S-ar bate lejer la titlu în Superliga! Bugetul anual scandalos pe care îl are CSM București
CSM București are un buget imens și s-ar bate fără probleme la titlu în Superliga României. Liberalul Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei, a dezvăluit ce buget anual are clubul. Ce buget anual are CSM București CSM București are un buget anual de aproximativ 13,8 milioane de euro. Primarul interimar al Capitalei nu consideră că este o sumă așa de mare întrucât o parte din bani se duc și către cei 700 de copii din club. „Bugetul pe care îl avem pentru CSM București este de 70 de milioane de lei (n.r. – aproximativ 13,8 milioane de euro). Pare mare, dar el conține și banii pe care îi plătim și pentru cei 700 de copii din club. Sunt de părere că este necesar să avem o echipă cu care să ne mândrim. Ea aduce plusvaloare cetățenilor, pentru că ne face mândri atunci când câștigă diferite competiții, locale sau internaționale. În România de azi, nu suntem în situația în care un beneficiar privat să investească în handbal, pentru că nu e ca în fotbal, nu e suficient de rentabil. Până ajungem în acel punct, Primăria trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea finanțării acestei echipe de handbal, pentru că au fost foarte multe victorii”, a declarat Stelian Bujduveanu, la GSP. Sfatul lui Stelian Bujduveanu pentru CSM București: „Ăsta e îndemnul nostru” Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei, o îndeamnă pe CSM București să își caute sponsori. „Îndemnul nostru pentru CSM București e să caute sponsori! Căutați-i în piața liberă, duceți-vă la marile entități economice din România și convingeți-le să vă susțină. Așa cum sunt firme care sponsorizează echipe de fotbal, sigur se vor găsi și pentru CSM. Echipa are nevoie de mai mulți sponsori. Am discutat cu directorul clubului, care își dorește să dubleze numărul lor în fiecare an”, a spus primarul interimar al orașului București. Primăria trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea finanțării acestei echipe de handbal, pentru că au fost foarte multe victorii. Nu vorbim despre un experiment, ci despre ceva ce a funcționat și trebuie continuat. Dar nu este de ajuns: CSM a fost înființat ca să le dea copiilor din București posibilitatea să practice sportul”, a declarat edilul PNL.
Alexandru Chirilă la Pastila Financiară: 45,3% din români nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, dacă și-ar pierde principala sursă de venit
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a discutat, în contextul impasului economic din țara noastră, despre cea mai sigură cale spre independența financiară, mai exact calcularea bugetului lunar. Expertul atenționează că o mare parte dintre români nu își calculează bugetul și adesea prioritizează dorințele în fața economiilor sau investițiilor. Urmăriți aici emisiunea integrală. Alexandru Chirilă trage un semnal de alarmă asupra lipsei de educație financiară în rândul românilor, dar și asupra riscurilor la care ne poate supune această lipsă de control asupra veniturilor noastre. El evidențiază, prin date statistice, faptul că peste jumătate dintre români au crescut în medii provocatoare din punct de vedere financiar, motiv pentru care, pe lângă faptul că nu știm cum să ne gestionăm veniturile, avem și numeroase preconcepții legate de conceptul de bani. „Ne sperie realitatea pe care am putea să o descoperim. Am făcut un studiu în 2023, la nivel național. Cifrele prezente acolo ne-au îngrozit de-a binelea. Situația în România vis-a-vis de relația noastră cu banii pare că este o relație toxică. 53,4% din populația țării a crescut într-un mediu provocator din punct de vedere financiar, cu multe lipsuri. 46,7% discutau foarte des despre probleme financiare și despre reducerea cheltuielilor în familie. 90% dintre familiile din România discută foarte frecvent despre venituri insuficiente. Încă mai credem în zicale și proverbe. 12% cred că banul e ochiul dracului. 14% că banii înstrăinează oamenii. 13% că băncile sunt cămătari cu acte. Într-un astfel de context, e clar că încă avem de lucru cu a înțelege profunzimea capitalismului. Ne este frică de ceea ce am putea descoperi, pentru că e ca și cum viața ne va scoate la tablă și ne va spune că, pentru modul în care ne menegeriem banii, suntem repetenți, și cred că imaginea asta nu ne place.” Alexandru Chirilă: „Aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate” Specialistul prezintă modul în care putem căpăta siguranță financiară și, pe viitor, chiar independență. Principalul lucru de făcut, spune acesta, este organizarea bugetului lunar, astfel încât să acoperim mai întâi nevoile, ulterior dorințele, în așa fel încât să știm că putem și economisi. O statistică îngrijorătoare este adusă în atenție de Alexandru Chirilă, care menționează că aproape 50% dintre români nu s-ar putea întreține dacă și-ar pierde principala sursă de venit. „Avem nevoie să împărțim modul în care ne consumăm banii între nevoi, dorințe și să știm că putem economisi. Fără această structură, este imposibil să ajungem la un fond de urgență. 45,3% din populația țării nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, e o cifră îngrozitoare, dacă mâine și-ar pierde principala sursă de venit. 29,1% din populația țării ar putea supraviețui timp de trei luni de zile. Deci discutăm de aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate.”
Nazare: Bugetul pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste
Nazare a spus la Digi 24 că „nici acest buget pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste”. „Voi prezenta în următoarea ședință de guvern și o notă în acest sens despre ce s-a întâmplat, care au fost ipotezele, unde suntem și ce urmează. Sunt factori obiectivi și factori subiectivi. Factorii obiectivi țin de creșterea economică, care nu mai este cât era prognozată la început anului. Dar sunt și foarte mulți factori subiectivi, adică sume puse în buget, cum ar fi colectare suplimentară de aproape 10 miliarde. Bineînțeles că nu există așa ceva. Nu numai că nu există o colectare suplimentară. Avem un deficit de 6 miliarde de colectare la iunie. Și sunt multe alte zone care, în mod tradițional, sunt lăsate quasi-descoperite. Care, bineînțeles, trebuie acoperite. Eu am vorbit pe larg de chestiunea bugetelor și chestiunea aprobării corecte a bugetelor, aproximării corecte a cheltuielor. Nu mai poți să supradimensionezi veniturile în fiecare an, să subdimensionezi cheltuielele și să te aștepți că, în timpul anului, lucrurile astea să reglează. Nu să reglează. Ajungem să facem deficite enorme, cum a fost cel de anul trecut, cum este și cel de anul ăsta. Pentru că o să avem un deficit mare și anul ăsta, pe care trebuie să le finanțezi de pe piețe și le finanțezi cu dobânzi mari”, a spus Nazare. Întrebat dacă poate da o cifră legată de deficit, Alexandru Nazare a spus că nu ar putea să dea o cifră în acest moment, pentru că depinde de foarte mulți factori. „Depinde de rectificare. O să începem discuțiile pe rectificare, o să începem discuțiile cu Comisia Europeană și, în paralel, după ce finalizăm aceste discuții și avem hotărârea luată în privința momentului în care efectuăm rectificarea, o să avem o cifră care să fie agreată. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate. Întotdeauna se discută și cu Comisia, dar în situația în care suntem astăzi, cu o supraveghere bugetară la șase luni, pe care un an și jumate am ignorat-o, rapoarte ni s-au cerut, nu le-am trimis, măsuri ni s-au cerut, nu le-am luat. Suntem într-un proces în care recâștigăm încrederea”; a mai spus Nazare. Întrebat dacă sunt bani de pensii și salarii până la finalul anului, Nazare a spus că atunci când vorbim de o problemă de plată a pensiilor și a salariilor, „vorbim, practic, de un moment de incapacitate financiară a României”: „Nu putem vorbi de așa ceva în acest moment”. Alexandru Nazare a mai spus că „în mod cert, dacă nu luam pachetul 1 (de măsuri fiscal-bugetare – n.r.), eram într-o altă realitate. Deci, pachetul 1 înseamnă enorm. Fără semnalul transmis de pachetul 1 către Comisie, fără validarea Comisiei, după Ecofin mesajul transmis de Comisie, nu cred că puteam să ne menținem ratingul”. „E un semnal extraordinar, dar rămâne același pericol pentru toamnă, dacă nu continuăm. Pentru toamnă vorbesc de octombrie, pentru că în 15 octombrie avem evaluarea Comisiei și bineînțeles că în octombrie din nou agențiile de rating ne vor analiza situația fiscal-bugetară. Deci nu am scăpat, nu am rezolvat problema, dar am evitat o cumpănă extraordinară prin care a trecut România, comparabilă cu cea din 2008-2009”, a mai spus Nazare.
Guvernul a aprobat conturile bugetare pe 2024: Deficit de 157 de miliarde de lei la bugetul de stat
Bugetul de stat s-a încheiat în 2024 cu un deficit de 157 miliarde lei, rezultat din venituri de 278,14 miliarde lei și cheltuieli de 435,19 miliarde lei. În comparație cu prevederile bugetare, veniturile au fost cu 4,5 miliarde lei sub așteptări, iar cheltuielile cu 16,65 miliarde lei mai mici decât creditele aprobate. Fondul național de asigurări sociale de sănătate a înregistrat și el un deficit, de 1,13 miliarde lei, după ce a încasat venituri de 72,36 miliarde lei și a avut cheltuieli de 73,49 miliarde lei. Datoria publică a României a depășit 1.000 de miliarde de lei Datoria publică totală a României la sfârșitul anului 2024 a ajuns la aproape 1.130 miliarde lei, din care datoria guvernamentală reprezintă 1.103,9 miliarde lei, iar cea locală 26,04 miliarde lei. Sistemul public de pensii a înregistrat un deficit de 2,91 miliarde lei, cu venituri de 134,61 miliarde lei și cheltuieli de 137,52 miliarde lei. În ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un deficit de 2,83 miliarde lei. Bugetul asigurărilor pentru șomaj s-a încheiat cu un excedent de 497,5 milioane lei, având venituri de 2,49 miliarde lei și cheltuieli de doar 1,99 miliarde lei. De asemenea, asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale au generat un excedent modest de 83,7 milioane lei, iar Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale a înregistrat un surplus de 74,6 milioane lei.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: 60 miliarde de euro pentru România în noul buget UE, o sumă bună, dar cu condiţii stricte
Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că suma este „bună la prima vedere”, însă accesarea fondurilor va depinde de implementarea unor reforme clare şi de atingerea unor obiective măsurabile. Pîslaru a precizat că noul model propus de Comisia Europeană presupune un plan naţional unic pentru fiecare stat membru, similar Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi accesarea competitivă a unor fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat că România trebuie să fie bine pregătită şi să îşi stabilească din timp priorităţile pentru a evita dificultăţile întâmpinate la implementarea PNRR-ului actual. Conform calendarului prezentat de Pîslaru, în această toamnă vor începe poziţionările oficiale în Consiliul şi Parlamentul European, iar România va trebui să aibă o poziţie clară. Negocierile regulamentelor sunt prevăzute pentru 2026, iar începând din 2027 ar putea fi transmise planurile naţionale, cu posibilitatea prefinanţării în 2028. Ministrul a precizat că, pe lângă Ministerul Investiţiilor, sunt implicate mai multe instituţii-cheie, precum MAE, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Afacerilor Interne. Pîslaru a subliniat necesitatea unui efort proactiv din partea autorităţilor: „Nu ne permitem să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR şi apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învăţăm din greşelile trecutului şi să tratăm acest nou exerciţiu cu seriozitate şi viziune”.
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro
Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034. ”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. UE are nevoie de un buget modern, nu masiv ”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”
Siegfried Mureşan despre bugetul UE: Ne opunem reducerilor de fonduri la agricultură şi coeziune
În cadrul unei intervenţii la Digi24, Siegfried Mureşan a explicat că România a avut în ultimii şapte ani alocate 46 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală, agricultură şi proiecte de coeziune, cu o structură clară şi predictibilă. În noua propunere a Comisiei Europene, există riscul ca politica agricolă comună şi politica de coeziune să fie diluate într-un fond unic, fără alocări fixe. „România a avut în ultimii şapte ani 46 de miliarde de euro alocate din bugetul Uniunii Europene. O sumă clară, fixă, predictibilă, în principal pentru două direcţii, şi politica agricolă comună, bani pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală, şi bani pentru politica de coeziune. (…) Comisia Europeană a propus, a vrut să propună, diluarea completă a politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, într-un singur fond, fără ca anvelopele pentru politica agricolă comune şi politica de coeziune să fie clare. Acest lucru ar fi constituit o greşeală majoră, fiindcă, practic, politica agricolă comune şi politica de coeziune nu ar mai fi existat aşa cum au existat până acum. Noi, Parlamentul European ne-am opus vehement şi am reuşit să obţinem prezervarea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, să aibă un buget minim”, a declarat Mureşan. Deşi bugetul total propus de Comisie pare mai mare, 2.000 de miliarde de euro faţă de 1.200 miliarde anterior, europarlamentarul subliniază că această creştere este doar aparentă „Creşterea vine din cauza creşterii inflaţiei în ultimii şapte ani şi a faptului că pentru ca acest buget total în viitor să sune mai mare, Comisia Europeană a adăugat deja, a inclus deja inflaţia prognozată pe următorii ani şi creşterea vine şi din faptul că trebuie să reînvăţăm o parte din datoria făcută pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă. Deci, în cuvinte simple, bugetul nu creşte de fapt”. „Dacă avem noi obiective, trebuie să alocăm şi noi resurse. Nu putem să ne propunem să facem mult mai mult în domeniul securităţii şi al apărării cu un buget la nivelul bugetului din trecut”, a conchis Mureşan.
Roxana Mînzatu anunță INVESTIȚII de minim 100 miliarde euro în zona socială: Investim în educație, formare, ocupare, și combaterea sărăciei
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, prezintă joi principalele direcții ale viitorului buget al Uniunii Europene 2028-2034. Potrivit comisarului european, programul Erasmus+ ajunge la valoarea de 41 miliarde de euro, cu 50% mai mult față de bugetul anterior. „41 miliarde de euro, adică un buget cu 50% mai mare pentru scutul viitorului nostru european, numit Erasmus+. Pășim către acel Erasmus pentru toți, pentru fiecare, pe care îl visez”, scrie Mînzatu. Românca mai spune că 354 miliarde de euro vor fi redirecționate către Politica Comună de Coeziune a UE. „Minim 100 miliarde euro pentru investiția directă în oameni, în social. O bază legală pentru Fondul Social European +. Minim 14% din Planurile de țară vor avea investiții în oameni, dar trebuie să țintim mai sus, unde e nevoie. Flexibilitate. Un singur set de reguli pentru toate fondurile! Integrarea fondurilor și impact mai mare. Valoare pentru bani. Investim în educație, formare, ocupare, combaterea sărăciei, mai ales în rândul copiilor, acces la servicii minime, economie socială, societate civilă, dialog social”. Mînzatu: Va urma o perioadă de negocieri foarte grele De asemenea, a fost lansat și programul AgoraEU, care reunește finanțarea UE pentru cultură (Creative Europe), Media și CERV – participare democratică. Și bugetul acestui program va fi dublu, aproape 9 miliarde euro. „Va urma o perioadă (probabil doi ani) de negocieri foarte grele, intense cu cei doi co-legiuitori. Începând chiar de la sursele de venit. Am propus un buget mărit la aproape 2 trilioane euro. Ele trebuie aprobate atât de statele membre (Consiliu), cât și de Parlament. Din aceste negocieri trebuie să reiasă un buget modern, capabil să dea forță Europei, dar și fiecărui european, inclusiv celor mai vulnerabili dintre noi, tocmai în contextul atâtor schimbări pe care le traversăm în societate, în piața muncii”, adaugă comisarul european. Foto: Hepta via Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Pensii mai mici cu 380 lei pentru această categorie de pensionari din România, de la 1 august 2025
Începând de la 1 august 2025, mulți pensionari vor încasa venituri mai mici în urma aplicării Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), asta în vreme ce parlamentarii au cheltuieli lunare de 35.000 lei. Sindicaliștii, bugetarii cu veniturile mici și pensionarii consideră pachetele fiscale ale guvernului Bolojan drept „o mare nedreptate”. Potrivit Newsweek, premierul Ilie Bolojan a anunțat trei valuri de măsuri de austeritate pentru a acoperi deficitul bugetar de 9%, încercând să reducă datoria publică care tocmai a ajuns la 60%. Primul val de austeritate Introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei pentru ca în anul 2026 să se adune suma de 4.000.000.000 de lei. Ca urmare a plății CASS și a impozitului, pensionarii vor pierde, în medie, suma de 210 de lei: românii cu pensii de 3.500 de lei vor pierde 95 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.000 de lei vor pierde 190 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.500 de lei vor pierde 285 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 5.500 de lei vor pierde 380 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 6.000 de lei vor pierde 570 de lei după plata CASS și a impozitului; Pensiile nu se vor mai indexa cu 7% de la 1 ianuarie 2026. Al doilea val de austeritate Premierul Ilie Bolojan a promis că va tăia pensiile speciale în al doilea val, promis pentru lunile iulie-august. De asemenea, guvernul va reduce numărul de posturi în consiliile de administrație. Potrivit Newsweek, un director dintr-o companie de energie are venituri de 63.000 de lei. „Se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual”, arată BNS. Autorul recomandă: Calcul complet | Ce pensie vei avea după „recalcularea” CASS, dacă acum primești 5.000 lei