Etichetă: bulgaria

Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România

Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic. Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa. Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie. Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98. Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%. El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro). În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie. Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori. Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. 1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate. 2. Lipsa investițiilor Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. 3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI) În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, Ro­mâ­nia devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne. Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie. Sursa foto: Pexels Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraun­hofer, Germania, în perioada 2015-2025, ma­joritatea statelor europene au adăugat uni­tăţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare ex­por­tator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capa­citatea de producţie. În schimb, România și-a închis termocen­tralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de pu­tere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă

Bulgaria devine destinația de top pentru pensionarii europeni. Ce beneficii au seniorii în țara de la Mara Neagră

Bulgaria devine una dintre cele mai atractive destinații europene pentru pensionari, în special pentru cei din Europa de Vest, care caută un trai liniștit, sigur și accesibil din punct de vedere financiar. Presa bulgară și publicații internaționale arată că țara de la Marea Neagră intră în topul preferințelor seniorilor care vor să-și petreacă anii de pensie într-un mediu plăcut, fără costurile ridicate din statele occidentale. Potrivit 24 Ceasa, Bulgaria este apreciată în special pentru raportul foarte bun dintre calitatea vieții și cheltuielile lunare. Cu o pensie medie occidentală, un cuplu poate duce un trai confortabil, beneficiind de locuințe accesibile, mâncare de calitate și servicii medicale la prețuri mult mai mici decât în Germania, Franța sau Marea Britanie. Viață bună cu buget moderat Experții în relocare și publicațiile economice arată că, în orașe precum Varna, Burgas sau Plovdiv, un pensionar poate trăi decent cu 900–1.200 de euro pe lună. Aici sunt incluse chiria, utilitățile, mâncarea și transportul. În localitățile mai mici sau în zonele rurale, costurile pot fi chiar mai mici. Burgas, Bulgaria Burgas, Bulgaria Prețurile la locuințe sunt și ele avantajoase. Apartamentele de pe litoralul Mării Negre sau din orașele istorice sunt considerabil mai ieftine decât în Spania, Italia sau Portugalia, țări tradițional alese de pensionari. Climă: și mare și munte Bulgaria oferă un climat echilibrat, cu veri calde și ierni blânde pe litoral, dar și cu stațiuni montane unde aerul curat și peisajele atrag iubitorii de natură. Orașe ca Varna și Burgas combină avantajele mării cu infrastructură medicală bună și comunități internaționale în creștere. Varna, Bulgaria Varna, Bulgaria Plovdiv, unul dintre cele mai vechi orașe locuite din Europa, atrage pensionarii care sunt interesați de cultură, istorie și un ritm de viață mai calm. Plodiv, Bulgaria Plodiv, Bulgaria Sănătate și siguranță Un alt argument important este accesul la servicii medicale. Deși sistemul public are limitările sale, clinicile private oferă consultații și tratamente la costuri mult sub media occidentală. Pentru pensionarii străini, asigurările medicale sunt relativ accesibile, iar personalul medical vorbește frecvent limbi străine. Integrare europeană Intrarea Bulgariei în spațiul Schengen și adoptarea monedei euro sporesc atractivitatea țării pentru cetățenii UE. Mobilitatea este mai ușoară, iar barierele administrative scad, ceea ce face mutarea definitivă mai simplă pentru seniorii din alte state. Specialiștii în migrație și turism rezidențial susțin că Bulgaria devine o alternativă serioasă la destinații clasice precum Spania, Grecia sau Portugalia. Costurile mai mici, aglomerația redusă și stilul de viață relaxat sunt argumente tot mai convingătoare. RECOMANDAREA AUTORULUI Stațiunile din Bulgaria, în topul european al celor mai ieftine destinații, pentru vacanța de iarnă. România are de tarife cu peste 20% mai mari De ce fuge capitalul străin din România? Odată cu trecerea la euro, Bulgaria ne poate „sufla” investițiile străine, după modelul Ungariei. Economist: Investitorii se retrag din România cum nu am mai văzut de 15 ani Primele pensii în euro în Bulgaria. Seniorii au luat cu asalt oficiile poștale

Vaccinarea împotriva varicelei devine obligatorie în Bulgaria

Bulgaria urmează să impună cu titlu de obligativitate vaccinarea împotriva varicelei, începând cu iulie 2026, relatează novinite.com. Vorbim de o nouă ordonanță publicată în „Monitorul Oficial” al acestei țări, în care este prevăzut faptul că vaccinul va fi administrat gratuit. Vaccinarea obligatorie se va aplica copiilor născuți după 1 ianuarie 2025, urmând o schemă de două doze: prima doză între 12 și 15 luni, urmată de o a doua doză la vârsta de patru ani. Riscurile pentru sănătate ale varicelei sunt foarte mari Copiii care contractează varicelă după primirea primei doze, cu condiția să aibă documente medicale sau confirmare de laborator, nu vor fi obligați să primească a doua doză. Justificarea din spatele schimbării, prezentată într-o explicație din noiembrie a Consiliului Național de Experți în Imunizări, subliniază riscurile pentru sănătate asociate cu varicela. La copii, complicațiile pot include forme severe ale bolii și infecții ale pielii cauzate de bacterii. Adulții prezintă un risc mai mare de probleme hematologice și pneumonie, în timp ce persoanele imunocompromise pot prezenta complicații hematologice și gastrointestinale mai frecvente. Imunizarea țintită la femeile însărcinate Pe lângă vaccinarea obligatorie împotriva varicelei, noul regulament introduce imunizarea țintită împotriva virusului sincițial respirator (VSR) pentru femeile însărcinate cu vârsta de sarcină cuprinsă între 24 și 36 de săptămâni. Această vaccinare este, de asemenea, gratuită și recomandată. Includerea imunizării împotriva VSR urmează propunerile Consiliului Național de Experți în Imunizări și a primit sprijin atât din partea Consiliului de Experți în Obstetrică și Ginecologie, cât și a coordonatorului șef al Consiliului de Experți în Neonatologie. Schema de două doze De asemenea, tot din 2026, chiar din ianuarie, Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord își vor vaccina toți copiii, gratuit, împotriva varicelei. Schema e aceeași: două doze la 12 luni și la 18 luni, combinat cu vaccinul MMR existent, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Este planificată o campanie de recuperare pentru copiii puțin mai mari, astfel încât aceștia să nu rateze vaccinarea. Pierderi uriașe pentru sistemul de sănătate din cauza varicelei Până în prezent, părinții care doreau să-și protejeze copiii împotriva virusului varicelei, care provoacă erupții cutanate roșii și mâncărimi, trebuiau să plătească de obicei până la 200 de lire sterline din fonduri proprii, potrivit CNN. Potrivit Departamentului de Sănătate și Asistență Socială, varicela cauzează pierderi de venituri și productivitate estimate la 24 de milioane de lire sterline în fiecare an în Marea Britanie. Ministrul Sănătății, Stephen Kinnock, a declarat: „Le oferim părinților puterea de a-și proteja copiii. În România, vaccinurile sunt doar recomandate, nu și obigatorii.

Bulgaria nu era pregătită pentru trecerea la euro. Prețurile cresc în mod nejustificat, în timp ce autoritățile nu știu cum să gestioneze schimbarea

Trecerea Bulgariei la moneda euro, văzută inițial ca o operațiune tehnică simplă, a scos la iveală slăbiciunile sistemului și ridică mai multe semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a supraveghea piața. Deși autoritățile au prezentat tranziția drept un pas decisiv spre integrare economică, Bulgaria se confruntă acum cu creșteri bruște de prețuri și slăbiciuni ale instituțiilor statului în gestionarea schimbării.  De la 1 ianuarie Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Aderarea în „clubul comun” a venit cu provocări în contextul în care, în prima săptămână după adoptarea monedei, au apărut mai multe cazuri în care prețurile nu au reflectat conversia oficială, ci au crescut brusc, iar comercianții și oamenii au fost luați prin surprindere de schimbare. Bulgarii se plâng acum că pâinea, un aliment de bază pentru cele mai multe dintre țări, a cunoscut o creștere de 33% în doar 48 de ore. Astfel, o pâine care costa 0,89 leva (0,46 euro) pe 31 decembrie, pe 2 ianuarie a ajuns să coste 1,19 leva (0,61 euro). Aceste schimbări nu pot fi explicate prin costurile logistice, ale forței de muncă sau ale materiilor prime și arată clar că prețurile au crescut semnificativ fără să aibă vreo justificare concretă. Cum au trăit Germania și Italia „ajustările de moment” Fenomenul care se petrece acum în Bulgaria nu este nou pentru alte state europene. În Germania de exemplu, adoptarea euro în 2002 a dat naștere termenului „Teuro”, termen care reflectă percepția publică potrivit căreia mai multe scumpiri mici, prezentate inițial drept ajustări tehnice, au dus în timp la creșterea costului vieții. Sentimentul a fost resimțit și de Italia, unde schimbarea monedei a rămas adânc întipărită în memoria colectivă cu creșteri de preț la cafea, paste sau servicii de bază. Pentru Bulgaria situația actuală este amplificată de amintirea crizei financiare din 1996-1997 atunci când cetățenii au învățat că perioadele de tranziție nu sunt deloc ușoare. Acum, bulgarii retrăiesc perioada sistemelor întârziate și a regulilor care nu sunt aplicate corespunzător deoarece ajustările prețurilor au depășit simpla conversie de la leva la euro. Practicile din sectorul public reflectă oportunismul privat Tranziția de la leva la euro nu a fost exploatată doar de sectorul privat ci și de stat, care a contribuit la creșterea prețurilor atunci când cetățenii erau extrem de confuzi. În Sofia de exemplu, taxele de parcare au crescut de la 2 leva/oră (1,02 euro) la 2 euro (3,91 leva), practic o dublare a costurilor care a fost pusă pe seama adoptării noii monede. Mai mult, situația se repetă și în cazul monopolurilor de stat precum serviciile agricole care au profitat de tranzița la euro și au crescut taxele. Prețul certificatelor funciare a crescut de la 15 leva (7,67 euro) la 48,90 leva (25 euro), în timp ce duplicatele și extrasele au crescut de la 20 leva (10,23 euro) la 25 euro (48,90 leva). În cazurile acestea, euro nu mai este doar o monedă nouă, ci un pretext administrativ care permite scumpirile nejustificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Intrarea Bulgariei în zona euro a venit cu provocări pentru comercianți și oameni: „E o nebunie, nu avem euro pentru rest” Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările

Ploi torențiale și vijelii în Bulgaria: peste 100 l/mp în sud, inundații și localități izolate

Ploile au depășit 108 litri pe metru pătrat în ultimele 24 de ore și au provocat inundații severe în sudul Bulgariei, în special în regiunea Krumovgrad, situată în apropierea graniței cu Grecia. Mai multe localități au fost izolate temporar. Viiturile au inundat străzi și terenuri agricole, iar un pod de 15 metri a fost distrus, îngreunând accesul către unele așezări. Alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în anumite zone, iar alimentarea cu apă a fost grav afectată după ce stațiile de pompare de pe râul Krumovița au fost inundate. Potrivit autorităților locale, citate de televiziunea publică bulgară, apa este furnizată în prezent doar din rezervoare de rezervă. Fără curent electric Cea mai gravă situație este semnalată în unele cartiere din Krumovgrad, unde subsolurile blocurilor au fost inundate, iar tablourile electrice se află sub apă, întârziind reluarea alimentării cu energie. Pentru a permite repornirea instalațiilor imediat ce nivelul apei va scădea, municipalitatea a activat surse alternative de electricitate, inclusiv generatoare. Trafic îngreunat și la Burgas Furtuni puternice au fost raportate și în estul Bulgariei. Joi dimineața, o furtună cu descărcări electrice, ploi intense și vânt a afectat orașul Burgas, provocând acumulări de apă pe carosabil și dificultăți temporare de trafic. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale semnificative. Alertă meteo în sudul Bulgariei Autoritățile bulgare mențin starea de alertă, în special în sudul țării, din cauza riscului de noi precipitații. Echipele de intervenție sunt pregătite să acționeze pentru evaluarea pagubelor și refacerea infrastructurii imediat ce condițiile meteo vor permite intervențiile în siguranță, au transmis reprezentanții instituțiilor implicate.

Tranziția la euro în Bulgaria provoacă noi erori: cafea la dublu preț

Potrivit lui Todor Kanazirev de la Organizația Vending din Bulgaria, problema apare deoarece aparatele nu fac diferența între leva și euro. „Aparatele trebuie încă instruite că o cafea care costa un leu trebuie acum să fie 50 de eurocenți”, a explicat el într-un interviu, scrie novinite.com. Problema este cauzată de neconcordanța între software-ul aparatelor și mecanismele fizice de monedă. În timp ce casele de marcat raportează acum vânzările către Agenția Națională de Venituri (NRA) în euro, multe aparate de vending funcționează încă cu monede de leva, dar le interpretează ca eurocenți. Serviciile de asistență susțin că, deși aparatele raportează digital 60 de eurocenți autorităților fiscale, în realitate ele acceptă leva. Totuși, regulile protecției consumatorului cer ca prețurile să fie afișate clar, iar rotunjirea să fie în favoarea clienților, ceea ce pune actuala configurare în conflict cu legea. Cu peste 30.000 de aparate de vending în întreaga țară, industria se confruntă cu o provocare logistică majoră. Fiecare aparat trebuie vizitat pentru ajustarea mecanismului de monedă și actualizarea software-ului. Reprezentanții industriei solicitaseră o perioadă de grație de o lună înainte de implementarea euro pentru a face aceste corecții, însă nu a fost acordată nicio excepție oficială. Consumatorii sunt sfătuiți să verifice cu atenție moneda afișată pe aparatele de vending înainte de a face o achiziție, pentru a evita să plătească aproape dublu în această perioadă inițială de tranziție.

Intrarea Bulgariei în zona euro a venit cu provocări pentru comercianți și oameni: E o nebunie, nu avem euro pentru rest

Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Aderarea în „clubul comun” a venit cu provocări pentru comercianții nepregătiți de noua schimbare dar și pentru clienții care au vrut să-și achite cumpărăturile cu noua monedă.   Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie, i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând. Celor care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monezi a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro. Un bărbat care a vrut să cumpere pere de la singura tarabă deschisă pe 1 ianuarie, în piața de pe strada Mladezhka din Plodiv, a fost refuzat de vânzătoarea care i-a spus că nu are euro ca să-i ofere rest. „Nu-mi da euro-ul ăla, n-am ce să-ți dau rest! Lucrez cu leva!”. Și casierițele dintr-un supermarket din Plovdiv se plâng de faptul că nu au suficiente bancnote disponibile pentru a le oferi clienților rest. Acestea spun că primele săptămâni sau chiar luni vor fi extrem de dificile deși bancomatele distribuie deja bancnote euro în întreaga țară, „E o nebunie. Nu avem bancnote euro disponibile și suntem nevoite să lucrăm cu leva”, relatează 24Chasa. Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. Bulgarii se tem acum că prețurile la toate alimentele vor crește, dar că nu se va întâmpla același lucru și cu salariile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările Cât va costa un sejur de 7 zile în Bulgaria, după trecerea la moneda euro, din 2026. Cât plătesc turiștii pentru cazarea la un hotel de 3 stele

Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină

Bulgaria a intrat în zona euro, de la 1 ianuarie 2026, astfel că și vinieta va fi plătită în moneda europeană. Vinieta este necesară pentru utilizarea rețelei de drumuri cu plată din Bulgaria și poate fi cumpărată online, inclusiv cu afișarea prețurilor în euro, potrivit Mediafax. În contextul trecerii la moneda euro, autoritățile bulgare au prezentat deja prețurile vinietelor. Conversia în euro se bazează pe cursul fix stabilit pentru trecerea de la leva la euro (1 EUR = 1,95583 BGN), potrivit informațiilor de pe platforma oficială dedicată adoptării monedei unice. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru autoturisme (până la 3,5 t), prețurile oficiale ale vinietei electronice sunt: Vinietă de weekend: 5,11 euro (valabilă vineri de la 12:00 până duminică la 23:59) 7 zile: 7,67 euro 1 lună: 15,34 euro 3 luni: 27,61 euro 1 an: 49,60 euro Cât ar însemna în lei (orientativ): la cursul BNR din 31.12.2025 (1 EUR = 5,0985 lei), vinieta de weekend ar fi aproximativ 26,05 lei, cea de 7 zile 39,11 lei, iar cea lunară 78,21 lei (sumele pot diferi în funcție de cursul aplicat de bancă la plata cu cardul). FOTO – Caracter ilustrativ Ce tip de vinietă să alegi, în funcție de tranzit Tranzit rapid (dus-întors într-un weekend): de multe ori ajunge vinieta de weekend (dar ai grijă la intervalul fix de valabilitate: începe vineri la 12:00). Sejur de 7–10 zile (vacanță la mare / drum spre Grecia + întoarcere): de regulă, cea mai practică este vinieta de 7 zile sau de 1 lună dacă depășești o săptămână. Mai multe ieșiri în Bulgaria într-un an (city-break-uri, Grecia de mai multe ori): merită vinieta anuală.

Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările

Bulgaria devine astăzi, în mod oficial, al 21-lea stat care intră în zona euro, o etapă istorică pentru țară, dar și pentru Uniunea Europeană. Paradoxal, o economie care rămâne pe ultimele locuri în UE la numeroși indicatori structurali reușește să intre în clubul monedei unice înaintea unor state mai mari și mai dezvoltate, precum Cehia, Polonia sau Ungaria și nu pentru că le-ar depăși economic, ci pentru că a bifat criteriile nominale cerute de tratatele europene. Pentru vecinii noștri, mai săraci și cu o populație mai mică, miza nu se rezumă doar la schimbarea bancnotelor și a monedelor, ci accesul la masa deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene. Asta înseamnă participarea la stabilirea ratelor dobânzilor, a politicilor de lichiditate și a regulilor de stabilitate financiară care guvernează întreaga zonă euro. Odată cu dispariția leva, România rămâne singurul stat din regiune cu o economie relevantă care nu face parte nici din zona euro, nici din mecanismul decizional al acesteia. Practic, țara noastră rămâne cu o poziție mai slabă decât vecinii bulgari în competiția pentru investiții și ar putea resimți mai adânc șocurile externe și eventualele costuri de finanțare. Trecerea Bulgariei la euro a fost marcată de proteste și instabilitate politică Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. În consecință, premierul Rosen Zhelyazkov și guvernul său au demisionat cu doar 3 săptămâni înainte de intrarea Bulgariei în zona euro. Lagarde: Bulgaria își reafirmă statutul de națiune mândră, suverană și europeană Deși Bulgaria intră în zona euro într-un context marcat de tensiuni politice interne și de dezinformare, câștigurile legate de această adoptare vor fi „substanțiale”, a asigurat Christine Lagarde, președinta BCE. Aceasta a spus că „schimburile vor fi mai fluide, costurile de finanțare mai mici și prețurile mai stabile”. Acum, decidenții de la Bruxelles și Sofia speră că acest pas istoric va impulsiona economia celei mai sărace țări din Uniunea Europeană și va consolida traiectoria sa pro-occidentală. Totuși, există voci sceptice care avertizează cu privire la riscurile economice și sociale ale tranziției la moneda europeană. Cristian Socol: „Tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro” Întrebat de Gândul dacă vor exista schimbări în ceea ce privește prețurile din Bulgaria, economistul Cristian Socol a explicat că, pentru românii care obișnuiesc să-și facă cumpărăturile în magazinele bulgărești sau aleg să-și petreacă vacanțele pe litoralul bulgăresc, lucrurile vor rămâne în mare parte neschimbate. Pe termen scurt, românii nu vor simții diferențe mari, dar pe termen lung, Bulgaria ar putea să devină mai scumpă decât în prezent dacă țara se aliniază la nivelul prețurilor din Zona Euro. „Din perspectiva românilor care alegeau să meargă în concedii sau la shopping în Bulgaria, lucrurile vor rămâne relativ la fel. Pe termen scurt, prețurile în Bulgaria foarte probabil vor crește, dar marginal, având în vedere experiența istorică a țărilor care au aderat la Zona Euro. Teoretic, pe termen mediu și lung, tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro”, a transmis economistul pentru Gândul.  Vacanțele continuă să fie mai ieftine pe litoralul bulgăresc Cele mai recente date arată că Bulgaria rămâne destinația mai atractivă pentru românii care vor să-și petreacă concediul la mare, chiar și după trecerea la euro. Cazarea pe litoralul bulgăresc, într-un hotel de 3-4 stele pentru 7 nopți, ar urma să fie între 170 și 700 de euro, în timp ce în România, un sejur similar costă între 250 și 900 de euro. Și costurile cu transportul sunt mai mici: pentru un drum dus-întors din București până la litoralul bulgăresc, turiștii vor plăti între 80 și 100 de euro pentru combustibil, în timp ce pentru un traseu similar în România, costul crește cu 10-20%. De asemenea, turiștii care vor vizita Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă pe la schimbul valutar și vor putea compara prețurile direct cu alte țări din zona euro. Această schimbare face ca experiența străinilor să fie mai simplă și mai fluentă, încurajând practic vizitele mai dese și cheltuielile mai mari. Bulgaria rămâne „supermarketul” mai ieftin al românilor Un alt punct de interes pentru românii care aleg să treacă granița este shopping-ul. Vecinii noștri continuă să aibă prețuri la alimente și bunuri de bază mai mici decât în România chiar și după adoptarea euro. De exemplu, 1 kg de piept de pui costă cu 2 euro mai puțin în Bulgaria, iar o sticlă de bere costă 0,90 de euro, în timp ce în România prețul ajunge la 2 euro. De asemenea, prețul țigărilor rămâne semnificativ mai mic decât la noi. Un pachet de țigări costă între 3,5 și 4 euro în Bulgaria, în timp ce în România prețurile sunt între 4,3 și 6 euro. În plus, cumpărăturile făcute de români în Bulgaria devin mai simple și rămân atractive pentru că românii vor continua să economisească. Trecerea Bulgariei la moneda europeană vine însă și cu dezavantaje pentru România, în special din punct de vedere economic și fiscal. O parte din investițiile care ar fi putut să vină în țara noastră ar urma să fie direcționate acum spre vecinii noștri datorită costurilor de finanțare mai mici și a stabilității oferite de mecanismele Băncii Centrale Europene. Firmele românești profită pe seama avantajelor fiscale pentru că în Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, mai mic cu 6% decât în România, iar cel pe dividende este de 5%, față de 10-15% la noi. În prezent, aproximativ 7.400 de firme cu capital românesc sunt înregistrate în Bulgaria, dintre care aproape 200 cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro anual și trendul continuă să fie ascendent. În primele 7 luni

Povestea incredibilă a unui bărbat găsit în viață, deși era dispărut și declarat mort de 17 ani. Unde a fost până acum și de ce plecase de acasă

Un bărbat de 62 de ani, declarat legal decedat, a fost descoperit viu în Munții Pirin din Bulgaria, după 17 ani de la dispariție. El trăia izolat într-un cort improvizat și plecase de acasă din cauza unor datorii uriașe și de teamă pentru familia sa. Cazul pare desprins dintr-un film și a uimit deja autoritățile și opinia publică din Bulgaria. Descoperirea a fost făcută în Parcul Național Pirin, iar detaliile care au ieșit la iveală conturează o poveste dramatică despre frică, datorii și izolare asumată. Potrivit Antena 3, care citează presa bulgară, bărbatul se numește Boyan Ivanov și era dispărut din anul 2008. Nimeni nu mai spera că acesta ar putea fi în viață, mai ales că autoritățile locale au emis, în 2020, pe numele său un certificat de deces. Trăia într-un cort improvizat, departe de lume Boyan Ivanov a fost descoperit întâmplător de paznicii Parcului Național Pirin, într-o zonă izolată, departe de traseele turistice. El locuia într-un cort improvizat și supraviețuia în condiții extrem de dificile, complet rupt de lume. Directorul Parcului, Rosen Banenski, a declarat că prima interacțiune cu acesta nu a fost una ușoară, bărbatul devenind agresiv atunci când a fost abordat, motiv pentru care a fost solicitat sprijinul Poliției. În urma verificărilor, s-a constatat că nu avea asupra lui niciun document de identitate, dar investigațiile ulterioare au confirmat că este vorba despre Boyan Ivanov, bărbatul dispărut în urmă cu 17 ani. Dispariția sa, un plan gândit din disperare Boyan Ivanov locuia în satul Novo Selo, împreună cu mama sa, și era cunoscut drept un om muncitor și inteligent. Totuși, viața acestuia a fost dată peste cap de datorii foarte mari. Potrivit apropiaților, bărbatul ar fi fost urmărit constant de recuperatori de creanțe, care l-ar fi hărțuit și i-ar fi distrus mașina pentru a-l intimida. În acest context, Boyan ar fi luat decizia radicală de a dispărea complet, cu scopul de a-și proteja familia de presiuni și amenințări. Fosta primăriță a localității Novo Selo, Mariela Yordanova, a explicat pentru presa locală că mama bărbatului a trăit ani întregi în suferință, fără să știe dacă fiul ei mai este în viață. FOTO – Caracter ilustrativ Ea a precizat că familia a făcut multiple demersuri pentru a-l găsi, însă fără niciun rezultat, iar durerea mamei a fost una constantă și profundă. Boyan Ivanov are o soție și un fiu, iar rudele au încercat de mai multe ori să afle ce s-a întâmplat cu el. Dar, în lipsa oricăror indicii, autoritățile au fost nevoite, în cele din urmă, să îl declare decedat din punct de vedere legal. Mama sa, Todorka, l-a căutat ani la rând, dar acum a aflat, din presă, că fiul său trăiește. Din păcate, până în prezent, nu a reușit să ia legătura direct cu el, iar starea emoțională a familiei rămâne una extrem de fragilă. Autoritățile vor anula certificatul de deces După confirmarea identității, autoritățile bulgare au demarat procedurile legale pentru anularea certificatului de deces emis în 2020 și pentru restabilirea identității oficiale a lui Boyan Ivanov. Urmează ca situația sa juridică și socială să fie clarificată, inclusiv în ceea ce privește anii trăiți în afara sistemului.