energetice, modernizarea infrastructurii sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Unele estimări arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă considerată modestă raportată la nevoile bugetare ale țării. Efectul asupra mediului de afaceri este, așadar, ambivalent. Deși statul caută să-și consolideze finanțele prin diversificarea surselor de venit, companiile afectate consideră că taxarea infrastructurilor esențiale poate frâna dezvoltarea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudine într-un climat investițional deja sensibil. În practică, doar firmele care dețin construcții speciale plătesc această taxă; societățile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. Prin urmare, multe persoane se pot întreba ce este taxa pe stâlp, măsura care la finalul anului 2024, prin aşa-numita „ordonanţă-trenuleţ” a fost reintrodusă pentru 2025. Recomandarea autorului: „Taxa pe stâlp”, adoptată. Ciolacu: „Va avea un impact în zona privată de aproximativ 300 mil. lei”/ UPDATE: Precizările ministrului Tánczos Barna Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS
Ce îi așteaptă pe români în 2026 dacă se pierd fonduri europene
Ministrul a spus că proiectele europene vor merge înainte și vor fi finanțate, probabil din fonduri românești. Întrebat cum va fi gândit bugetul pe 2026, Pîslaru a dat detalii. „Banii pe care noi îi primim acum în aceste cereri de plată sunt mai degrabă pentru zona de cash flow, adică pentru a ne asigura că avem un flux de numerar de care avem nevoie”, a declarat ministrul. Cererea de plată 4 Din acest punct de vedere, suma cea mare și cea mai importantă este 2,62 miliarde de euro din cererea de plată 4 din fonduri europene. Aceasta ar urma să fie primită în primul trimestru din 2025. „Asta e speranța noastră”, a spus Pîslaru. Cum se va face bugetul pe 2026 Cu privire la banii care vin din cererea de plată 3, ministrul a explicat procedura. „În acest moment, noi în asumția de bugetare pe anul viitor nu avem decât cum să facem ceea ce se întâmplă de obicei la finanță, să provizionăm”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul va avea o sumă pe care o estimează cumva ca provizionare anul viitor. Bugetul va avea o rezervă astfel încât, într-o eventualitate de diminuare a sumei pentru recuperarea sumelor respective, să existe acoperire. Provizionare pentru diminuare „Discutăm aici ca să fie foarte clar mai ales din zona de grant. Vom avea această provizionare astfel încât să putem avea un buget care are rezerva asumată legată de această diminuare”, a spus ministrul. Este o procedură tehnică atunci când există un anumit risc sau o anumită probabilitate pe care nu o poți estima. „Îți rezervi o sumă pentru a putea să acoperi”, a explicat Pîslaru. Nu există probleme Ministrul a subliniat că nu există o problemă în care nu există posibilitatea să construiești bugetul fără a avea răspunsul Comisiei Europene. Se provizionează o sumă asiguratorie pentru a fi siguri că se închid toate proiectele exact cum a spus mai devreme.
Negrescu anunță acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026. Unde sunt creșteri bugetare
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, anunță, sâmbătă, că s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026, „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”. „Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, spune Negrescu, pe Facebook. Printre creșterile bugetare pentru 2026 obținute, Negrescu precizează că se numără câteva amendamente pe care le-a susținut cu grupul social-democrat: Este vorba de infrastructuri moderne și sigure: Connecting Europe Facility – Transport: +8,5 milioane de euro, Connecting Europe Facility – Energie: +15 milioane de euro. La Competențe, educație și mobilitate: Erasmus+: +3 milioane de euro pentru mai multe burse și oportunități pentru tineri, Creative Europe: +1 milion de euro pentru cultură și industriile creative; CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori: +1 milion de euro pentru proiecte civice și democratice. La Economia europeană și IMM-uri: Single Market Programme: +2 milioane de euro suplimentare dedicate întreprinderilor mici și mijlocii. La Forță de muncă, dialog social și protecție civilă: Sprijin pentru organizațiile lucrătorilor: +1,5 milioane de euro pentru informare și formare; Union Civil Protection Mechanism: +10 milioane de europentru intervenții mai rapide în situații de urgență. La Securitate și politică externă: Mobilitate militară: +10 milioane de euro pentru un răspuns mai eficient la amenințări; Parteneriatul estic / Republica Moldova: +25 milioane de euro. La Cercetare, inovare și securitate cibernetică: Horizon Europe: +20 milioane de euro; Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC), cu sediul la București, o investiție esențială pentru rolul României în arhitectura europeană de securitate digitală. „Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”, spune Victor Negrescu. Documentul va fi supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Ciprian Ciucu despre bugetul și taxele locale: Trebuie să fie aplicat referendumul, dar să vedem cum
Întrebat despre creșterea taxelor și impozitelor la nivel local, Ciucu a răspuns: „Cine răspunde această întrebare acum este neserios. În momentul de față, Consiliul Generală și Primarului ea generală, pentru că nu ei beneficiază de aceste taxe și impozite, nu le-a crescut. Pentru că Constituția Generală și Primarul rămân cu imaginea proastă că ei au crescut taxele, nu beneficiază Primăria Generală decât de acești bani ci Primăria de Sector. Și atunci nu vor ca să o facă în beneficiu Primăriei de Sector”, joi, la emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache, găzduită de gandul.ro. În ceea ce privește aplicarea referendumului propus de Nicușor Dan, primarul Sectorului 6 a spus: „Trebuie să fie aplicat referendumul. Aici nu avem discuții, dar să vedem cum, pentru că diavolul se ascunde în detalii”. „Referendumul spune că la propunerea Primarului Consiliul Generală va distribui banii, în baza a ce? Unei negocieri. Fiecare își face o majoritate pe buget și dăm mai mulți bani la un sector sau altul sau la PMB în funcție de ce se negociează în Consiliul Generală. ”, a continuat edilul. Acesta a precizat că este necesară o implementarea treptată pentru a evita conflicte politice: „Dacă nu aplicăm o formulă predictibil legală, acolo se va ajunge și nu poți să o faci imediat. Pentru că sunt sectoare care au proiecte în derulare. Ce faci, le omori proiecte? Și atunci o face etapizat. Hai să zicem că plecăm de la ideea că Primăria Generală trebuie ca să ajungă la 60% și sectoarele să împartă ce rămâne, 40%. Hai să o facem etapizat. Poate în primul an avem un procent de 58% cu 42% și așa mai departe. 48% cu 52% și după care se poate mări”.