Etichetă: bulgaria

România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025

În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re

Curtea Supremă de Casație din Bulgaria a respins solicitarea formulată de lichidatorul judiciar al Euroins România (EIRO), CITR, prin care se cerea anularea deciziei tribunalului internațional de arbitraj de la Sofia. Aceasta confirmase valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între asigurătorul intrat în faliment, după retragerea licenței de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), și EIG Re, precum și dreptul legal al reasigurătorului de a păstra prima achitată de compania românească, potrivit informațiilor disponibile și hotărârii instanței, scrie Mediafax. Decizia definitivă pronunțată la Sofia confirmă valabilitatea juridică a contractului de reasigurare încheiat cu EIG Re (actual Phoenix Re), reasiguratorul Euroins Insurance Group (EIG), grupul bulgar care deținea Euroins România înainte de intrarea în faliment. În acest context, Euroins România, prin administratorul judiciar CITR, este obligată să achite cheltuieli de judecată de aproximativ 13 milioane de euro (circa 66 de milioane de lei). Hotărârea instanței bulgare întărește poziția echipei de apărare a grupului din Bulgaria, atât în litigiile aflate pe rol în România, cât și în cele două proceduri de arbitraj de la Washington, fiind relevantă inclusiv în perspectiva unei posibile acțiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit Mediafax. Curtea Supremă de Casație (CSC) din Sofia, instanța supremă de apel din Bulgaria, a respins recent solicitarea formulată de lichidatorul român privind anularea deciziei pronunțate în iulie 2024 de Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Institutul de Drept Internațional Privat din Bulgaria, respectiv Tribunalul Internațional de Arbitraj din Sofia. Acea decizie confirmase legalitatea și valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între Euroins România și EIG cu aproximativ o lună și jumătate înainte ca licența companiei să fie retrasă. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a retras licența Euroins România, lider al pieței RCA la acel momen, la 17 martie 2023, decizie care a condus la falimentul asigurătorului în luna iunie a aceluiași an. Ulterior, pe lângă procesele din instanțele naționale, Eurohold a inițiat două acțiuni împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID), solicitând despăgubiri totale de peste un miliard de euro. În raportul privind cauzele falimentului, finalizat în aprilie 2024, CITR a identificat mai multe deficiențe de ordin operațional și financiar care au contribuit la prăbușirea companiei, inclusiv „încheierea contractului cu EIG Re, prin care active financiare constând în titluri de valoare, creanțe din reasigurare și numerar în casă, în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei, au fost transferate de la societate; acest contract este înaintat judecătorului de faliment spre examinare.” Care sunt consecințele deciziei Prin hotărârea sa, Curtea Supremă de Casație respinge în esență toate solicitările CITR, care urmăreau anularea deciziei arbitrale și declararea nulității contractului de reasigurare. Potrivit autorităților bulgare, efectele juridice directe sunt clare: EIG Re își păstrează garanția constituită de Euroins România în baza contractului, situație considerată de partea română drept o deturnare de active.  CITR pierde posibilitatea de a cere recuperarea acestor fonduri în instanțele din Bulgaria, iar lichidatorul va trebui să achite o taxă judiciară considerabilă, de 12,77 milioane de euro, la care se adaugă costurile serviciilor juridice utilizate la Sofia. Oficialii bulgari consideră că decizia instanței supreme ar putea reprezenta un moment de cotitură în evoluția litigiilor legate de Euroins România, având în vedere că acest contract a fost unul dintre principalele puncte de dispută între autoritățile române și grupul de asigurări din Sofia. „Contractul de reasigurare reprezintă un pas important în acest caz complex și are un impact direct asupra adecvării capitalului asigurătorului român aflat în faliment. Valabilitatea acestui contract poate fi acceptată ca probă în viitoarele bătălii juridice, demonstrând că EIRO era o companie cu capital adecvat și solvabilă la data revocării licenței (17 martie 2023) și că era capabilă să-și acopere fără nicio dificultate cheltuielile și datoriile curente și viitoare rezultate din cererile de despăgubire și daune, garantate de reasiguratorul Grupului EIG și de reasiguratorii europeni cu care EIG Re colaborase. În plus, aceasta este și evaluarea din raportul actuarului internațional angajat în martie 2023 de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționar minoritar în EIG”, au declarat reprezentanții EIG pentru Mediafax. În plus, în urma acestei hotărâri, CITR este obligată să achite aproape 13 milioane de euro cu titlu de cheltuieli de judecată către instanța bulgară, după ce nu a reușit să obțină anularea deciziei arbitrale. În iulie 2024, reprezentanții CITR declarau pentru Economica că hotărârea tribunalului de arbitraj din Sofia nu are relevanță pentru procedura de faliment din România și că Tribunalul București este singura instanță competentă să se pronunțe asupra legalității anulării contractului de reasigurare. „Tribunalul din București judecă acțiunea de anulare a contractului de reasigurare încheiat între EUROINS și EIG RE și este singura instanță competentă, în conformitate cu dispozițiile legale, să se pronunțe asupra legalității unui astfel de contract, având în vedere că EUROINS face obiectul unei proceduri de faliment reglementate de legislația română. Pronunțarea unei hotărâri de către instanța de arbitraj din Bulgaria nu are niciun impact asupra desfășurării cauzei pendinte în fața Tribunalului din București, care urmărește anularea efectelor contractului de reasigurare, spre deosebire de acțiunea inițiată de EIG RE, care a avut ca obiect stabilirea legalității contractului în conformitate cu legislația bulgară. Următoarea ședință în cadrul acțiunii în anulare este programată pentru 13 septembrie 2024”, a declarat Alina Popa, coordonatoarea echipei CITR, pentru Economica, cea care gestionează falimentul Euroins, în iulie 2024. „Aceasta ridică următoarea întrebare: dacă lucrurile stau așa, de ce s-a angajat CITR în această acțiune la Sofia și de ce provoacă acum pierderi de peste 66 de milioane de lei contribuabililor români? Pe lângă cheltuielile de judecată, trebuie luate în calcul și onorariile avocaților plătite la Sofia și, potrivit informațiilor noastre, lichidatorul a angajat una dintre cele mai scumpe firme de avocatură din Sofia, în speranța de a câștiga procesul în fața Curții Supreme de Casație. „Ce încerca CITR să demonstreze dacă arbitrajul de la Sofia era irelevant și de ce a lansat atunci această ofensivă?”, au declarat sursele din Sofia. Totodată, compania-mamă Euroins Insurance Group, alături de acționarii săi Eurohold și BERD, a propus în repetate rânduri soluționarea amiabilă

România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică

România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere

Aderarea Bulgariei la zona euro are semne pozitive: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric

Nikolay Vassilev, fost ministru al Economiei din Bulgaria, a declarat – luni – că aderarea țării sale la moneda euro nu a dus la dublarea prețurilor și inflația rămâne scăzută, susținând că temerile privind creșteri bruște sunt exagerate. El a indicat cifrele recente ale inflației lunare – 0,6% în ianuarie, 0,4% în februarie și 0,7% în martie – pe care le-a descris drept foarte reduse în context istoric. Vassilev afirmă că inflația actuală este printre cele mai scăzute din ultimele decenii, mult sub nivelurile din trecut, și că, deși prețurile energiei au crescut, ele rămân sub vârfurile istorice. Acesta a precizat că ideea unei dublări generale a prețurilor legată de aderarea la zona euro este falsă, potrivit Novinite.com. FOTO – Caracter ilustrativ De asemenea, acesta consideră că măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent și ar trebui aplicate doar în situații extreme, iar – raportat la ultimii 35 de ani de tranziție ai Bulgariei – aceste luni de iarnă reprezintă unele dintre cele mai scăzute niveluri de inflație înregistrate. A amintit, totodată – și de criza financiară din anul 1996, atunci când inflația crescuse dramatic, în contrast cu situația actuală. De asemenea, el critică schema de ajutor de 20 de euro, considerând-o ineficientă și birocratică. Nikolay Vassilev afirmă că, deși prețurile energiei au crescut, acestea rămân sub nivelurile istorice, iar măsurile de compensare nu sunt necesare în prezent. Acesta notează că statul nu poate compensa sistematic fiecare creștere de preț, considerând o astfel de abordare nesustenabilă economic. El a mai afirmat că guvernele tind să cheltuiască excesiv, fără a implementa reforme structurale, indicând un sector public supradimensionat și numeroase poziții neocupate sau ineficiente. În opinia sa, problema principală ține de deținerea de către stat a unor companii care ar trebui privatizate sau concesionate. Acesta a susținut că sectorul privat funcționează mai eficient în ceea ce privește personalul și salariile, iar ineficiențele sunt concentrate în structurile de stat. Aderarea la moneda euro, cu scandal și proteste Anul acesta, începând cu 1 ianuarie, Bulgaria a devenit a 21-a ţară care a trecut la moneda unică europeană, după aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în iunie 2025, în Parlamentul Bulgariei au izbucnit altercații după ce Comisia Europeană a aprobat intrarea Bulgariei în zona euro. Atunci, deputați ai partidului de extremă dreapta, pro-rus, Renașterea (Revival) au blocat tribuna. Apoi, îdecembrie 2025, bulgarii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de buget pentru 2026, primul redactat în euro, înainte ca statul membru al Uniunii Europene să adopte moneda unică. Autorul mai recomandă: Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină Bulgaria nu era pregătită pentru trecerea la euro. Prețurile cresc în mod nejustificat, în timp ce autoritățile nu știu cum să gestioneze schimbarea Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți

Fiica Dianei Șoșoacă, la Campionatul Internațional de Dans din Bulgaria

Fiica Dianei Șoșoacă a demonstrat că așchia nu sare departe de trunchi atunci când vine vorba de ambiție. Thais, în vârstă de 14 ani, reprezintă România în acest weekend la festivalul internațional de dans: „Plovdiv Ancient and Eternal”. Thais face parte din echipa României care luptă, în acest weekend, la Sala Kolodrum din Plovdiv, Bulgaria, pentru titlul de cei mai buni dansatori. Diana Șoșoacă nu a putut sta departe de succesul fiicei sale și a ales să fie în tribune la competiție. Potrivit celor prezenți, europarlamentarul a urmărit evoluțiile echipei României cu implicare și emoție. Thais, un nume în ascensiune dansului românesc Thais nu este doar „fata mamei”, ci o prezență remarcabilă pe scenă. Cu o disciplină de fier și o grație apreciată de juriului internațional, adolescenta confirmă potențialul noii generații în dansul de performanță din România. AUTORUL RECOMANDĂ: Un interviu cu garda jos, în Luna Femeii. Diana Şoşoacă: „Cea mai bună perioadă a omenirii a fost epoca matriarhatului și suntem pe cale să o reinstaurăm” Diana Șoșoacă, recital la pian: „Dedicație de la Paris pentru cadâna Zele”

Autoritățile bulgare investighează un posibil import ilegal de animale din România / Abator ilegal descoperit în zona Ihtiman

Autoritățile bulgare au descoperit un posibil caz de import ilegal de animale din România și un abator clandestin în zona Ihtiman, în vestul Bulgariei, potrivit unor informații prezentate sâmbătă de ministrul interimar al Agriculturii și Alimentației, Ivan Hristanov, și de directorul executiv al Agenției Bulgare pentru Siguranța Alimentară (BFSA), Angel Mavrovski, preluat de agenția bulgară de știri, BTA. Cei doi au prezentat la fața locului detalii despre operațiunea desfășurată de BFSA împreună cu Ministerul de Interne, în urma căreia au fost identificate mai multe locații unde ar fi fost sacrificate ilegal animale și depozitate rămășițele acestora. Camioane cu rumegătoare mici se află la granița dintre România și Bulgaria „Suntem în Ihtiman, care este în mod clar epicentrul sau centrul contrabandei în Bulgaria”, a declarat ministrul Hristanov presei. Potrivit acestuia, camioane care transportau rumegătoare mici au fost deja reținute și se află în prezent la granița dintre România și Bulgaria. Ministrul a precizat că, într-o altă locație situată de cealaltă parte a orașului Ihtiman, au fost descoperite etichete auriculare românești, ceea ce ridică suspiciuni privind proveniența animalelor. În urma inspecțiilor desfășurate pe 13 martie, autoritățile au identificat mai multe locuri din zona Ihtiman unde au fost aruncate oase și deșeuri animale proaspete. De asemenea, au fost descoperite locații unde carnea ar fi fost tăiată și tranșată, după care ar fi fost distribuită într-o direcție necunoscută. Poliția bulgară și Ministerul Agriculturii prezintă luni măsurile în acest caz Ivan Hristanov a anunțat că luni va avea loc o conferință de presă comună a Ministerului Agriculturii, BFSA și Ministerului de Interne, în cadrul căreia vor fi prezentate măsurile pe care guvernul intenționează să le ia în acest caz. „Din acest moment, nu vom permite unui guvern slab să compromită industria noastră internă de creștere a animalelor”, a declarat ministrul bulgar. Situația apare pe fondul unor probleme semnalate de sectorul zootehnic. Pe 13 martie, trei organizații din domeniu – Uniunea Crescătorilor de Păsări, Asociația Crescătorilor de Porci și Asociația Crescătorilor Industriali de Porci – au avertizat că sectorul se confruntă cu o situație critică privind eliminarea animalelor moarte. Procesul de eliminare a subproduselor de origine animală a fost suspendat Într-o declarație comună, organizațiile au arătat că problema a apărut pe 9 martie, când procesul de preluare și eliminare a subproduselor de origine animală a fost practic suspendat, ceea ce îngreunează activitatea fermelor. Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, ministrul Hristanov a depus un raport la serviciul de urmărire penală privind presupuse abuzuri într-o procedură de achiziții publice pentru incineratoare. Potrivit acestuia, fondurile alocate pentru eliminarea animalelor pe o perioadă de trei ani au fost cheltuite în aproximativ jumătate din intervalul prevăzut, iar în prezent nu mai există bani disponibili pentru aceste operațiuni.

Ce vine cu Mercosur. Un cargo cu semințe de floarea soarelui din Argentina, dat la biodiesel în Bulgaria

Primele cantități de floarea-soarelui care au ajuns din Argentina în Bulgaria au fost depistate ca fiind neconforme pentru a fi procesate pentru producția de ulei. Analizele de laborator au indicat un nivel ridicat, peste limita legală admisă, a unor pesticide periculoase, astfel că toate cantitățile recepționate au fost direcționate, sub pază, către depozite și ar urma să fie utilizate exclusiv pentru producția de biodisel. Practic, este un avertisment asupra acordului Mercosur. Practic, în loc de ulei, se va produce combustibil. Pe data de 25 februarie, în Bulgaria au ajuns primele cantități de semințe de floarea-soarelui importate din Argentina. Acestea au fost supuse analizelor de laborator care au evidențiat niveluri excesive pentru două pesticide periculoase – malation și deltametrină. Chiar și având în considerare marja de eroare a probelor analizate, valorile depistate rămân peste nivelurile maxime admise (LMR) conform Regulamentului (CE) nr. 396/2005 – de aproximativ trei ori mai mult decât pragul pentru malation și de aproximativ cinci ori mai mult pentru deltametrină. Astfel, proba din floarea-soarelui de proveniență Mercosur a fost declarată neconformă în ceea ce privește reziduurile de pesticide. În legătură cu informațiile făcute publice privind depășirile constatate ale nivelurilor maxime admise (LMR) de reziduuri de pesticide la floarea-soarelui originară din Argentina, Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară (BFSA) a informat că acest caz se află într-o fază activă de control. . În prezent, floarea-soarelui este descărcată și direcționată către silozuri sub pază, cu un control sporit. Importatorul a furnizat o declarație scrisă prin care atestă că floarea-soarelui nu va fi utilizată în industria alimentară. Pe lângă prima navă care a sosit deja, o a doua este așteptată din Argentina în zilele următoare, iar alte patru nave cu floarea-soarelui sunt deja în drum spre Bulgaria. Contextul regional este, de asemenea, orientativ – o navă cu floarea-soarelui din Argentina a ajuns deja în România, iar în acest moment nu există informații oficiale despre rezultatele analizelor, potrivit Agroportal.bg. Recomandarea atorului: Consilierul lui Nicușor Dan s-a întâlnit cu fermierii. Mercosur, pesta porcină și finanțele UE, printre temele de discuție

Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”

Triplu asasinat într-un refugiu montan din Bulgaria. Suspecții crimelor, descoperiți morți

Cadavrele celor trei persoane, doi bărbați și un adolescent de 15 ani, au fost descoperite într-un autorulotă, la o zi după ce a fost dezvăluit un triplu asasinat care a șocat Bulgaria, pe fondul suspiciunilor de aderare la o sectă și pedofilie. „Ne confruntăm cu o anchetă privind o crimă fără precedent, cel puțin pentru Bulgaria”, a declarat Zahawi Vaskov în cadrul unei conferințe de presă, scrie Le Figaro. El a făcut declarațiile la locul unde a fost descoperită autorulota, în apropiere de muntele Okolchitsa, în lanțul Balcanilor, la aproximativ 80 de kilometri de refugiul montan unde au avut loc primele crime. Plângeri pentru „abuzuri sexuale asupra copiilor” Vehiculul aparține unei ONG – Agenția Națională pentru Controlul Teritoriilor Protejate – care primește tineri în tabere de vacanță și împotriva căreia fusese depusă, în urmă cu doi ani, o plângere pentru „abuzuri sexuale asupra copiilor” și existența unor „structuri paramilitare”, a declarat miercuri șeful interimar al Agenției de Stat pentru Securitate Națională (SANS), Denyo Denev. Potrivit acestuia, între timp au fost descoperite noi elemente, care au fost transmise Parchetului. Zahawi Vaskov a afirmat că s-a stabilit că focurile de armă au fost „cel mai probabil trase din interiorul” autorulotei. El a adăugat că anchetatorii analizează „absolut toate ipotezele posibile” și că „pista unei comunități închise cu tendințe sectare” nu este „exclusă”. Cazul a început luni, când Ministerul bulgar de Interne a anunțat descoperirea a trei cadavre în apropierea unui refugiu montan din zona pasului Petrohan. Procurorul regional din Sofia, Hristina Lulcheva, a precizat jurnaliștilor că refugiul fusese incendiat. Cele trei victime, bărbați identificați ulterior ca făcând parte din ONG, prezentau răni provocate de gloanțe. Miercuri, procurorul general interimar, Borislav Sarafov, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că ONG-ul desfășura activități care nu pot fi considerate „conforme cu voia lui Dumnezeu, cu interesele societății, ale statului și ale copiilor”, evocând un „Twin Peaks” bulgăresc, aluzie la celebrul serial american.

Moment istoric: 31 ianuarie, ziua în care Leva dispare definitiv din Bulgaria. Euro rămâne singura monedă legală de plată începând cu miezul nopții

Perioada de tranziție în care euro și leva au circulat simultan în Bulgaria s-a încheiat la miezul nopții de sâmbătă, 31 ianuarie 2026. Începând de duminică, 1 februarie, euro rămâne singura monedă cu putere legală în țară, iar leva nu mai este acceptată pentru plata bunurilor, serviciilor sau obligațiilor financiare, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie BTA.bg. Autoritățile precizează că toate plățile trebuie efectuate exclusiv în euro, comercianții nu mai sunt obligați să accepte leva, iar restul pentru orice tranzacție se acordă doar în moneda europeană. Pentru a asigura transparența și pentru a preveni eventualele creșteri speculative de prețuri, afișarea tarifelor în ambele monede va continua până la 8 august 2026, conform legislației privind introducerea euro. Cetățenii care mai dețin leva o pot schimba gratuit la băncile comerciale și la oficiile Poștei Bulgare din localitățile fără sucursale bancare până la 30 iunie 2026. După această dată, Banca Națională a Bulgariei va continua schimbul fără termen limită și fără comisioane. Ministerul Finanțelor a anunțat că autoritățile vor continua să monitorizeze eventualele abateri și să primească sesizări din partea populației. Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro, la exact 19 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.