Nazare: Bugetul pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste
Nazare a spus la Digi 24 că „nici acest buget pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste”. „Voi prezenta în următoarea ședință de guvern și o notă în acest sens despre ce s-a întâmplat, care au fost ipotezele, unde suntem și ce urmează. Sunt factori obiectivi și factori subiectivi. Factorii obiectivi țin de creșterea economică, care nu mai este cât era prognozată la început anului. Dar sunt și foarte mulți factori subiectivi, adică sume puse în buget, cum ar fi colectare suplimentară de aproape 10 miliarde. Bineînțeles că nu există așa ceva. Nu numai că nu există o colectare suplimentară. Avem un deficit de 6 miliarde de colectare la iunie. Și sunt multe alte zone care, în mod tradițional, sunt lăsate quasi-descoperite. Care, bineînțeles, trebuie acoperite. Eu am vorbit pe larg de chestiunea bugetelor și chestiunea aprobării corecte a bugetelor, aproximării corecte a cheltuielor. Nu mai poți să supradimensionezi veniturile în fiecare an, să subdimensionezi cheltuielele și să te aștepți că, în timpul anului, lucrurile astea să reglează. Nu să reglează. Ajungem să facem deficite enorme, cum a fost cel de anul trecut, cum este și cel de anul ăsta. Pentru că o să avem un deficit mare și anul ăsta, pe care trebuie să le finanțezi de pe piețe și le finanțezi cu dobânzi mari”, a spus Nazare. Întrebat dacă poate da o cifră legată de deficit, Alexandru Nazare a spus că nu ar putea să dea o cifră în acest moment, pentru că depinde de foarte mulți factori. „Depinde de rectificare. O să începem discuțiile pe rectificare, o să începem discuțiile cu Comisia Europeană și, în paralel, după ce finalizăm aceste discuții și avem hotărârea luată în privința momentului în care efectuăm rectificarea, o să avem o cifră care să fie agreată. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate. Întotdeauna se discută și cu Comisia, dar în situația în care suntem astăzi, cu o supraveghere bugetară la șase luni, pe care un an și jumate am ignorat-o, rapoarte ni s-au cerut, nu le-am trimis, măsuri ni s-au cerut, nu le-am luat. Suntem într-un proces în care recâștigăm încrederea”; a mai spus Nazare. Întrebat dacă sunt bani de pensii și salarii până la finalul anului, Nazare a spus că atunci când vorbim de o problemă de plată a pensiilor și a salariilor, „vorbim, practic, de un moment de incapacitate financiară a României”: „Nu putem vorbi de așa ceva în acest moment”. Alexandru Nazare a mai spus că „în mod cert, dacă nu luam pachetul 1 (de măsuri fiscal-bugetare – n.r.), eram într-o altă realitate. Deci, pachetul 1 înseamnă enorm. Fără semnalul transmis de pachetul 1 către Comisie, fără validarea Comisiei, după Ecofin mesajul transmis de Comisie, nu cred că puteam să ne menținem ratingul”. „E un semnal extraordinar, dar rămâne același pericol pentru toamnă, dacă nu continuăm. Pentru toamnă vorbesc de octombrie, pentru că în 15 octombrie avem evaluarea Comisiei și bineînțeles că în octombrie din nou agențiile de rating ne vor analiza situația fiscal-bugetară. Deci nu am scăpat, nu am rezolvat problema, dar am evitat o cumpănă extraordinară prin care a trecut România, comparabilă cu cea din 2008-2009”, a mai spus Nazare.
Guvernul a aprobat conturile bugetare pe 2024: Deficit de 157 de miliarde de lei la bugetul de stat
Bugetul de stat s-a încheiat în 2024 cu un deficit de 157 miliarde lei, rezultat din venituri de 278,14 miliarde lei și cheltuieli de 435,19 miliarde lei. În comparație cu prevederile bugetare, veniturile au fost cu 4,5 miliarde lei sub așteptări, iar cheltuielile cu 16,65 miliarde lei mai mici decât creditele aprobate. Fondul național de asigurări sociale de sănătate a înregistrat și el un deficit, de 1,13 miliarde lei, după ce a încasat venituri de 72,36 miliarde lei și a avut cheltuieli de 73,49 miliarde lei. Datoria publică a României a depășit 1.000 de miliarde de lei Datoria publică totală a României la sfârșitul anului 2024 a ajuns la aproape 1.130 miliarde lei, din care datoria guvernamentală reprezintă 1.103,9 miliarde lei, iar cea locală 26,04 miliarde lei. Sistemul public de pensii a înregistrat un deficit de 2,91 miliarde lei, cu venituri de 134,61 miliarde lei și cheltuieli de 137,52 miliarde lei. În ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un deficit de 2,83 miliarde lei. Bugetul asigurărilor pentru șomaj s-a încheiat cu un excedent de 497,5 milioane lei, având venituri de 2,49 miliarde lei și cheltuieli de doar 1,99 miliarde lei. De asemenea, asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale au generat un excedent modest de 83,7 milioane lei, iar Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale a înregistrat un surplus de 74,6 milioane lei.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: 60 miliarde de euro pentru România în noul buget UE, o sumă bună, dar cu condiţii stricte
Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare şi de atingerea unor obiective măsurabile. Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan naţional unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită şi să îşi stabilească din timp priorităţile pentru a evita dificultăţile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziţionările oficiale în Consiliul şi Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziţie clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naţionale, cu posibilitatea prefinanţării în 2028. Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investiţiilor, sunt implicate mai multe instituţii-cheie, precum MAE, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Afacerilor Interne. Pîslaru a subliniat necesitatea unui efort proactiv din partea autorităţilor: „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR şi apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învăţăm din greşelile trecutului şi să tratăm acest nou exerciţiu cu seriozitate şi viziune”.
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro
Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034. ”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. UE are nevoie de un buget modern, nu masiv ”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”
Siegfried Mureşan despre bugetul UE: Ne opunem reducerilor de fonduri la agricultură şi coeziune
În cadrul unei intervenţii la Digi24, Siegfried Mureşan a explicat că România a avut în ultimii şapte ani alocate 46 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală, agricultură şi proiecte de coeziune, cu o structură clară şi predictibilă. În noua propunere a Comisiei Europene, există riscul ca politica agricolă comună şi politica de coeziune să fie diluate într-un fond unic, fără alocări fixe. „România a avut în ultimii şapte ani 46 de miliarde de euro alocate din bugetul Uniunii Europene. O sumă clară, fixă, predictibilă, în principal pentru două direcţii, şi politica agricolă comună, bani pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală, şi bani pentru politica de coeziune. (…) Comisia Europeană a propus, a vrut să propună, diluarea completă a politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, într-un singur fond, fără ca anvelopele pentru politica agricolă comune şi politica de coeziune să fie clare. Acest lucru ar fi constituit o greşeală majoră, fiindcă, practic, politica agricolă comune şi politica de coeziune nu ar mai fi existat aşa cum au existat până acum. Noi, Parlamentul European ne-am opus vehement şi am reuşit să obţinem prezervarea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, să aibă un buget minim”, a declarat Mureşan. Deşi bugetul total propus de Comisie pare mai mare, 2.000 de miliarde de euro faţă de 1.200 miliarde anterior, europarlamentarul subliniază că această creştere este doar aparentă „Creşterea vine din cauza creşterii inflaţiei în ultimii şapte ani şi a faptului că pentru ca acest buget total în viitor să sune mai mare, Comisia Europeană a adăugat deja, a inclus deja inflaţia prognozată pe următorii ani şi creşterea vine şi din faptul că trebuie să reînvăţăm o parte din datoria făcută pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă. Deci, în cuvinte simple, bugetul nu creşte de fapt”. „Dacă avem noi obiective, trebuie să alocăm şi noi resurse. Nu putem să ne propunem să facem mult mai mult în domeniul securităţii şi al apărării cu un buget la nivelul bugetului din trecut”, a conchis Mureşan.
Roxana Mînzatu anunță INVESTIȚII de minim 100 miliarde euro în zona socială: Investim în educație, formare, ocupare, și combaterea sărăciei
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, prezintă joi principalele direcții ale viitorului buget al Uniunii Europene 2028-2034. Potrivit comisarului european, programul Erasmus+ ajunge la valoarea de 41 miliarde de euro, cu 50% mai mult față de bugetul anterior. „41 miliarde de euro, adică un buget cu 50% mai mare pentru scutul viitorului nostru european, numit Erasmus+. Pășim către acel Erasmus pentru toți, pentru fiecare, pe care îl visez”, scrie Mînzatu. Românca mai spune că 354 miliarde de euro vor fi redirecționate către Politica Comună de Coeziune a UE. „Minim 100 miliarde euro pentru investiția directă în oameni, în social. O bază legală pentru Fondul Social European +. Minim 14% din Planurile de țară vor avea investiții în oameni, dar trebuie să țintim mai sus, unde e nevoie. Flexibilitate. Un singur set de reguli pentru toate fondurile! Integrarea fondurilor și impact mai mare. Valoare pentru bani. Investim în educație, formare, ocupare, combaterea sărăciei, mai ales în rândul copiilor, acces la servicii minime, economie socială, societate civilă, dialog social”. Mînzatu: Va urma o perioadă de negocieri foarte grele De asemenea, a fost lansat și programul AgoraEU, care reunește finanțarea UE pentru cultură (Creative Europe), Media și CERV – participare democratică. Și bugetul acestui program va fi dublu, aproape 9 miliarde euro. „Va urma o perioadă (probabil doi ani) de negocieri foarte grele, intense cu cei doi co-legiuitori. Începând chiar de la sursele de venit. Am propus un buget mărit la aproape 2 trilioane euro. Ele trebuie aprobate atât de statele membre (Consiliu), cât și de Parlament. Din aceste negocieri trebuie să reiasă un buget modern, capabil să dea forță Europei, dar și fiecărui european, inclusiv celor mai vulnerabili dintre noi, tocmai în contextul atâtor schimbări pe care le traversăm în societate, în piața muncii”, adaugă comisarul european. Foto: Hepta via Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Pensii mai mici cu 380 lei pentru această categorie de pensionari din România, de la 1 august 2025
Începând de la 1 august 2025, mulți pensionari vor încasa venituri mai mici în urma aplicării Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), asta în vreme ce parlamentarii au cheltuieli lunare de 35.000 lei. Sindicaliștii, bugetarii cu veniturile mici și pensionarii consideră pachetele fiscale ale guvernului Bolojan drept „o mare nedreptate”. Potrivit Newsweek, premierul Ilie Bolojan a anunțat trei valuri de măsuri de austeritate pentru a acoperi deficitul bugetar de 9%, încercând să reducă datoria publică care tocmai a ajuns la 60%. Primul val de austeritate Introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei pentru ca în anul 2026 să se adune suma de 4.000.000.000 de lei. Ca urmare a plății CASS și a impozitului, pensionarii vor pierde, în medie, suma de 210 de lei: românii cu pensii de 3.500 de lei vor pierde 95 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.000 de lei vor pierde 190 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.500 de lei vor pierde 285 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 5.500 de lei vor pierde 380 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 6.000 de lei vor pierde 570 de lei după plata CASS și a impozitului; Pensiile nu se vor mai indexa cu 7% de la 1 ianuarie 2026. Al doilea val de austeritate Premierul Ilie Bolojan a promis că va tăia pensiile speciale în al doilea val, promis pentru lunile iulie-august. De asemenea, guvernul va reduce numărul de posturi în consiliile de administrație. Potrivit Newsweek, un director dintr-o companie de energie are venituri de 63.000 de lei. „Se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual”, arată BNS. Autorul recomandă: Calcul complet | Ce pensie vei avea după „recalcularea” CASS, dacă acum primești 5.000 lei
ONU reduce drastic planul de ajutor umanitar din cauza lipsei de fonduri/ Liderii se confruntă cu o situație dificilă, în contextul crizelor mondiale
ONU își reduce drastic planul de ajutor umanitar, lăsând milioane de oameni în dificultate, în contextul reducerilor bugetare fără precedent, inclusiv retragerea Statelor Unite. ONU a aplicat o reducere drastică a ajutorului umanitar în acest an, ca răspuns la „cele mai grave scăderi de finanțare care au lovit vreodată sectorul umanitar”, în special retragerea bruscă a SUA. ONU a anunțat, luni, o revizuire a planului său global de ajutor umanitar pentru acest an. Noul plan de 29 de miliarde de dolari, comparativ cu obiectivul anterior de 44 de miliarde de dolari până în 2025, este așteptat să „prioritizeze excesiv” ajutorul pentru 114 milioane de oameni, potrivit unui comunicat publicat de agenția ONU. Planul inițial era menit să ajute „180 de milioane de persoane vulnerabile”. Conform OCHA (Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), ONU a reușit să strângă doar 5,6 miliarde de dolari din cele 44 de miliarde de dolari solicitate inițial, adică 13% din total. Între timp, crizele umanitare globale s-au înmulțit: în Sudan, Fâșia Gaza, Republica Democrată Congo, Birmania și Ucraina. Întregul sector umanitar a fost afectat de decizia președintelui american, Donald Trump, de a pune capăt sau de a reduce ajutorul extern al SUA, potrivit cotidianului Sud-Ouest. Washingtonul fusese anterior cel mai mare donator pentru toate formele de asistență pentru dezvoltare, iar aceste măsuri au consecințe semnificative asupra planului ONU. Finanțarea SUA a reprezentat uneori o parte semnificativă din bugetele agențiilor ONU sau ale diferitelor ONG-uri, iar aceste pierderi sunt imposibil de compensat în câteva săptămâni sau chiar luni. Șeful OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a denunțat o decizie care ar putea costa milioane de vieți. Foto: Profimedia Citește și: Macron respinge planul lui Trump de a-l implica pe Putin în negocierile dintre Israel și Iran/ „Nu cred că Rusia poate fi un MEDIATOR” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele
TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului?
Liderii partidelor politice au purtat discuții intense în ultimele zile cu președintele României, Nicușor Dan, despre noile măsuri fiscal-bugetare pe care România trebuie să le adopte în vederea reducerii deficitului bugetar. Gândul prezintă principalele propuneri ale partidelor politice de la Cotroceni. În contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene, noul guvern de la Palatul Victoria trebuie să adopte niște măsuri impopulare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În acest sens, liderii PSD-PNL-USR au venit cu propuneri de măsuri fiscale, în grupul de lucru tehnic format la Cotroceni. PSD vrea impozit progresiv din 2026 PSD a propus în discuțiile de la Cotroceni introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net, adică 16% pe diferența de valoare ce depășește această sumă, până la 31 decembrie 2025, potrivit surselor Gândul. Social-democrații au pus pe masă și analize de impact. 4,7 miliarde de lei ar urma să aducă taxa de solidaritate la bugetul de stat. Social-democrații vor ca de la 1 ianuarie 2026 să se introducă impozitul progresiv, care ar aduce un impact anual de 0,8% din PIB, potrivit surselor citate. O altă măsură propusă de PSD este impozitarea prețurilor de transfer / tranzacțiilor de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare. Măsura ar avea un impact de 3,5 miliarde de lei. PSD propune și creșterea nivelului accizelor cu 20%, dar mai puțin la benzină și motorină. Respectiv, PSD vrea să crească accizele la jocurile de noroc și păcănele și supraacciza la produse și mașini de lux sau bijuterii scumpe. Măsura ar avea un impact de 2,8 miliarde de lei, spun economiștii social-democrați. PSD vrea să se elimine facilitățile fiscale pentru barurile și cluburile de noapte care plătesc impozit pe profit de 5%. Impactul calculat pentru o astfel de măsură este de 0,9 miliarde lei. Nu în ultimul rând, social-democrații cer și impozitarea câștigurilor provenite din tranzacții cu criptomonede. Potrivit surselor Gândul, PNL și USR s-au „opus în mare parte” măsurilor propuse de PSD și nu există un consens în acest moment. Din grupul de lucru pe probleme de fiscalitate și economie fac parte, de la PSD, Adrian Câciu, Bogdan Ivan, Cristian Socol, Radu Oprea și Florin Jianu. PNL vrea să mărească impozitul pe profit la 19% Măsurile propuse de PNL vizează introducerea de noi taxe. Una din propunerile liberalilor de la discuțiile de la Cotroceni este creșterea impozitului pe profit de la 16%, cât este în prezent, la 19%, potrivit surselor Gândul. O altă măsură pe care PNL o cere este dublarea impozitului pe dividende la 16%. În prezent, acesta este de 8%. De asemenea, PNL a pus gând rău și seniorilor. Propun CASS de 10% pentru pensiile peste 2.500 de lei. PSD se opune măsurilor venite din partea liberalilor, iar USR a avut în negocieri unele observații. De la PNL, în grupul de lucru fac parte Bogdan Huțucă, Tănase Stamule, Gabriela Horga și Florin Zaharia. USR cere creșterea TVA la 21% USR propune creșterea cotei de TVA la 19% pentru sectorul HoReCa. De asemenea, USR cere creșterea cotei generale de TVA la 21% și creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, PSD se opune creșterii generale de TVA, considerând că „este o măsură care frânează economia și o îndreaptă spre recesiune”. Dacă se va insista cu creșterea TVA la 21%, PSD a cerut, în compensație, scăderea TVA la medicamente și alimente la 5%. USR își dorește și listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom, CEC sau Eximbank, unde statul român are acțiuni. USR cere și eliminarea facilității din Codul Fiscal potrivit căreia cei care sunt pe drepturi de autor, dar au și contract de muncă, să nu plătească CAS și CASS pentru contractele pe drepturi de autor, ci să plătească la nivelul de 6, 12 și 24 de salarii minime. Măsura este susținută și de PNL, arată sursele noastre. Din partea USR, în grupurile tehnice de lucru fac parte Claudiu Năsui, Diana Buzoianu, Adrian Echert, Narcis Mircescu și Sebastian Cernic. Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele