Etichetă: bulgaria

Bulgaria trece la moneda euro

La miezul nopții, Bulgaria își va lua rămas bun atât de la anul 2025, cât și de la moneda sa leva, care este în uz de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În timp ce guvernele succesive din țara cu 6,4 milioane de locuitori au pledat pentru aderarea la moneda euro în speranța că aceasta va stimula economia celui mai sărac membru al UE, va consolida legăturile cu Occidentul și va proteja împotriva influenței Rusiei, unii s-au opus acestei schimbări, potrivit AFP. Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, se confruntă cu provocări unice, inclusiv proteste anticorupție care au înlăturat recent un guvern condus de conservatori. Prim-ministrul Rossen Jeliazkov, aflat la sfârșitul mandatului, a declarat marți că simte totuși că guvernul său a atins o etapă importantă. „Bulgaria încheie anul cu un produs intern brut de 113 miliarde de euro (aproape 133 de miliarde de dolari) și o creștere economică de peste trei procente, ceea ce ne plasează printre primele cinci țări din UE”, a declarat el înaintea unei ședințe guvernamentale. El a adăugat că inflația din Bulgaria care se situează în jurul a 3,6%, este „legată de creșterea puterii de cumpărare” și de o economie mai puțin coruptă și în niciun fel de introducerea monedei euro. Moneda euro ar putea crește prețurile Unii bulgari sunt îngrijorați că introducerea monedei euro ar putea duce la creșteri de prețuri. Aceste temeri au fost alimentate parțial de o campanie de protest care a apărut anul acesta pentru „păstrarea levei bulgărești”, care a valorificat o opinie general negativă asupra monedei unice în rândul unei mari părți a populației. Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile alimentelor au crescut cu cinci procente față de anul precedent în noiembrie, mai mult decât dublu față de media zonei euro. Unii oameni, inclusiv proprietari de afaceri, s-au plâns că le-a fost greu să pună mâna pe euro, proprietarii de magazine spunând că nu au primit pachetele de euro pentru început pe care le-au comandat. Posibile perturbări ale plăților, de Revelion Băncile au avertizat deja cu privire la posibile perturbări ale plăților cu cardul și ale retragerilor de la bancomat în noaptea de Revelion. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 49% dintre bulgari sunt împotriva monedei unice. Euro a fost introdus pentru prima dată în 12 țări la 1 ianuarie 2002. Croația a fost ultima care a aderat în ianuarie 2023. Aderarea Bulgariei va aduce numărul europenilor care utilizează moneda euro la peste 350 de milioane.

Scandal și violențe în Parlamentul din Bulgaria la dezbaterea bugetului de stat

Ședința Parlamentului Bulgariei dedicată bugetului de stat a fost marcată miercuri de scene dure și de un incident violent. Membri ai alianței Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB) au acuzat actuala majoritate că încearcă să impună un „buget al jafului”. Reprezentanții alianței au susținut că acest plan financiar va aduce o nouă datorie mare pentru țară și va fi folosit pentru cumpărarea de voturi înainte de alegeri, scrie Euronews. Reprezentanții PP-DB au cerut populației să iasă în stradă și să se opună adoptării bugetului de stat. De cealaltă parte, partidele Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) și Există un Astfel de Popor (ITN) au respins respectivele acuzații. Partidele au declarat că prelungirea bugetului este necesară pentru plata salariilor, a ajutoarelor sociale și pentru asigurarea stabilității financiare. Totodată, cele două formațiuni au acuzat PP-DB de lipsă de responsabilitate politică. Situația a scăpat de sub control după ce deputatul Radostin Vasilev, din Partidul Moralitate, Unitate, Onoare (MEȘ), i-a dat un pumn parlamentarului Ghiunai Daloolu, membru al alianței Mișcarea Drepturilor și Libertăților – Un Nou Început (DPC). Deși scena nu a continuat cu alte acte de violență fizică, a fost un moment plin de tensiune în cadrul ședinței din Parlament.

Cât va costa un sejur de 7 zile în Bulgaria, după trecerea la moneda euro, din 2026. Cât plătesc turiștii pentru cazarea la un hotel de 3 stele

Bulgaria trece la moneda euro de la 1 ianuarie 2026, aspect care va afecta tarifele pachetelor turistice. Iată cât va costa un sejur de 7 zile pentru o persoană, dar și cazarea la un hotel de 3 sau 4 stele. Bulgaria se află printre preferințele de top ale turiștilor români, în materie de vacanțe. Sejururile de vară la Marea Neagră au tarife competitive cu cele din stațiunile de pe litoralul românesc, iar tot mai mulți cetățeni români încep să fie mai atenți la bugetul alocat concediilor. Acum, după ce Bulgaria va trece la moneda euro (1 ianuarie 2026), se așteaptă ca prețurile pentru pachetele de vacanță să crească. Bulgaria trece la moneda euro de la 1 ianuarie 2026 / foto: Shutterstock Prețuri mai mari pe litoralul din Bulgaria din 2026 Creșterile prețurilor ar putea fi între 5%-15%, spun specialiștii în domeniu. Odată cu trecerea la moneda euro, turiștii vor simți o ușoară creștere a prețurilor la cazare și servicii, pe litoralul bulgăresc. Însă, cât ar putea ajunge să coste un sejur de o săptămână pentru o singură persoană? Tarifele diferă în funcție de stațiune, precum și de spațiul de cazare sau diverse facilități. Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Albena, Balchik, Nessebar sau Sfântul Constantin și Elena sunt câteva dintre stațiunile aflate în topul preferințelor turiștilor. Turiștii care optează pentru un sejur de 7 zile pe litoralul bulgăresc vor plăti între 700 și 1.100 de euro de persoană. Prețul oscilează în funcție de serviciile incluse și de categoria hotelului. De exemplu, turistul ca va opta pentru un sejur de 7 zile, în iulie 2026, la un hotel de 5 stele, va plăti între 550 și 1.100 de euro. Există și opțiuni ușor mai ieftine în cazul cazării la hoteluri cotate la 3 și 4 stele. Un turist ar putea plăti până la 700 de euro, pentru o săptămână de concediu, scrie Playtech. Autorul recomandă: Noua taxă de oraș, introdusă în 2026: unde se percepe și cum variază sumele în funcție de zonă Prețul plătit de turiști pentru 3 nopți de cazare în Delta Dunării, de Revelion. Ce facilități oferă hotelierii Țara din Europa care oferă peste 80.000 de euro celor care se mută pe insulele sale izolate. Ce trebuie să faci Cât costă o vacanță în Laponia și care sunt atracțiile turistice pe tărâmul lui Moș Crăciun. Pachetele includ zborul, cazarea și unele activități Ce a pățit Claudia în Caraibe, într-o vacanță de lux. „Am aterizat în iad, nu într-un paradis tropical” Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ

Românii și bulgarii, pe ultimele locuri în topul speranței de viață în UE. Cine sunt cei mai longevivi europeni

Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE), conform unui raport făcut public, joi, de Comisia Europeană (CE). Aceasta a rămas la pragul vârstei 76 de ani, foarte puţin în comparatie cu alte state europene. Consumul de alcool rămâne cel mai ridicat din UE, iar cei mai mulți adulți nu practică suficientă activitate fizică, în timp ce rata de fumat este mai apropiată de media UE, iar utilizarea țigărilor electronice în rândul adolescenților este în creștere. Conform raportului, 30% dintre toate decesele în 2021 au fost din cauza alimentației deficitare, fumatului, consumului de alcool și lipsei de activitate. Alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului. Raportul consemnează și „îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie”. Concluziile principale ale raportului: Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din UE Conform raportului, după scăderea abruptă din timpul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă şi-a revenit şi a atins un nou record de 76 ani în 2024, dar este în continuare cu peste cinci ani sub media UE. Sursă foto: Shutterstock Riscurile comportamentale – alimentaţie deficitară, fumat, alcool şi inactivitate fizică – au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului De asemenea, potrivit raportului, în anul 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenţiei. Noua iniţiativă de îngrijire primară, „Riskogramme”, lansată în 2024, are ca scop depistarea timpurie a bolilor cronice şi a factorilor de risc comportamentali la adulţii peste 40 de ani. Bărbații trăiesc cu 7,6 ani mai puțin decât femeile Speranța de viață în România a scăzut drastic în timpul pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022 și a atins un nou record istoric de 76 ani în 2024, potrivit Antena 3. Cu toate acestea, ea a rămas cu 5,1 ani sub media UE. În România există în continuare o diferență mare între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Totodată, în anul 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 ani pentru bărbați și 80 ani pentru femei, diferență mai mare decât media UE (7,6 ani față de 5,2 ani). Diferența este explicată parțial prin expunerea mai ridicată a bărbaților la factori de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool. Și bulgarii stau prost la acest capitol, țară în care – potrivit raportului – speranța de viață este de 75 de ani. În schimb, italienii și suedezii au cea mai lungă speranță de viață, ocupând primele două locuri din top. Potrivit datelor din raport, în aceste două țări speranța de viață este de 84 ani. Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces, reprezentând aproape trei sferturi din totalul deceselor. Bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme decât femeile Raportul arată că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme, din cauza expunerii mai mari la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul. Cu toate acestea, populația numeroasă de femei în vârstă din România – determinată de speranța de viață mai lungă a femeilor – duce la o incidență brută mai mare în rândul femeilor, deoarece riscul de boli cardiovasculare crește brusc odată cu vârsta. Odată diagnosticate, femeile tind să aibă rezultate mai proaste și o mortalitate mai mare din cauza bolilor cardiovasculare. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din UE Conform aceluiași raport, în anul 2023, cheltuielile pentru sănătate au fost sub jumătate din media UE. Nevoile medicale şi stomatologice nesatisfăcute sunt printre cele mai mari din UE, cu rate deosebit de ridicate în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie. Internările evitabile pentru multe boli cronice sunt ridicate, reflectând deficienţe istorice în capacitatea şi coordonarea îngrijirii primare. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte fonduri europene, România investeşte în dezvoltarea infrastructurii de îngrijire primară, promovarea integrării serviciilor şi oferirea de stimulente financiare pentru prevenţie. Ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt foarte scăzute, în ciuda măsurilor recente de politică publică Rata vaccinării împotriva rujeolei a fost cea mai scăzută din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din toate cazurile de rujeolă din UE între august 2024 şi august 2025. Vaccinarea antigripală la vârstnici şi vaccinarea HPV rămân, de asemenea, mult sub mediile UE, pe fondul reticenţei faţă de vaccinuri şi al barierelor sistemice. Rezistenţa antimicrobiană (AMR) este o problemă majoră Între anii 2022-2023, România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistenţă bacteriană din UE. Consumul de antibiotice a crescut din nou, îndepărtând ţara de obiectivul de reducere pentru 2030. Anul trecut, au fost introduse noi reguli de monitorizare, care obligă farmaciştii să înregistreze şi să raporteze eliberarea antibioticelor pentru a limita utilizarea acestora. Problemele de retenţie continuă să contribuie la deficitul de medici şi asistente, existând îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie. Regiunile mai sărace au cea mai mică densitate de medici de familie, ceea ce agravează nevoile  de îngrijire primară Teleconsultaţiile şi alte instrumente de sănătate digitală ar putea îmbunătăţi accesul, dar utilizarea lor este limitată de nivelul scăzut de alfabetizare digitală şi de infrastructura deficitară. Fondurile UE, inclusiv Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, oferă sprijin financiar României pentru modernizarea spitalelor şi a cabinetelor de medicină primară, accelerarea transformării digitale, formarea personalului şi înfiinţarea de centre comunitare integrate.

Bulgarii din nou în stradă: Peevski și Borisov, plecați de la putere

Protestul Generației Z a luat amploare sub sloganul „Demisia! Afară cu Peevski și Borisov de la putere”. La 36 de ani de la căderea comunismului, manifestanții cer în Piața Independenței din Sofia demisia guvernului și excluderea definitivă a celor doi politicieni. Cinci persoane reținute Departamentul de Poliție din Sofia a declarat că cinci persoane au fost reținute în timpul protestelor. Asupra deținuților au fost găsite mănuși de box, cuțite, măști și materiale explozive. Cordoane de poliție au staționat în fața clădirii Consiliului de Miniștri și a Adunării Naționale. Minoritățile etnice la protest Reprezentanții comunității rrome din Bulgaria au ieșit la protest cu un banner „Bulgaria mai presus de toate”. „De 30 de ani am urmărit cum Borisov și MRF cumpără comunitatea rromă”, a spus Martin Tikhomirov. „Frații noștri au fost păcăliți pentru a protesta pentru Delyan Peevski, dar au spus nu porcilor”, a adăugat acesta. Un tânăr turc care a ieșit la protest s-a prezentat: „Sunt Cem Yumerov, sunt de etnie turcă și sunt mândru de asta”. Contextul protestelor Protestele fac parte dintr-o mișcare anticorupție care a prins amploare după propunerea proiectului de buget pentru 2026. Manifestanții se opun politicilor fiscale, cum ar fi majorarea impozitelor și a salariilor în sectorul public. Autoritățile bulgare se pregătesc pentru posibile violențe. Protestele au loc înaintea unui vot asupra unei moțiuni de cenzură care ar putea duce la demiterea guvernului. Săptămâna trecută, protestele au degenerat în Sofia după ce s-au infiltrat oameni violenți. Sediile partidelor de guvernământ au fost devastate, peste 10 oameni au fost răniți. Cine este Delyan Peevski Delyan Peevski este cel mai puternic oligarh din Bulgaria și unul dintre cei mai importanți politicieni din țară. El este membru al Parlamentului bulgar din 2009. Din februarie 2024, Peevski este liderul partidului DPS, formațiune care reprezintă minoritatea turcă din Bulgaria. Peevski este o figură controversată, cunoscută pentru influența sa asupra politicii și mass-media din Bulgaria. Boiko Borisov este fostul premier al Bulgariei. Președintele Rumen Radev a cerut demisia de urgență a guvernului într-un discurs către națiune.

Opoziția din Bulgaria cere demisia Guvernului și alegeri anticipate

Tensiunile politice din Bulgaria s-au accentuat după ce trei grupuri parlamentare au cerut demisia Guvernului condus de Rosen Zhelyazkov. Opoziția solicită și organizarea unor alegeri anticipate, în urma protestelor de amploare și a retragerii proiectului de buget pentru 2026. Opoziția a denunțat public, în Parlament, faptul că Guvernul și-a pierdut legitimitatea. Liderii politici acuză Executivul că tolerează influențe ascunse asupra deciziilor bugetare și asupra finanțelor statului. Opoziția acuză corupția ascunsă „Actualul cabinet și-a epuizat încrederea cetățenilor”, a declarat Bozhidar Bozanov, deputat al alianței „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (WCC-DB), citat de Novinite. El a criticat dur rolul neoficial al politicianului sancționat pentru corupție, Delyan Peevski: „Nu putem lăsa bugetul Bulgariei în mâinile corupției. Singura soluție este demisia Guvernului și eliminarea influenței lui Peevski”. Sancționat pentru corupție, Delyan Peevski este considerat de mulți drept un „om-umbrelă” care influențează deciziile guvernamentale și bugetare din spatele scenei. Bugetul care a aprins spiritele Opoziția bulgară critică dur proiectul de buget pentru 2026, pe care Guvernul a fost nevoit să îl retragă după protestele masive din întreaga țară. Măsurile propuse au fost considerate o povară suplimentară pentru economie și populație. Proiectul prevedea majorarea contribuțiilor sociale, creșterea impozitului pe dividende și eliminarea creșterii automate a salariilor din sectorul public. În opinia opoziției, modificările ar fi afectat economia și ar fi împins costurile fiscale asupra sectorului privat, protejând însă instituțiile statului. Risc de haos financiar Și partidul naționalist „Renaștere” a avertizat asupra riscurilor economice și politice, legate de apropiata adoptare a monedei euro. „Guvernul pregătește un buget și mai dăunător. Prăbușirea lui este inevitabilă”, spune liderul formațiunii, Kostadin Kostadinov. El a acuzat autoritățile de mai multe „manipulări” în procesul de trecere la euro. La rândul său, Sevim Ali, din partea Alianței pentru Drepturi și Libertăți (APS), a cerut un calendar constituțional clar pentru buget și pentru alegeri. „Dacă Guvernul nu pleacă acum, riscăm destabilizarea sistemului financiar și a plăților sociale.” Guvernul refuză demisia, invocând aderarea la euro În pofida presiunilor, premierul Rosen Zhelyazkov refuză să demisioneze, subliniind că Bulgaria se află cu doar câteva săptămâni înainte de adoptarea monedei euro. Prim-ministrul susține că Executivul „are obligația politică de a finaliza această tranziție”. El afirmă că protestele, deși masive, „reprezintă cereri sociale, nu partizane”. Ultimatum pentru Guvern – sfârșitul săptămânii Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Sofia și în marile orașe din Bulgaria, scandând împotriva corupției și cerând eliminarea influențelor politice din aparatul de stat, în special a lui Peevski. Demonstrațiile sunt considerate de analiști cel mai serios test pentru coaliția de guvernare din ultimii ani. Alianța WCC-DB a anunțat că va iniția o moțiune de cenzură dacă Executivul nu demisionează până la sfârșitul săptămânii.

Proteste masive în Bulgaria! Zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă în Sofia, dar și alte 13 orașe / Președintele Rumen Radev solicită demisia guvernului

Potrivit Gândul, la Universitatea din Sofia, cei mai violenți dintre protestatari au fost bătuți de poliție. Agitatorii aveau fețele acoperite cu bandane și erau îmbrăcați în hanorace. Aceștia au aruncat cu pietre, sticle și artificii în polițiști. Mai multe dube de poliție au fost vandalizate. Polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene. Potrivit jurnaliștilor bulgari, au existat ciocniri și în rândul protestatarilor. Ei au fost împărțiți în două tabere. Cei pașnici –bulgarii de rând – și agitatorii. Cei din urmă au provocat incendii și au atacat autoritățile cu cocktail-uri Molotov. Aceștia au fost potoliți, însă, de polițiști și pompieri. Autoritățile au reușit să-i rețină pe 10 dintre ei. Proteste în mai multe orașe din Bulgaria Proteste au loc în 13 orașe din din țară, printre care Plovdiv, Blagoevgrad, Stara Zagra, Varna. Bulgarii se poziționează astfel contra actualei guvernări, oferindu-i președintelui bulgar, Rumen Radev, ocazia de a cere alegeri anticipate, șeful statului aflându-se în conflict cu Parlamentul. Delyan Peevski, liderul partidului MRF (n.r. – Mișcare pentru drepturi și libertăți) a acuzat că Radev este responsabil pentru protestele masive. Înainte de iscarea manifestațiilor, opoziția condusă de coaliția „Continuăm Schimbarea–Bulgaria Democrată” (WCC-DB)”, a doua formațiune din Parlamentul bulgar, s-a opus votării bugetului pentru anul 2026. Forțele de ordine au înconjurat sediile partidelor din Sofia. Au fost ciocniri între agitatori și polițiști. Protestatarii au aruncat în polițiști cu pietre, sticle, dar și artificii și la sediile partidelor, nu doar în fața Universității. Today #Bulgaria protests! Thousands of Bulgarians are in front of parliament and demand the resignation of the government. 🙌🏼 pic.twitter.com/KXDYYrEzJJ — NessieK (@NbK1808) December 1, 2025 Președintele bulgar, Rumen Radev, a reacționat În urma protestelor iscate, președintele bulgar Rumen Radev a reacționat, cerând demisia actualului guvern, dar și alegeri anticipate. Radev a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook că ciocnirile sunt: „provocare mafiotă”, cerând încetarea violențelor și respectarea legii. „Nu este vorba de o ciocnire între poliție și protestatari, ci de o provocare din partea mafiei. Violența trebuie să înceteze. Îndemn pe toată lumea să se supună legii. Sfidările nu schimbă faptul că bulgarii au spus «NU» acestui guvern. Există o singură cale de ieșire: demisia și alegeri anticipate”, a încheiat președintele Radev în mesajul publicat în noaptea de luni spre marți. Bulgarii protestează față de adoptarea proiectului de buget pentru anul 2026 Protestatarii din centrul Sofiei s-au adunat încă de la ora 18:00, în piața „Triunghiul puterii” din fața Adunării Naționale (n.r. – Parlamentul Unicameral al Bulgariei). Aceștia au protestat pașnic față de adoptarea Proiectului de buget pentru anul 2026. Potrivit agenției bulgare de presă BTA, grupurile de demonstranți săreau și scandau: „Cine nu sare e gras”. Cetățenii cântau și dansau la miting, iar în piață era muzică. Cuvintele „Demisie și închisoare” iluminau sediul parlamentului bulgar, fiind proiectate pe clădire. Protestatarii au fluturat steagurile Bulgariei, dar și ale UE.  În fața Parlamentului au fost afișate bannere cu mesaje precum: „Generația Z vine” și „Bulgaria tânără, fără mafie”. Alte pancarte o înfățișau pe ministra de finanțe Temenuzhka Petkova, dar și alte două personaje cu capete de dovleac, dar și capete de porc, îmbrăcate în uniforme de închisoare. Alte pancarte conțineau cererile protestatarilor privind bugetul: oprirea plăților de bonusuri, stoparea creșterii contribuțiilor la pensii și respingerea impozitului mai mare pe dividende, potrivit sursei citate. Opoziția acuză liderii de la putere că au adoptat „în grabă” planul de Buget pentru trecerea la Zona Euro Liderul Partidului de opoziție „Continuarea Schimbării”, Assen Vassilev, l-a îndemnat pe Boyko Borissov, liderul partidului GERB (n.r. – tradus: Cetățenii pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei) să retragă bugetul pentru 2026. Miercuri, 26 noiembrie, bulgarii s-au adunat din nou în Piața din Sofia, pentru a protesta față de adoptarea proiectului. A doua zi, Borissov că i-a cerut premierului bulgar, dar și ministrei de Finanțe să retragă proiectul de buget pentru revizuire. Ulterior, premierul a precizat că va încerca restabilirea dialogului cu sindicatele și angajatorii. Formațiunea „Continuăm Schimbarea–Bulgaria Democrată” a acuzat că Borissov încalcă promisiunea de a retrage proiectul, revizuindu-l „pe fugă”, cu partenerii de coaliție. Reamintim că Bulgaria se pregătește pentru aderarea la Zona Euro începând din 1 ianuarie 2026. Aproximativ jumătate din cetățenii bulgari se opun trecerii de la moneda națională „leva” la euro, pe fondul creșterii prețurilor, anticipată de experți. 

Un proiect așteptat de patru decenii: începe investiția elvețiană în Breznița

Aflată în partea de sud-vest a Bulgariei, la poalele munților Pirin, Breznița se pregătește pentru o investiție de amploare care va transforma întreaga zonă. Municipalitatea Gotse Delchev a aprobat colaborarea cu compania elvețiană Wasserberg GmbH din Zug. Se deschide astfel drumul pentru demararea lucrărilor necesare realizării Complexului Hidroenergetic Breznița. Proiectul a fost considerat de ani buni esențial pentru dezvoltarea zonei. Breznița, beneficiara unui proiect vital Potrivit autorităților locale, investiția presupune ridicarea unui baraj cu o capacitate de aproximativ 5 milioane de metri cubi, care va acoperi peste 1,2 kilometri pătrați (km²). Infrastructura conexă va extinde ansamblul la aproximativ 2 km². Obiectivul, situat la 1.320 de metri altitudine, trebuie să soluționeze problemele istorice de alimentare cu apă și irigații pentru satul Breznița și comunitățile vecine. „Pentru locuitorii zonei, accesul sigur la apă nu este doar o nevoie, ci o condiție pentru dezvoltare”, spun reprezentanții municipalității. Vor fi captate trei râuri, fără a afecta mediul natural „Este primul pas real spre realizarea unui proiect pe care oamenii îl așteaptă de 40 de ani,” a declarat primarul Vladimir Moskov, citat de Novinite. „Intrarea investitorului elvețian oferă garanția financiară și tehnică necesară pentru a transforma această viziune în realitate”. Planul prevede captarea apelor din trei râuri, Tufcha, Kostena și Glogovica, și menținerea echilibrului natural al acestora. Altfel spus, va fi folosită doar o parte din apă, râurile își vor păstra debitul natural, iar ecosistemele nu vor fi afectate. Investiția include și construcția a două centrale hidroelectrice, plus o microcentrală suplimentară, toate finanțate integral de elvețieni. Finanțarea, integral de la elvețieni „Am analizat toate opțiunile și am decis că este momentul să investim într-un proiect cu impact real asupra comunității locale și asupra producției de energie verde”, a transmis compania elvețiană. „Vom colabora transparent cu autoritățile și locuitorii, pentru a respecta mediul și a maximiza beneficiile economice”. Urmează elaborarea planului de dezvoltare, urbanizarea terenurilor, achiziția proprietăților necesare și crearea unei societăți mixte între municipalitate și investitor. Gotse Delchev va participa cu 5, maxim 10 procente aport în natură. Partea elvețiană va asigura întreg capitalul financiar. Locuitorii, informați la fiecare etapă Toate deciziile esențiale vor fi prezentate publicului înainte de adoptare. „Vom informa cu prioritate locuitorii din Breznița, pentru că ei vor resimți direct beneficiile și schimbările generate de proiect”, au precizat reprezentanții administrației locale bulgare. Proiectul este considerat unul dintre cele mai importante din istoria municipiului. Investiția va crea locuri de muncă, va moderniza infrastructura și va impulsiona dezvoltarea regiunii.

Bulgaria se aliniază planului Trump pentru Ucraina

Prim-ministrul Rossen Jeliazkov s-a declarat în favoarea noului demers al administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Oficialul bulgar și-a exprimat public sprijinul deplin pentru planul de pace propus de președintele american. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe X, liderul de la Sofia a transmis că Bulgaria „apreciază și susține eforturile președintelui american de a realiza o pace dreaptă, durabilă și sustenabilă”. Premierul bulgar nu a formulat nicio rezervă publică față de planul american. Bulgaria și-a clarificat poziția. Europa lucrează la un nou plan În timp ce Sofia și-a clarificat public poziția, guvernele europene rămân profund divizate asupra acestui plan. Ucraina, Franța, Germania și Regatul Unit lucrează deja la o contrapropunere comună, iar documentul american va fi dezbătut luni, la summitul UE-Uniunea Africană de la Luanda. Inițiativa lui Donald Trump impune condiții de securitate, teritoriale și politice semnificative. Propunerea cere Ucrainei să-și modifice Constituția pentru a renunța definitiv la aderarea la NATO, în timp ce Alianța s-ar angaja oficial să nu accepte niciodată primirea Kievului. De asemenea, NATO ar promite să nu desfășoare trupe în Ucraina. Iar armata ucraineană ar fi limitată la un efectiv maxim de 600.000 de militari. Planul lui Trump mai include cedarea către Rusia a unor teritorii încă neocupate de armata rusă și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Context energetic complicat Tot pe X, premierul bulgar a anunțat la începutul lunii noiembrie că a avut „o discuţie productivă cu preşedintele Ucrainei” privind securitatea energetică regională și situaţia la Marea Neagră. Întâlnirea cu Zelenski a vizat şi oportunităţile oferite de instrumentul european SAFE. Jeliazkov a reafirmat cu această ocazie că „Bulgaria rămâne un partener de încredere al Ucrainei”. Însă poziţia Bulgariei pe scena relaţiilor economico-energetice şi de securitate externă reflectă o ambivalență tot mai explicită. În ceea ce priveşte grupul Lukoil, autorităţile de la Sofia au adoptat recent un set de măsuri care arată că ţara încearcă să se echilibreze între sprijinul faţă de Ucraina şi protejarea propriilor interese naţionale. Decizii cu impact asupra Ucrainei Guvernul bulgar a aprobat modificări legislative ce ar permite numirea unui administrator comercial special pentru rafinăria Lukoil de la Burgas. Operaţiunea ar da statului control suplimentar asupra activelor grupului, în contextul sancţiunilor americane şi britanice impuse companiei ruse. Însă președintele Rumen Radev s-a opus ferm și a respins prin veto legea, argumentând că modificările „subminează statul de drept”. El a avertizat că acestea ar putea expune statul bulgar unor costuri și despăgubiri semnificative în viitor și ar încălca prevederi constituționale. Anterior, Radev blocase transferul a 100 de vehicule blindate din Bulgaria către Ucraina. El a motivat că transportoarele sunt necesare pentru securitatea frontierei bulgare, potrivit datelor furnizate de The Insider.

Presa bulgară: Sunt necesare mai multe poduri peste Dunăre, spune premierul Zhelyazkov

Prim-ministrul a inspectat amplasamentul unui viitor terminal portuar fluvial pe Dunăre, la Tutrakan. El a fost însoțit de primarul orașului Tutrakan, Dimitar Stefanov, și de ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaykov, scrie BTA. Jelyazkov a declarat că guvernul bulgar înțelege dificultățile bugetare ale României și a luat în considerare și alte opțiuni pe lângă poduri. Prim-ministrul l-a invitat pe omologul său român, Ilie Bolojan, la o întâlnire de lucru pentru a discuta despre conexiunile peste Dunăre, care, potrivit lui Jelyazkov, vor aduce beneficii excepționale ambelor țări. El a menționat că, pentru ca Terminalul Portuar Tutrakan să înceapă să funcționeze, trebuie făcute anumite investiții modeste și trebuie selectat un concesionar. Infrastructura trebuie construită. Analizele concesiunii vor fi gata până la sfârșitul acestui an, iar Jelyazkov speră că până în primăvara viitoare va fi selectat un concesionar. „Cel mai important lucru este să se stabilească interesul afacerilor”, a subliniat el. Nevoie de conectivitate între Bulgaria și România? Primarul Stefanov a declarat că întreprinderile nu doar din Tutrakan, ci și cele din municipalitățile învecinate au exprimat o nevoie stringentă de o mai bună conectivitate între Bulgaria și România. Acest lucru va îmbunătăți relațiile comerciale și turismul și va facilita angajarea forței de muncă de ambele maluri ale Dunării. „Acest feribot este extrem de necesar și va umple un gol. Nu există absolut nicio legătură pe o distanță de 100 de kilometri. Trebuie să compensăm lipsa podurilor cu linii de feribot”, a declarat ambasadorul Vlaykov. Terminalul portuar este inclus în planul de acțiune actualizat pentru concesiunile guvernamentale pentru perioada 2021–2027, fiind luate în considerare opțiuni pentru extinderea activităților desfășurate și suplimentarea serviciilor portuare oferite prin manipularea mărfurilor ro-ro. Partea româna și-a exprimat interesul, precum și disponibilitatea de a participa la deservirea legăturii de transport fluvial, a adăugat guvernul bulgar în comunicatul său de presă.