GALERIE FOTO: The Guardian, articol amplu despre seceta devastatoare din Europa | Pescar din Bulgaria: Putem să mergem pe jos până în România
Canicula care a afectat Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni a provocat scăderi severe ale nivelului Dunării și Rinului, care au atins minime istorice în anumite regiuni. Situația a avut consecințe importante asupra transportului fluvial și a producției de energie, iar autoritățile din Ungaria și România au fost nevoite să ia măsuri fără precedent. Temperaturile extrem de ridicate din ultimele săptămâni, care au favorizat izbucnirea unor incendii de vegetație în Franța, Grecia și Spania, au afectat și principalele cursuri de apă din regiune. Nivelul Dunării și al Rinului a scăzut dramatic, ajungând la valori istorice în unele zone. Loading … Transportul pe fluviu a fost grav perturbat, în timp ce producția de energie electrică a înregistrat, la rândul său, o scădere. Într-un amplu articol, publicația The Guardian arată că, pentru prima dată în istorie, România și Ungaria au fost nevoite să oprească reactoare nucleare care sunt răcite, în mod normal, cu ajutorul apei Dunării, pe fondul producției reduse de energie și al nivelului extrem de scăzut al fluviului. Situația din Ungaria Cea mai importantă centrală nucleară din Ungaria, Paks, veche de 44 de ani și responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, și-a redus în ultimele zile capacitatea de producție. Premierul ungar Péter Magyar a avertizat că situația centralei de la Paks este dificilă. Unitatea funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, iar autoritățile estimează că aceasta ar putea fi oprită complet săptămâna viitoare. O eventuală oprire ar putea dura câteva săptămâni, deoarece prognozele indică faptul că nivelul Dunării va rămâne prea scăzut pentru ca centrala să poată fi repornită în condiții normale. Potrivit The Guardian, autoritățile maghiare au făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în intervalele de vârf. În același timp, producătorilor din industria auto și din sectorul bateriilor li s-a solicitat să reducă atât consumul de electricitate, cât și pe cel de apă. Situația din România Nici în România situația nu este mai bună. În această săptămână, reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit din motive de siguranță, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, autoritățile au anunțat că și cel de-al doilea reactor urma să fie oprit. Decizia a fost însă reconsiderată după efectuarea unor analize mai detaliate. Între timp, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în orele de vârf. Nivelul scăzut al Dunării scoate la suprafață epave, dar și o bombă din Al Doilea Război Mondial Dunărea traversează zece țări, iar în această vară nivelul fluviului a coborât până la valori minime istorice. Retragerea apelor a scos la iveală stânci, epave vechi, o bombă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și chiar rămășițele unui mamut lânos. Un locuitor din satul Ryahovo, situat în nordul Bulgariei, a descoperit pe albia fluviului rămășițele unei creaturi gigantice care ar fi trăit în perioada erei glaciare. În același timp, în urmă cu câteva zile, autoritățile din Budapesta au închis Podul Margareta după ce, ca urmare a scăderii nivelului Dunării, a fost descoperită o bombă datând din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nivelul scăzut al apei a afectat și navigația. Navele care circulă pe Dunăre nu au mai putut transporta încărcătura maximă, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare și la perturbarea transportului fluvial. La podul Vidin-Călărași, care face legătura între Bulgaria și România, pescarii bulgari au declarat că au rămas fără activitate, după ce nivelul scăzut al apei le-a blocat ambarcațiunile la mal. „Niciodată nu a secat atât de mult. Acum putem chiar să mergem pe jos până în România”, a declarat pescarul Rossen Dobrev pentru AFP, citat de The Guardian.
Românii fug după vacanțe ieftine în Bulgaria, iar Fiscul face razie. O felie de tort se vinde cu 18 euro, pe litoral
În ultimii ani, turiștii români și-au îndreptat pașii către alte destinații de vacanță, fugind, sub o formă sau alta, de prețurile „piperate” de pe litoralul românesc. Deși există o fugă după „vacanțe ieftine” în Bulgaria, de exemplu, țara vecină prezintă și ea, în diverse stațiuni, nereguli. O razie a Fiscului bulgar a scos la suprafață prețuri uriașe pentru preparate diverse, dar și afaceri care își ascundeau încasările. Bulgaria rămâne o destinație populară pentru vacanțele românilor, însă autoritățile fiscale au descoperit nereguli în mai multe localuri de pe litoral. Controalele au scos la iveală prețuri foarte ridicate pentru unele produse și afaceri care nu își declarau toate încasările. Fiscul bulgar a verificat, în două zile, 76 de localuri din Sozopol. La aproape o treime dintre acestea au fost găsite nereguli, în special pentru neemiterea bonurilor fiscale, potrivit autorităților bulgare. Loading … Acum, în Bulgaria, plata se face în euro. Sursă foto: Shutterstock Nereguli pe litoralul din Bulgaria Inspectorii Agenției Naționale pentru Venituri din Bulgaria (NAP) au descoperit nereguli și într-un local de pe plaja Kavațite (cunoscută și drept plaja Kavatsi). Acolo, vânzările erau înregistrate cu o imprimantă nefiscală, iar documentele oferite clienților nu erau raportate în sistemul fiscal. „În locul unui dispozitiv fiscal se folosește o imprimantă nefiscală”, a explicat Anna Mitova, arată stiripesurse.ro. De asemenea, un tehnician autorizat a fost trimis să extragă datele din dispozitivul folosit de comerciant. Autoritățile vor verifica valoarea încasărilor nedeclarate, iar firma riscă sancțiuni pentru veniturile ascunse și pentru neemiterea bonurilor fiscale. Situația aferentă plajei respectivă nu este singulară. În urma controalelor din Sozopol, inspectorii au găsit nereguli în 25 de localuri. Cea mai frecventă problemă reprezintă neemiterea bonurilor fiscale. Deocamdată nu a fost închisă nicio unitate, însă afacerile care repetă abaterile riscă să fie oprite temporar. Autoritățile spun că verificările pot fi reluate oricând. O felie de tort ajunge să coste 18 euro Autoritățile bulgare verifică și prețurile practicate pe litoral, după numeroase reclamații din partea clienților. Zeci de comercianți din Sozopol au fost obligați să explice motivul pentru care prețurile au fost majorate. Inspectorii au identificat produse vândute la prețuri foarte ridicate, însă acestea nu reprezintă automat o încălcare a legii. De exemplu, o felie de tort costă 18 euro, iar un bol de tarator (supă de castraveți) costă 9 euro. În urma celor 650 de controale efectuate de Fiscul bulgar au fost descoperite 226 de nereguli. Controalele au avut loc în perioada 29 iunie – 6 iulie 2026. „Dacă comerciantul a majorat prețul într-un mod justificat din punct de vedere economic și există consumatori care sunt dispuși să îl plătească, aceasta este o chestiune de alegere pe piață, nu de intervenție a statului. Statul nu are autoritatea de a stabili prețurile”, a explicat reprezentanta Fiscului bulgar. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
UE are un nou Viktor Orbán și este tot vecin cu România. Bulgaria amenință să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei
Radev și-a reiterat poziția în finalul acesta de săptămână în Parlamentul de la Sofia, unde a fost întrebat dacă este pregătit să se opună formal noului pachet european. „Nu doar că sunt pregătit – o voi face”, a răspuns premierul, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei. Cele două nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria condiționează sprijinul pentru sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev susține că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și s-a opus extinderii conflictului politic în sfera religioasă. Chiril ar urma să fie vizat de interdicția de a intra în Uniunea Europeană și de înghețarea eventualelor active deținute în blocul comunitar. Patriarhul a justificat în mod repetat invazia Rusiei și a susținut discursul Kremlinului privind presupusul caracter „sfânt” al războiului. UE a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de guvernul condus de Viktor Orbán. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil În cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt în primul rând economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură strategică pentru alimentarea țării cu carburanți. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinărie în noiembrie 2025, după ce sancțiunile americane împotriva Lukoil au pus sub semnul întrebării continuarea operațiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretenții de aproximativ trei miliarde de euro în legătură cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier și ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul a avertizat și că rafinăria din Burgas se confruntă cu dificultăți în achiziționarea petrolului. Instalațiile fuseseră construite pentru procesarea țițeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzură accelerată, blocaje tehnice și creșterea costurilor. Guvernul bulgar încearcă în paralel să obțină o înțelegere extrajudiciară cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridică și ea obiecții în cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve față de sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis că dorește continuarea discuțiilor înainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagră. Poziția Romei ar reflecta preocupările Vaticanului privind precedentul creat prin sancționarea conducătorului unei importante Biserici creștine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat însă o „rezervă” diplomatică și nu a amenințat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord până pe 15 iulie Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pe 9 iunie. Măsurile vizează veniturile obținute de Rusia din energie, sectorul financiar și piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militară, flota-fantomă rusească și, pentru prima dată, unele importuri de pește. Propunerea mai include restricții privind intrarea în UE a foștilor combatanți ruși care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord până pe 15 iulie. În lipsa unei decizii, plafonul de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma să fie recalculat automat. Creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027. Rolul lui Orbán, preluat de Radev Timp de mai mulți ani, Viktor Orbán a fost liderul european care a întârziat sau a blocat cel mai frecvent sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul financiar pentru Ucraina. Situația s-a schimbat după ce Orbán a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, a adoptat o poziție mai cooperantă față de Bruxelles. Inclusiv opoziția Ungariei față de sancționarea Patriarhului Chiril a fost retrasă, permițând introducerea numelui acestuia în noua propunere. Blocajul nu a dispărut însă, ci pare să se fi mutat în Bulgaria. Radev, fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție la începutul anului pentru a intra în politica de partid. Formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters îl descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozițiile favorabile refacerii relațiilor cu Moscova, pentru opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și pentru criticile la adresa sancțiunilor. Un singur stat poate bloca întreaga Uniune Sancțiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar dacă celelalte 26 de guverne susțin un pachet, opoziția unui singur stat este suficientă pentru a împiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul în 48 de dosare privind politica externă, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabilă pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru șapte. România, Bulgaria și Cipru au utilizat și ele regula unanimității cel puțin o dată. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimității în politica externă. Experți ai Institutului Max Planck au argumentat că un veto folosit prin încălcarea gravă a principiului solidarității europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdată însă, orice modificare amplă a regulilor s-ar lovi tot de opoziția statelor care văd dreptul de veto ca pe ultima garanție a influenței lor în interiorul Uniunii.
UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite
Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
Eurovision 2027: Care sunt cele patru orașe din Bulgaria intrate în competiția pentru găzduirea concursului muzical
Patru orașe din Bulgaria – Sofia, Varna, Burgas și Plovdiv – se află în competiția pentru găzduirea ediției de anul viitor a concursului muzical Eurovision. Potrivit Novinite, oficialii BNT și reprezentanți ai municipalităților au purtat primele discuții oficiale, în cadrul cărora a fost prezentată procedura generală. Acum, orașele aflate în competiția pentru găzduirea ediției din 2027 trebuie să prezinte informații detaliate privind infrastructura, pregătirea tehnică și logistică, potențialele locații, precum și programul cultural și evenimentele conexe planificate. O decizie finală privind orașul-gazdă, în luna iulie Calendarul oficial al EBU (Uniunea Europeană de Radiodifuziune) permite ca o decizie finală privind orașul-gazdă să fie luată până în luna august. Totuși, potrivit directorului general al BNT, Milena Milotinova, o decizie finală este așteptată în luna iulie, întrucât BNT intenționează să accelereze procesul de selecție. Milotinova a subliniat, de asemenea, și care sunt beneficiile găzduirii concursului muzical, în special în ceea ce privește vizibilitatea și impactul economic. „Anul acesta, la Viena, 320.000 de turiști au vizitat orașul exclusiv datorită Eurovisionului”, a spus ea, potrivit Novinite. Bulgaria va găzdui în 2027 concursul Eurovision, după ce reprezentanta țării la ediția din acest an, Dara, s-a clasat pe primul loc cu piesa „Bangaranga”, obținând 516 puncte. De asemenea, este pentru prima dată când Bulgaria va găzdui concursul muzical.
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Bulgaria limitează staționarea aeronavelor militare americane, pe fondul blocajului privind Visa Waiver
Rumen Radev a spus, la începutul ședinței de guvern, că a cerut includerea Bulgariei în programul Visa Waiver în timpul unei convorbiri cu președintele american Donald Trump, însă partea americană nu a transmis până acum un răspuns favorabil. „În cadrul ședinței anterioare a Consiliului de Miniștri, am anunțat că, în cadrul discuției pe care am purtat-o cu președintele Statelor Unite, am solicitat eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii bulgari. Până în prezent nu am primit un răspuns pozitiv și înțeleg pe deplin complexitatea procedurilor normative și necesitatea unui interval de timp, însă și noi avem propriile noastre priorități și proceduri și nu putem da un răspuns pozitiv la solicitarea privind prelungirea șederii aeronavelor-cisternă pe Aeroportul din Sofia”, a declarat prim-ministrul Radev, potrivit BTA. Radev a discutat luna aceasta cu președintele american Donald Trump și a cerut eliminarea vizelor pentru cetățenii bulgari care călătoresc în SUA. Radev a spus că a cerut ca subiectul să fie analizat de urgență, dar nu a primit până acum un răspuns pozitiv. Bulgaria găzduiește aeronave militare americane pe aeroportul din Sofia, în baza unui acord valabil până la sfârșitul lunii mai. Premierul bulgar a anunțat că guvernul va aproba vineri prelungirea staționării aeronavelor americane până la sfârșitul lunii iunie, pentru a le da Statelor Unite timp să își regândească poziția. Radev a obținut o victorie clară la alegerile parlamentare din 19 aprilie.
CFR reia circulația trenului internațional România. Cât costă un bilet către Bulgaria sau Turcia
CFR Călători a anunțat reluarea circulației trenului internațional „România”, care va asigura legături directe între București și destinații populare din Bulgaria și Turcia. Turiștii care vor să-și petreacă vacanța de vară la vecini trebui să scoată din buzunar între 27 și 60 de euro pentru un bilet la clasa a 2-a. Trenul internațional va circula în perioada 12 iunie – 12 octombrie 2026 și este o alternaviă de călătorie accesibilă și confortabilă pentru cei care vor să evite aglomerația de la granițele rutiere. Din 12 iunie călătorii vor putea merge direct către Varna, iar din 13 iunie vor deveni active și conexiunile directe spre Sofia și Istanbul (Halkali). Cât costă biletele pentru trenul internațional „România” Pentru călătoriile spre Varna, trenul direct cu numărul 461 va pleca din București Nord la ora 10:46 și va ajunge la destinație la ora 19:56. La întoarcere, trenul va porni din Varna la ora 09:30 și va sosi în Capitală la ora 16:56. Prețul pentru un bilet la clasa a 2-a este de 27 de euro pe sens. Călătorii care aleg să meargă în Sofia au la dispoziție trenul 461, cu plecare din București la ora 10:46 și sosire la ora 20:41, disponibil în perioada 13 iunie – 12 octombrie. Returul se efectuează cu trenul 460, care pleacă din Sofia la ora 07:00 și ajunge în București Nord la ora 16:56. Un bilet la clasa a 2-a pentru această rută costă 33,6 de euro pe sens. De asemenea, pentru cei care își doresc o vacanță în Istanbul, trenul 461 va pleca din Capitală la ora 10:46 și va ajunge a doua zi dimineață la ora 09:56, în perioada 13 iunie – 12 octombrie. Trenul de întoarcere 460 va pleca din stația Halkali la ora 20:00 și va sosi în București la ora 16:56. Prețul unei călătorii la vagonul cușetă cu 4 locuri este de 57,8 euro pe sens. Cum pot fi achiziționate biletele Biletele pentru cursele internaționale pot fi cumpărate în avans cu până la 90 de zile. Pasagerii le pot achiziționa online, direct de pe site-ul CFR Călători în secțiunea de trafic internațional sau fizic, din stațiile și agențiile CFR deschise pentru acest tip de transport. Pentru ambele destinații, biletele cumpărate pot fi ridicate direct din gară sau pot fi livrate prin curier pe teritorul României. O facilitate suplimentară este valabilă pentru călătoriile spre Bulgaria, unde pasagerii au posibilitatea de a primi biletele în format PDF direct pe telefon. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Eurovision 2027 i-ar putea aduce Bulgariei 70 de milioane de euro, dar există o condiție
Dacă Bulgaria va găzdui Eurovision 2027, țara ar putea înregistra venituri economice nete cuprinse între 45 și 70 de milioane de euro, potrivit unei analize preliminare realizate de compania de plăți transfrontaliere iBanFirst. Estimarea variază în funcție de numărul vizitatorilor străini care vor sosi pentru concurs și de durata șederii acestora pe teritoriul țării. Cine câștigă cel mai mult și cel mai rapid Cele mai mari beneficii imediate s-ar concentra în orașul-gazdă, unde sectoarele hoteliere, de restaurație, transport, comerț cu amănuntul și divertisment ar urma să resimtă direct afluxul de vizitatori și delegații internaționale. Impactul pe termen lung, însă, depinde de capacitatea Bulgariei de a transforma atenția globală pe care o generează evenimentul într-un interes durabil, atât din perspectiva turismului, cât și a investițiilor străine. Ce au generat edițiile anterioare Raportul iBanFirst contextualizează estimările pentru Bulgaria prin comparație cu orașele care au mai găzduit concursul. Liverpool, de pildă, a câștigat în 2023 aproximativ 64 de milioane de euro impact economic net, conform unui studiu al Universității din Liverpool și Amion Consulting. Malmö a realizat în 2024 în jur de 39 de milioane de euro, iar Basel a făcut în 2025 aproape 97 de milioane de euro. Aceste cifre plasează potențialul bulgar într-un interval realist, dar și în contextul unor diferențe semnificative legate de infrastructură, capacitate de cazare și conectivitate. Mai mult decât cheltuieli pe termen scurt Analiza subliniază că Eurovision reprezintă pentru Bulgaria o oportunitate de rebranding la scară europeană. Raportul recomandă explicit ca strategiile turistice să depășească promovarea clasică a litoralului Mării Negre și să valorifice turismul urban, patrimoniul cultural, destinațiile montane și scena culinară în ascensiune a țării. Scopul declarat este poziționarea Bulgariei ca destinație atractivă pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul estival. „Găzduirea concursului ar oferi Bulgariei o oportunitate rară de a-și îmbunătăți imaginea internațională și de a se prezenta ca o economie europeană integrată, capabilă să organizeze un eveniment internațional major”, se arată în raport. Voci critice și limite reale Analiza nu ignoră nici perspectivele sceptice. O parte dintre experți consideră că beneficiile economice asociate Eurovision sunt adesea supraestimate, întrucât cea mai mare parte a activității financiare se concentrează într-un interval de timp relativ scurt, fără a genera neapărat efecte structurale pe termen lung. Experții elaborează câteva pârghii foarte clare pe care, spun ei, ar trebui ca Bulgaria să acționeze pentru a beneficia de această vizibilitate pe care i-o dă Eurovisionul pe toată perioada anului. Anume: o infrastructură adecvată și modernizată, o conectivitate bună a transporturilor internaționale, capacitate de cazare suficientă, strategie turisitcă pe termen lung. Fără aceste condiții îndeplinite, riscul este ca Eurovision să rămână un spectacol singular, cu impact economic limitat la doar câteva săptămâni. Cu ele însă, Bulgaria ar putea transforma concursul într-un avantaj competitiv durabil pe harta turismului european.
Rumen Radev îi cere lui Trump ca SUA să permită călătoriile fără viză pentru cetățenii bulgari
Noul premier al Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat miercuri faptul că a avut un apel telefonic cu președintele american Donald Trump și că a adus în discuție problema călătoriilor fără viză pentru cetățenii bulgari în SUA. „În conversația mea cu președintele american, am ridicat cu insistență problema eliminării cerințelor de viză ale SUA pentru cetățenii bulgari și mă aștept ca această chestiune să fie luată în considerare de urgență”, a spus Radev înainte de ședința de guvern, potrivit Reuters. Radev a mai menționat faptul că a vorbit la telefon și cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. „Avioanele cisternă ale armatei americane sunt staționate la Aeroportul Vasil Levski din Sofia – partenerul și aliatul nostru strategic. Acestea se află acolo în urma unei decizii a Ministerului Apărării de a rămâne până la sfârșitul lunii mai. Mă aștept ca partea americană să solicite prelungirea șederii lor la aeroportul din Sofia. În acest sens, ieri am avut o convorbire telefonică cu secretarul american al apărării și, ulterior, cu președintele Trump”, a mai spus Radev, potrivit presei bulgare. În cadrul declarațiilor de presă, el a anunțat și planul guvernului privind reforma administrativă, anunțând înființarea unui Consiliu pentru Reformă Administrativă. Obiectivul acestui organism este acela de a îmbunătăți eficiența și de a reduce cheltuielile publice fără a provoca concedieri în masă sau a slăbi capacitatea administrativă.