Opoziția din Bulgaria cere demisia Guvernului și alegeri anticipate
Tensiunile politice din Bulgaria s-au accentuat după ce trei grupuri parlamentare au cerut demisia Guvernului condus de Rosen Zhelyazkov. Opoziția solicită și organizarea unor alegeri anticipate, în urma protestelor de amploare și a retragerii proiectului de buget pentru 2026. Opoziția a denunțat public, în Parlament, faptul că Guvernul și-a pierdut legitimitatea. Liderii politici acuză Executivul că tolerează influențe ascunse asupra deciziilor bugetare și asupra finanțelor statului. Opoziția acuză corupția ascunsă „Actualul cabinet și-a epuizat încrederea cetățenilor”, a declarat Bozhidar Bozanov, deputat al alianței „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (WCC-DB), citat de Novinite. El a criticat dur rolul neoficial al politicianului sancționat pentru corupție, Delyan Peevski: „Nu putem lăsa bugetul Bulgariei în mâinile corupției. Singura soluție este demisia Guvernului și eliminarea influenței lui Peevski”. Sancționat pentru corupție, Delyan Peevski este considerat de mulți drept un „om-umbrelă” care influențează deciziile guvernamentale și bugetare din spatele scenei. Bugetul care a aprins spiritele Opoziția bulgară critică dur proiectul de buget pentru 2026, pe care Guvernul a fost nevoit să îl retragă după protestele masive din întreaga țară. Măsurile propuse au fost considerate o povară suplimentară pentru economie și populație. Proiectul prevedea majorarea contribuțiilor sociale, creșterea impozitului pe dividende și eliminarea creșterii automate a salariilor din sectorul public. În opinia opoziției, modificările ar fi afectat economia și ar fi împins costurile fiscale asupra sectorului privat, protejând însă instituțiile statului. Risc de haos financiar Și partidul naționalist „Renaștere” a avertizat asupra riscurilor economice și politice, legate de apropiata adoptare a monedei euro. „Guvernul pregătește un buget și mai dăunător. Prăbușirea lui este inevitabilă”, spune liderul formațiunii, Kostadin Kostadinov. El a acuzat autoritățile de mai multe „manipulări” în procesul de trecere la euro. La rândul său, Sevim Ali, din partea Alianței pentru Drepturi și Libertăți (APS), a cerut un calendar constituțional clar pentru buget și pentru alegeri. „Dacă Guvernul nu pleacă acum, riscăm destabilizarea sistemului financiar și a plăților sociale.” Guvernul refuză demisia, invocând aderarea la euro În pofida presiunilor, premierul Rosen Zhelyazkov refuză să demisioneze, subliniind că Bulgaria se află cu doar câteva săptămâni înainte de adoptarea monedei euro. Prim-ministrul susține că Executivul „are obligația politică de a finaliza această tranziție”. El afirmă că protestele, deși masive, „reprezintă cereri sociale, nu partizane”. Ultimatum pentru Guvern – sfârșitul săptămânii Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Sofia și în marile orașe din Bulgaria, scandând împotriva corupției și cerând eliminarea influențelor politice din aparatul de stat, în special a lui Peevski. Demonstrațiile sunt considerate de analiști cel mai serios test pentru coaliția de guvernare din ultimii ani. Alianța WCC-DB a anunțat că va iniția o moțiune de cenzură dacă Executivul nu demisionează până la sfârșitul săptămânii.
Proteste masive în Bulgaria! Zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă în Sofia, dar și alte 13 orașe / Președintele Rumen Radev solicită demisia guvernului
Potrivit Gândul, la Universitatea din Sofia, cei mai violenți dintre protestatari au fost bătuți de poliție. Agitatorii aveau fețele acoperite cu bandane și erau îmbrăcați în hanorace. Aceștia au aruncat cu pietre, sticle și artificii în polițiști. Mai multe dube de poliție au fost vandalizate. Polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene. Potrivit jurnaliștilor bulgari, au existat ciocniri și în rândul protestatarilor. Ei au fost împărțiți în două tabere. Cei pașnici –bulgarii de rând – și agitatorii. Cei din urmă au provocat incendii și au atacat autoritățile cu cocktail-uri Molotov. Aceștia au fost potoliți, însă, de polițiști și pompieri. Autoritățile au reușit să-i rețină pe 10 dintre ei. Proteste în mai multe orașe din Bulgaria Proteste au loc în 13 orașe din din țară, printre care Plovdiv, Blagoevgrad, Stara Zagra, Varna. Bulgarii se poziționează astfel contra actualei guvernări, oferindu-i președintelui bulgar, Rumen Radev, ocazia de a cere alegeri anticipate, șeful statului aflându-se în conflict cu Parlamentul. Delyan Peevski, liderul partidului MRF (n.r. – Mișcare pentru drepturi și libertăți) a acuzat că Radev este responsabil pentru protestele masive. Înainte de iscarea manifestațiilor, opoziția condusă de coaliția „Continuăm Schimbarea–Bulgaria Democrată” (WCC-DB)”, a doua formațiune din Parlamentul bulgar, s-a opus votării bugetului pentru anul 2026. Forțele de ordine au înconjurat sediile partidelor din Sofia. Au fost ciocniri între agitatori și polițiști. Protestatarii au aruncat în polițiști cu pietre, sticle, dar și artificii și la sediile partidelor, nu doar în fața Universității. Today #Bulgaria protests! Thousands of Bulgarians are in front of parliament and demand the resignation of the government. 🙌🏼 pic.twitter.com/KXDYYrEzJJ — NessieK (@NbK1808) December 1, 2025 Președintele bulgar, Rumen Radev, a reacționat În urma protestelor iscate, președintele bulgar Rumen Radev a reacționat, cerând demisia actualului guvern, dar și alegeri anticipate. Radev a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook că ciocnirile sunt: „provocare mafiotă”, cerând încetarea violențelor și respectarea legii. „Nu este vorba de o ciocnire între poliție și protestatari, ci de o provocare din partea mafiei. Violența trebuie să înceteze. Îndemn pe toată lumea să se supună legii. Sfidările nu schimbă faptul că bulgarii au spus «NU» acestui guvern. Există o singură cale de ieșire: demisia și alegeri anticipate”, a încheiat președintele Radev în mesajul publicat în noaptea de luni spre marți. Bulgarii protestează față de adoptarea proiectului de buget pentru anul 2026 Protestatarii din centrul Sofiei s-au adunat încă de la ora 18:00, în piața „Triunghiul puterii” din fața Adunării Naționale (n.r. – Parlamentul Unicameral al Bulgariei). Aceștia au protestat pașnic față de adoptarea Proiectului de buget pentru anul 2026. Potrivit agenției bulgare de presă BTA, grupurile de demonstranți săreau și scandau: „Cine nu sare e gras”. Cetățenii cântau și dansau la miting, iar în piață era muzică. Cuvintele „Demisie și închisoare” iluminau sediul parlamentului bulgar, fiind proiectate pe clădire. Protestatarii au fluturat steagurile Bulgariei, dar și ale UE. În fața Parlamentului au fost afișate bannere cu mesaje precum: „Generația Z vine” și „Bulgaria tânără, fără mafie”. Alte pancarte o înfățișau pe ministra de finanțe Temenuzhka Petkova, dar și alte două personaje cu capete de dovleac, dar și capete de porc, îmbrăcate în uniforme de închisoare. Alte pancarte conțineau cererile protestatarilor privind bugetul: oprirea plăților de bonusuri, stoparea creșterii contribuțiilor la pensii și respingerea impozitului mai mare pe dividende, potrivit sursei citate. Opoziția acuză liderii de la putere că au adoptat „în grabă” planul de Buget pentru trecerea la Zona Euro Liderul Partidului de opoziție „Continuarea Schimbării”, Assen Vassilev, l-a îndemnat pe Boyko Borissov, liderul partidului GERB (n.r. – tradus: Cetățenii pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei) să retragă bugetul pentru 2026. Miercuri, 26 noiembrie, bulgarii s-au adunat din nou în Piața din Sofia, pentru a protesta față de adoptarea proiectului. A doua zi, Borissov că i-a cerut premierului bulgar, dar și ministrei de Finanțe să retragă proiectul de buget pentru revizuire. Ulterior, premierul a precizat că va încerca restabilirea dialogului cu sindicatele și angajatorii. Formațiunea „Continuăm Schimbarea–Bulgaria Democrată” a acuzat că Borissov încalcă promisiunea de a retrage proiectul, revizuindu-l „pe fugă”, cu partenerii de coaliție. Reamintim că Bulgaria se pregătește pentru aderarea la Zona Euro începând din 1 ianuarie 2026. Aproximativ jumătate din cetățenii bulgari se opun trecerii de la moneda națională „leva” la euro, pe fondul creșterii prețurilor, anticipată de experți.
Un proiect așteptat de patru decenii: începe investiția elvețiană în Breznița
Aflată în partea de sud-vest a Bulgariei, la poalele munților Pirin, Breznița se pregătește pentru o investiție de amploare care va transforma întreaga zonă. Municipalitatea Gotse Delchev a aprobat colaborarea cu compania elvețiană Wasserberg GmbH din Zug. Se deschide astfel drumul pentru demararea lucrărilor necesare realizării Complexului Hidroenergetic Breznița. Proiectul a fost considerat de ani buni esențial pentru dezvoltarea zonei. Breznița, beneficiara unui proiect vital Potrivit autorităților locale, investiția presupune ridicarea unui baraj cu o capacitate de aproximativ 5 milioane de metri cubi, care va acoperi peste 1,2 kilometri pătrați (km²). Infrastructura conexă va extinde ansamblul la aproximativ 2 km². Obiectivul, situat la 1.320 de metri altitudine, trebuie să soluționeze problemele istorice de alimentare cu apă și irigații pentru satul Breznița și comunitățile vecine. „Pentru locuitorii zonei, accesul sigur la apă nu este doar o nevoie, ci o condiție pentru dezvoltare”, spun reprezentanții municipalității. Vor fi captate trei râuri, fără a afecta mediul natural „Este primul pas real spre realizarea unui proiect pe care oamenii îl așteaptă de 40 de ani,” a declarat primarul Vladimir Moskov, citat de Novinite. „Intrarea investitorului elvețian oferă garanția financiară și tehnică necesară pentru a transforma această viziune în realitate”. Planul prevede captarea apelor din trei râuri, Tufcha, Kostena și Glogovica, și menținerea echilibrului natural al acestora. Altfel spus, va fi folosită doar o parte din apă, râurile își vor păstra debitul natural, iar ecosistemele nu vor fi afectate. Investiția include și construcția a două centrale hidroelectrice, plus o microcentrală suplimentară, toate finanțate integral de elvețieni. Finanțarea, integral de la elvețieni „Am analizat toate opțiunile și am decis că este momentul să investim într-un proiect cu impact real asupra comunității locale și asupra producției de energie verde”, a transmis compania elvețiană. „Vom colabora transparent cu autoritățile și locuitorii, pentru a respecta mediul și a maximiza beneficiile economice”. Urmează elaborarea planului de dezvoltare, urbanizarea terenurilor, achiziția proprietăților necesare și crearea unei societăți mixte între municipalitate și investitor. Gotse Delchev va participa cu 5, maxim 10 procente aport în natură. Partea elvețiană va asigura întreg capitalul financiar. Locuitorii, informați la fiecare etapă Toate deciziile esențiale vor fi prezentate publicului înainte de adoptare. „Vom informa cu prioritate locuitorii din Breznița, pentru că ei vor resimți direct beneficiile și schimbările generate de proiect”, au precizat reprezentanții administrației locale bulgare. Proiectul este considerat unul dintre cele mai importante din istoria municipiului. Investiția va crea locuri de muncă, va moderniza infrastructura și va impulsiona dezvoltarea regiunii.
Bulgaria se aliniază planului Trump pentru Ucraina
Prim-ministrul Rossen Jeliazkov s-a declarat în favoarea noului demers al administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Oficialul bulgar și-a exprimat public sprijinul deplin pentru planul de pace propus de președintele american. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe X, liderul de la Sofia a transmis că Bulgaria „apreciază și susține eforturile președintelui american de a realiza o pace dreaptă, durabilă și sustenabilă”. Premierul bulgar nu a formulat nicio rezervă publică față de planul american. Bulgaria și-a clarificat poziția. Europa lucrează la un nou plan În timp ce Sofia și-a clarificat public poziția, guvernele europene rămân profund divizate asupra acestui plan. Ucraina, Franța, Germania și Regatul Unit lucrează deja la o contrapropunere comună, iar documentul american va fi dezbătut luni, la summitul UE-Uniunea Africană de la Luanda. Inițiativa lui Donald Trump impune condiții de securitate, teritoriale și politice semnificative. Propunerea cere Ucrainei să-și modifice Constituția pentru a renunța definitiv la aderarea la NATO, în timp ce Alianța s-ar angaja oficial să nu accepte niciodată primirea Kievului. De asemenea, NATO ar promite să nu desfășoare trupe în Ucraina. Iar armata ucraineană ar fi limitată la un efectiv maxim de 600.000 de militari. Planul lui Trump mai include cedarea către Rusia a unor teritorii încă neocupate de armata rusă și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Context energetic complicat Tot pe X, premierul bulgar a anunțat la începutul lunii noiembrie că a avut „o discuţie productivă cu preşedintele Ucrainei” privind securitatea energetică regională și situaţia la Marea Neagră. Întâlnirea cu Zelenski a vizat şi oportunităţile oferite de instrumentul european SAFE. Jeliazkov a reafirmat cu această ocazie că „Bulgaria rămâne un partener de încredere al Ucrainei”. Însă poziţia Bulgariei pe scena relaţiilor economico-energetice şi de securitate externă reflectă o ambivalență tot mai explicită. În ceea ce priveşte grupul Lukoil, autorităţile de la Sofia au adoptat recent un set de măsuri care arată că ţara încearcă să se echilibreze între sprijinul faţă de Ucraina şi protejarea propriilor interese naţionale. Decizii cu impact asupra Ucrainei Guvernul bulgar a aprobat modificări legislative ce ar permite numirea unui administrator comercial special pentru rafinăria Lukoil de la Burgas. Operaţiunea ar da statului control suplimentar asupra activelor grupului, în contextul sancţiunilor americane şi britanice impuse companiei ruse. Însă președintele Rumen Radev s-a opus ferm și a respins prin veto legea, argumentând că modificările „subminează statul de drept”. El a avertizat că acestea ar putea expune statul bulgar unor costuri și despăgubiri semnificative în viitor și ar încălca prevederi constituționale. Anterior, Radev blocase transferul a 100 de vehicule blindate din Bulgaria către Ucraina. El a motivat că transportoarele sunt necesare pentru securitatea frontierei bulgare, potrivit datelor furnizate de The Insider.
Presa bulgară: Sunt necesare mai multe poduri peste Dunăre, spune premierul Zhelyazkov
Prim-ministrul a inspectat amplasamentul unui viitor terminal portuar fluvial pe Dunăre, la Tutrakan. El a fost însoțit de primarul orașului Tutrakan, Dimitar Stefanov, și de ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaykov, scrie BTA. Jelyazkov a declarat că guvernul bulgar înțelege dificultățile bugetare ale României și a luat în considerare și alte opțiuni pe lângă poduri. Prim-ministrul l-a invitat pe omologul său român, Ilie Bolojan, la o întâlnire de lucru pentru a discuta despre conexiunile peste Dunăre, care, potrivit lui Jelyazkov, vor aduce beneficii excepționale ambelor țări. El a menționat că, pentru ca Terminalul Portuar Tutrakan să înceapă să funcționeze, trebuie făcute anumite investiții modeste și trebuie selectat un concesionar. Infrastructura trebuie construită. Analizele concesiunii vor fi gata până la sfârșitul acestui an, iar Jelyazkov speră că până în primăvara viitoare va fi selectat un concesionar. „Cel mai important lucru este să se stabilească interesul afacerilor”, a subliniat el. Nevoie de conectivitate între Bulgaria și România? Primarul Stefanov a declarat că întreprinderile nu doar din Tutrakan, ci și cele din municipalitățile învecinate au exprimat o nevoie stringentă de o mai bună conectivitate între Bulgaria și România. Acest lucru va îmbunătăți relațiile comerciale și turismul și va facilita angajarea forței de muncă de ambele maluri ale Dunării. „Acest feribot este extrem de necesar și va umple un gol. Nu există absolut nicio legătură pe o distanță de 100 de kilometri. Trebuie să compensăm lipsa podurilor cu linii de feribot”, a declarat ambasadorul Vlaykov. Terminalul portuar este inclus în planul de acțiune actualizat pentru concesiunile guvernamentale pentru perioada 2021–2027, fiind luate în considerare opțiuni pentru extinderea activităților desfășurate și suplimentarea serviciilor portuare oferite prin manipularea mărfurilor ro-ro. Partea româna și-a exprimat interesul, precum și disponibilitatea de a participa la deservirea legăturii de transport fluvial, a adăugat guvernul bulgar în comunicatul său de presă.
Efectul sancțiunilor UE asupra Lukoil. Bulgaria, în pană de benzină. Rezervele de carburanți ale țării vecine sunt suficiente pentru o singură lună
Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul sancțiunilor impuse de SUA privind petrolul rusesc. Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru o lună, în contextul în care compania rusă Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară, se află sub sancțiunile americane, a declarat marți președintele agenției de stat pentru rezerve, potrivit Reuters, preluată de Mediafax. În prezent, Bulgaria are rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile, iar de motorină pentru peste 50 de zile, a declarat Assen Asenov, citat de agenția de știri bulgară BTA. Mai sunt zece zile până la ultimatumul lui Trump. Sancțiunile vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie. Bulgaria, în criză de timp Pe de o parte, Bulgaria are mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țării, însă analiștii din domeniul energiei, citați de Reuters, spun că Bulgaria trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor. „50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Zece zile până la ultimatumul lui Trump Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa. 50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE, la fel și o parte din țiței, ceea ce înseamnă că guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului pentru energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia pentru sursa citată. În plus, în această săptămână, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și au implementat măsuri de securitate la rafinăria din Burgas, în ceea ce autoritățile au descris ca fiind o măsură de protejare a infrastructurii critice. Sancțiunile SUA, care vor intra în vigoare în data de 21 noiembrie, au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil înainte de venirea iernii în Bulgaria, unde compania rusă Lukoil operează rafinăria Burgas. De asemenea, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative care îi permit preluarea rafinăriei și vinderea acesteia unui nou proprietar pentru a proteja fabrica de sancțiunile SUA. În luna octombrie, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni celor două mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, pe fondul războiului din Ucraina, amenințând operațiunile acestora care se extind încă în toată Europa, preia Mediafax. Recomandarea autorului: Lukoil oprește, după 16 ani, producția de pe unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Totul din cauza sancțiunilor lui Trump
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de
Bulgarii se tem să nu ajungă ca România. Avertisment al unui economist despre deficit: Traiectorie care va duce la o catastrofă
Deficitul bugetar real al Bulgariei depășește, la acest moment, 8%, iar țara riscă să urmeze probleme economice asemănătoare cu România și Franța. Președintele Asociației Capitalului Industrial din Bulgaria (AIKB), Vasil Velev, a vorbit despre acest aspect la emisiunea BNT. „De câțiva ani, ne-am deplasat pe o traiectorie care va duce la o catastrofă. Acest an este crucial pentru noi să facem ajustări”, a declarat Velev. A mai menționat, de asemenea, că industria bulgară a revenit la nivelurile de dinainte de 2021 și a acuzat politicile europene „profund defectuoase” pentru stagnarea economiei și lipsa investițiilor. Fostul ministru al Afacerilor Sociale, Hristina Hristova, a spus că implementarea bugetului 2025 este o „problemă foarte mare”. Ea a spus că acest lucru poate duce la datorii mari și poate face pregătirea bugetului pentru 2026 foarte dificilă din cauza unor „indicatori foarte slabi”. Vasil Velev a avertizat că, dacă nu se ajustează cât de rapid cheltuielile bugetare, efectele pentru clasa politică vor fi mari. El a spus că „vom ajunge inevitabil într-un scenariu românesc, francez, grecesc”, ceea ce ar putea duce la înghețarea sau reducerea salariilor și creșterea impozitelor. Cu toate astea, Velev a spus că sistemul fiscal nu trebuie schimbat. „Dacă există un sistem care funcționează bine în țara noastră, acesta este sistemul fiscal. Vă rugăm să nu atingeți sistemul fiscal, este în top 5 în Europa”, a declarat el.
Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare. Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”. Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia. „În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare. Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.
Crește incidența cazurilor de Covid-19 în Bulgaria
Bulgaria înregistrează o creștere a incidenței cazurilor de Covid-19, potrivit novinite. Specialiștii din această țară estimează o creștere de 5,45% a infectărilor, comparativ cu săptămâna precedentă. Aceștia spun că virusul nu a dispărut, ci că va continua să circule. În Bulgaria, tot mai mulți oameni își fac teste rapide. Recomandările specialiștilor rămân aceleași ca în pandemie: bulgarilor li se recomandă să rămână acasă dacă testele sunt pozitive sau dacă au simptome specifice (dureri de gât, cap, creșterea temperaturii). Nu se recomandă antibioticele Ca remedii de bază, medicii recomandă lămâia și bicarbonatul de sodiu, pentru proprietățile dezinfectante ale căilor respiratorii superioare. Grupelor vulnerabile, în special persoanelor vârstnice, mamelor cu copii mici sau femeilor însărcinate li se recomandă în continuare vaccinul. Potrivit specialiștilor, vaccinul antigripal din acest an este trivalent, nu tetravalent, ceea ce reprezintă o schimbare față de sezoanele precedente. Specialiștii nu recomandă antibioticele, deși recunosc că există situații în care acestea sunt necesare. Medicamentele păstrate „într-un loc umed, cum ar fi baia” își pierd eficiența și nu mai pot fi considerate de încredere.