Germania vrea modernizarea armatei: 26,5 miliarde de euro pentru uniforme noi și vehicule blindate pentru soldați
O componentă majoră a acestui plan, în valoare de aproape 19 miliarde de euro, va fi direcționată în următorul deceniu către dotarea soldaților din Bundeswehr cu uniforme și echipamente individuale de ultimă generație. Conform unui document al Ministerului de Finanțe, proiectul, numit FASER, se va derula până în 2034 și este corelat cu obiectivul guvernului de a mări numărul personalului militar activ de la 280.000 la 460.000 până la jumătatea anilor 2030, arată Reuters. În paralel, guvernul german a aprobat o finanțare suplimentară de 7,5 miliarde de euro, eșalonată până în 2037, pentru achiziția de vehicule blindate pe roți, considerate vitale pentru modernizarea forțelor terestre. Surse din parlament indică faptul că această achiziție ar putea viza între 3.000 și 5.000 de unități de tip Boxer, fabricate de consorțiul germano-francez format din companiile Rheinmetall și KNDS. Această decizie se înscrie într-o strategie mai largă de reînarmare și modernizare, lansată de coaliția guvernamentală de la Berlin pentru a remedia deficiențele unei armate considerate mult timp subfinanțate. Măsura, care a beneficiat de un consens politic pentru a exclude aceste costuri de la regulile stricte privind datoria publică, reflectă angajamentul Germaniei de a contribui la securitatea colectivă a Europei. Ca urmare a acestor eforturi, bugetul total al apărării pentru anul 2026, incluzând fondurile speciale, este proiectat să ajungă la 117,2 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu aproximativ 2,8% din Produsul Intern Brut al Germaniei, depășind astfel ținta minimă de 2% impusă de Alianța Nord-Atlantică. Prin aceste alocări bugetare strategice, Germania face un pas hotărâtor în procesul de transformare a Bundeswehr într-o forță militară modernă, capabilă să răspundă eficient provocărilor de securitate din următorul deceniu.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Executivul condus de Ilie Bolojan s-a reunit într-o ședință de Guvern ordinară, joi, 16 octombrie. Pe agendă se află prelungirea termenului de implementare a programului INVESTALIM, dar și aprobarea bugetelor pe 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Guvernul are pe agendă un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) pentru modificarea și completarea Procedurii de implementare a Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a modalităților de acordare, a indicatorilor cantitativi și calitativi ai investiției, precum și a criteriilor de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 844/2023. Potrivit notei de fundamentare, una dintre modificările propuse prevede că „Investițiile realizate de beneficiari în cadrul Programului trebuie să genereze contribuții la dezvoltarea regională, prin plata de taxe și impozite la bugetul general consolidat și la bugetele locale, pentru perioada implementării investiției, respectiv până la data de 31.12.2031 și 5 ani de la data finalizării acesteia.” Totodată, în ședința de joi se discută și bugetele aferente anului 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Un alt proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prevede eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți. Foto: gov.ro
Bolojan, despre reducerile din administrația publică: Trebuie accelerate. Nu mai avem bani de împărțit
Premierul Ilie Bolojan a afirmat joi seară, la Prima TV, că guvernul pregătește un pachet de măsuri prin care să reducă personalul din administrația publică centrală și locală, subliniind că orice întârziere în acest proces va consuma economiile obținute până acum. „Cu cât numărul de oameni din administrația publică se calculează corect mai repede și se vede unde este exces de personal, cu atât pleacă mai repede și reducem pierderile”, a spus Bolojan. Cum poate fi echilibrat bugetul El a explicat că doar printr-o combinație de reduceri de cheltuieli și corecții fiscale bugetul poate fi echilibrat. „Ar fi total incorect față de cetățenii României să creștem impozitul pe proprietate, iar banii să fie cheltuiți pentru menținerea unui personal excedentar, angajat doar pe criterii de rudenie sau clientelă politică”, a adăugat premierul. Bolojan a arătat că o reducere de 10% în aparatul administrativ ar însemna economii de 16- 17 miliarde de lei anual. „Nu mai avem bani de împărțit. Putem discuta ore întregi despre cum să îi cheltuim, dar mai bine petrecem jumătate de oră să vedem cum îi reducem”, a spus șeful Guvernului. Premierul a recunoscut că măsurile vor fi nepopulare și vor genera critici, inclusiv din partea propriilor partide, dar a insistat că acestea sunt inevitabile.
Nicușor Dan, solidar cu măsurile de austeritate ale lui Bolojan. Ajută bugetul țării cu 17,5 milioane lei
Înaintea adoptării proiectului de rectificare bugetară, președintele țării, Nicușor Dan, anunță că returnează suma de 17,5 milioane de lei din creditele bugetare destinate Administrației Prezidențiale. Din „solidaritate cu cetățenii”, transmite Palatul Cotroceni. Administrația Prezidențială spune că a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025, în cursul lunii septembrie. „În contextul măsurilor de responsabilizare fiscală asumate de Guvernul României și al nevoii generale de reducere a cheltuielilor bugetare, Administrația Prezidențială își onorează angajamentul anunțat în luna iulie de Președintele României, Nicușor Dan. În cursul lunii septembrie, cu ocazia rectificării bugetare, Administrația Prezidențială a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025. Această reducere semnificativă reflectă angajamentul Președintelui față de un stat mai suplu, mai eficient și solidar cu cetățenii. Deși obiectivul inițial era o reducere de 20 de milioane de lei, suma de 17,5 milioane de lei reprezintă un efort real, rezultat al unei analize riguroase a cheltuielilor instituției”, transmite Administrația Prezidențială. Nicușor Dan: Știu că pentru mulți români vremurile sunt grele „Nu vorbim doar despre simboluri. Vorbim despre decizii administrative responsabile, despre gesturi concrete care contează atunci când vine vorba de banul public. Este o contribuție reală la echilibrul bugetar și un semnal de solidaritate cu toți cetățenii României”, spune președintele Nicușor Dan. „În luna iulie am spus că Administrația Prezidențială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administrația Prezidențială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituției”, continuă șeful stautului. Nicușor Dan adaugă că „știe că pentru mulți români vremurile sunt grele” și crede că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate”. „E normal ca și Administrația Prezidențială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simț. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient și mai aproape de oameni”. Administrația Prezidențială își va continua evaluarea internă a costurilor, în vederea menținerii unui standard înalt de eficiență administrativă, fără a afecta funcționarea instituției sau angajamentele internaționale ale României, mai arată sursa citată. Foto: Facebook + Shutterstock
Noul premier al Franței renunță la tăierea a două sărbători legale
Sebastien Lecornu, numit premier miercuri devine al cincilea premier francez în mai puțin de doi ani, succedându-l pe François Bayrou care a fost demis prin moțiune de cenzură în urma planurilor de reducere a bugetului cu 44 de miliarde de euro. Lecornu are un început dificil de mandat după ce agenția de rating Fitch a scăzut ratingul de țară la A+, cel mai scăzut nivel din istorie pentru Franța, notează Reuters. Noul premier a declarat că că va căuta „moduri creative” de a coopera cu opoziția. Acesta a menționat că viitoarea lege bugetară nu ar putea să reflecte poziția sa, subliniind că este deschis la cooperare cu socialiștii, ecologiștii și comuniștii, pentru a adopta un buget. Premierul a explicat că viitorul buget va trebui să mențină o traiectorie financiară sănătoasă, fără a destabiliza economia sau viața cetățenilor. „Creșterea dobânzilor afectează direct finanțele statului, dar și gospodăriile și afacerile”, a subliniat Lecornu.
Coreea de Sud majorează cheltuielile bugetare pentru 2026
Bugetul propus pentru anul viitor este de 524,4 miliarde dolari, marcând o creștere de 8.1% față de 2025. Președintele Lee Jae Myung ia o direcție diferită față de administrația președintelui conservator Yoon, promovând o politică fiscală expansionistă menită să contracareze presiunile externe generate de tarifele americane. Ministerul de Finanțe a prezentat un plan conform căruia deficitul bugetar al Coreei de Sud va urca la 4% din PIB în 2026, comparativ cu 2,8% în 2025, în timp ce datoria publică este estimată să ajungă la 51,6% din PIB. Finanțările pentru cercetare vor înregistra o creștere record de 19,3%, până la 25 de miliarde de dolari direcționate în special către proiecte de inteligență artificială. De asemenea, guvernul va majora investițiile în sprijinul exportatorilor afectați de tarife și în dezvoltarea industriei culturale. Cheltuielile pentru protecție socială vor crește la peste 200 de miliarde de dolari cu scopul de a stimula natalitatea. În sectorul apărării, guvernul de la Seul va crește cheltuielile la aproximativ 50 de miliarde de dolari. Pentru finanțarea deficitului, statul va emite obligațiuni 167 de miliarde de dolari. Propunerea bugetară urmeză să fie dezbătută în Adunarea Națională, dominată de Partidul Democrat.
Ministrul Dezvoltării: Împrumuturile PNRR, limitate din motive bugetare
„Mai îndeplinim o bornă importantă din implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care nu doar că nu se opreşte, ci se accelerează cu această ocazie. După cum am anunţat deja public, avem un preacord cu Comisia Europeană pe această formă de renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi pentru a aduce claritate, inclusiv în spaţiu public şi în relaţia între autorităţile publice cu privire la ce rămâne în PNRR şi modul în care ne asumăm împărţirea între componenta de grant nereambursabilă şi de împrumuturi. Avem astăzi adoptat memorandumul care confirmă în şedinţă de guvern rezultatele acestui preacord”, a spus Pîslaru. Noua alocare creată de Comisia Europeană este de 21,62 miliarde de euro: 13,56 miliarde integral granturi şi 8,06 miliarde împrumuturi. Securizarea integrală a granturilor a fost unul din obiectivele principale de negociere şi este confirmată în memorandum, potrivit ministrului. „Pe partea de împrumuturi, evident am fost afectaţi în discuţia pe care am avut-o de modul în care suntem constrânşi pe zona fiscal-bugetară. Aşa cum vă puteţi da seama, orice alocare pe componenta de împrumuturi se duce direct în deficit şi pentru această motivă ne-am limitat la o valoare mai redusă pe componenta de împrumuturi. Ceea ce am adoptat în memorandum este lista integrală a investiţiilor şi a componentelor din PNRR, astfel încât în acest moment există predictibilitate.Astfel urmează ca în luna septembrie, ca urmarea schimburilor oficiale de documente, Comisia Europeană să aprobe această versiune renegociată iar pe data de 20 octombrie, în cedinţa ECOFIN, Consiliul să ofere aprobarea finală”, a mai precizat Pîslaru.
S-ar bate lejer la titlu în Superliga! Bugetul anual scandalos pe care îl are CSM București
CSM București are un buget imens și s-ar bate fără probleme la titlu în Superliga României. Liberalul Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei, a dezvăluit ce buget anual are clubul. Ce buget anual are CSM București CSM București are un buget anual de aproximativ 13,8 milioane de euro. Primarul interimar al Capitalei nu consideră că este o sumă așa de mare întrucât o parte din bani se duc și către cei 700 de copii din club. „Bugetul pe care îl avem pentru CSM București este de 70 de milioane de lei (n.r. – aproximativ 13,8 milioane de euro). Pare mare, dar el conține și banii pe care îi plătim și pentru cei 700 de copii din club. Sunt de părere că este necesar să avem o echipă cu care să ne mândrim. Ea aduce plusvaloare cetățenilor, pentru că ne face mândri atunci când câștigă diferite competiții, locale sau internaționale. În România de azi, nu suntem în situația în care un beneficiar privat să investească în handbal, pentru că nu e ca în fotbal, nu e suficient de rentabil. Până ajungem în acel punct, Primăria trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea finanțării acestei echipe de handbal, pentru că au fost foarte multe victorii”, a declarat Stelian Bujduveanu, la GSP. Sfatul lui Stelian Bujduveanu pentru CSM București: „Ăsta e îndemnul nostru” Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei, o îndeamnă pe CSM București să își caute sponsori. „Îndemnul nostru pentru CSM București e să caute sponsori! Căutați-i în piața liberă, duceți-vă la marile entități economice din România și convingeți-le să vă susțină. Așa cum sunt firme care sponsorizează echipe de fotbal, sigur se vor găsi și pentru CSM. Echipa are nevoie de mai mulți sponsori. Am discutat cu directorul clubului, care își dorește să dubleze numărul lor în fiecare an”, a spus primarul interimar al orașului București. Primăria trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea finanțării acestei echipe de handbal, pentru că au fost foarte multe victorii. Nu vorbim despre un experiment, ci despre ceva ce a funcționat și trebuie continuat. Dar nu este de ajuns: CSM a fost înființat ca să le dea copiilor din București posibilitatea să practice sportul”, a declarat edilul PNL.
Alexandru Chirilă la Pastila Financiară: 45,3% din români nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, dacă și-ar pierde principala sursă de venit
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a discutat, în contextul impasului economic din țara noastră, despre cea mai sigură cale spre independența financiară, mai exact calcularea bugetului lunar. Expertul atenționează că o mare parte dintre români nu își calculează bugetul și adesea prioritizează dorințele în fața economiilor sau investițiilor. Urmăriți aici emisiunea integrală. Alexandru Chirilă trage un semnal de alarmă asupra lipsei de educație financiară în rândul românilor, dar și asupra riscurilor la care ne poate supune această lipsă de control asupra veniturilor noastre. El evidențiază, prin date statistice, faptul că peste jumătate dintre români au crescut în medii provocatoare din punct de vedere financiar, motiv pentru care, pe lângă faptul că nu știm cum să ne gestionăm veniturile, avem și numeroase preconcepții legate de conceptul de bani. „Ne sperie realitatea pe care am putea să o descoperim. Am făcut un studiu în 2023, la nivel național. Cifrele prezente acolo ne-au îngrozit de-a binelea. Situația în România vis-a-vis de relația noastră cu banii pare că este o relație toxică. 53,4% din populația țării a crescut într-un mediu provocator din punct de vedere financiar, cu multe lipsuri. 46,7% discutau foarte des despre probleme financiare și despre reducerea cheltuielilor în familie. 90% dintre familiile din România discută foarte frecvent despre venituri insuficiente. Încă mai credem în zicale și proverbe. 12% cred că banul e ochiul dracului. 14% că banii înstrăinează oamenii. 13% că băncile sunt cămătari cu acte. Într-un astfel de context, e clar că încă avem de lucru cu a înțelege profunzimea capitalismului. Ne este frică de ceea ce am putea descoperi, pentru că e ca și cum viața ne va scoate la tablă și ne va spune că, pentru modul în care ne menegeriem banii, suntem repetenți, și cred că imaginea asta nu ne place.” Alexandru Chirilă: „Aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate” Specialistul prezintă modul în care putem căpăta siguranță financiară și, pe viitor, chiar independență. Principalul lucru de făcut, spune acesta, este organizarea bugetului lunar, astfel încât să acoperim mai întâi nevoile, ulterior dorințele, în așa fel încât să știm că putem și economisi. O statistică îngrijorătoare este adusă în atenție de Alexandru Chirilă, care menționează că aproape 50% dintre români nu s-ar putea întreține dacă și-ar pierde principala sursă de venit. „Avem nevoie să împărțim modul în care ne consumăm banii între nevoi, dorințe și să știm că putem economisi. Fără această structură, este imposibil să ajungem la un fond de urgență. 45,3% din populația țării nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, e o cifră îngrozitoare, dacă mâine și-ar pierde principala sursă de venit. 29,1% din populația țării ar putea supraviețui timp de trei luni de zile. Deci discutăm de aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate.”