Eurovision 2027: Care sunt cele patru orașe din Bulgaria intrate în competiția pentru găzduirea concursului muzical
Patru orașe din Bulgaria – Sofia, Varna, Burgas și Plovdiv – se află în competiția pentru găzduirea ediției de anul viitor a concursului muzical Eurovision. Potrivit Novinite, oficialii BNT și reprezentanți ai municipalităților au purtat primele discuții oficiale, în cadrul cărora a fost prezentată procedura generală. Acum, orașele aflate în competiția pentru găzduirea ediției din 2027 trebuie să prezinte informații detaliate privind infrastructura, pregătirea tehnică și logistică, potențialele locații, precum și programul cultural și evenimentele conexe planificate. O decizie finală privind orașul-gazdă, în luna iulie Calendarul oficial al EBU (Uniunea Europeană de Radiodifuziune) permite ca o decizie finală privind orașul-gazdă să fie luată până în luna august. Totuși, potrivit directorului general al BNT, Milena Milotinova, o decizie finală este așteptată în luna iulie, întrucât BNT intenționează să accelereze procesul de selecție. Milotinova a subliniat, de asemenea, și care sunt beneficiile găzduirii concursului muzical, în special în ceea ce privește vizibilitatea și impactul economic. „Anul acesta, la Viena, 320.000 de turiști au vizitat orașul exclusiv datorită Eurovisionului”, a spus ea, potrivit Novinite. Bulgaria va găzdui în 2027 concursul Eurovision, după ce reprezentanta țării la ediția din acest an, Dara, s-a clasat pe primul loc cu piesa „Bangaranga”, obținând 516 puncte. De asemenea, este pentru prima dată când Bulgaria va găzdui concursul muzical.
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Bulgaria limitează staționarea aeronavelor militare americane, pe fondul blocajului privind Visa Waiver
Rumen Radev a spus, la începutul ședinței de guvern, că a cerut includerea Bulgariei în programul Visa Waiver în timpul unei convorbiri cu președintele american Donald Trump, însă partea americană nu a transmis până acum un răspuns favorabil. „În cadrul ședinței anterioare a Consiliului de Miniștri, am anunțat că, în cadrul discuției pe care am purtat-o cu președintele Statelor Unite, am solicitat eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii bulgari. Până în prezent nu am primit un răspuns pozitiv și înțeleg pe deplin complexitatea procedurilor normative și necesitatea unui interval de timp, însă și noi avem propriile noastre priorități și proceduri și nu putem da un răspuns pozitiv la solicitarea privind prelungirea șederii aeronavelor-cisternă pe Aeroportul din Sofia”, a declarat prim-ministrul Radev, potrivit BTA. Radev a discutat luna aceasta cu președintele american Donald Trump și a cerut eliminarea vizelor pentru cetățenii bulgari care călătoresc în SUA. Radev a spus că a cerut ca subiectul să fie analizat de urgență, dar nu a primit până acum un răspuns pozitiv. Bulgaria găzduiește aeronave militare americane pe aeroportul din Sofia, în baza unui acord valabil până la sfârșitul lunii mai. Premierul bulgar a anunțat că guvernul va aproba vineri prelungirea staționării aeronavelor americane până la sfârșitul lunii iunie, pentru a le da Statelor Unite timp să își regândească poziția. Radev a obținut o victorie clară la alegerile parlamentare din 19 aprilie.
CFR reia circulația trenului internațional România. Cât costă un bilet către Bulgaria sau Turcia
CFR Călători a anunțat reluarea circulației trenului internațional „România”, care va asigura legături directe între București și destinații populare din Bulgaria și Turcia. Turiștii care vor să-și petreacă vacanța de vară la vecini trebui să scoată din buzunar între 27 și 60 de euro pentru un bilet la clasa a 2-a. Trenul internațional va circula în perioada 12 iunie – 12 octombrie 2026 și este o alternaviă de călătorie accesibilă și confortabilă pentru cei care vor să evite aglomerația de la granițele rutiere. Din 12 iunie călătorii vor putea merge direct către Varna, iar din 13 iunie vor deveni active și conexiunile directe spre Sofia și Istanbul (Halkali). Cât costă biletele pentru trenul internațional „România” Pentru călătoriile spre Varna, trenul direct cu numărul 461 va pleca din București Nord la ora 10:46 și va ajunge la destinație la ora 19:56. La întoarcere, trenul va porni din Varna la ora 09:30 și va sosi în Capitală la ora 16:56. Prețul pentru un bilet la clasa a 2-a este de 27 de euro pe sens. Călătorii care aleg să meargă în Sofia au la dispoziție trenul 461, cu plecare din București la ora 10:46 și sosire la ora 20:41, disponibil în perioada 13 iunie – 12 octombrie. Returul se efectuează cu trenul 460, care pleacă din Sofia la ora 07:00 și ajunge în București Nord la ora 16:56. Un bilet la clasa a 2-a pentru această rută costă 33,6 de euro pe sens. De asemenea, pentru cei care își doresc o vacanță în Istanbul, trenul 461 va pleca din Capitală la ora 10:46 și va ajunge a doua zi dimineață la ora 09:56, în perioada 13 iunie – 12 octombrie. Trenul de întoarcere 460 va pleca din stația Halkali la ora 20:00 și va sosi în București la ora 16:56. Prețul unei călătorii la vagonul cușetă cu 4 locuri este de 57,8 euro pe sens. Cum pot fi achiziționate biletele Biletele pentru cursele internaționale pot fi cumpărate în avans cu până la 90 de zile. Pasagerii le pot achiziționa online, direct de pe site-ul CFR Călători în secțiunea de trafic internațional sau fizic, din stațiile și agențiile CFR deschise pentru acest tip de transport. Pentru ambele destinații, biletele cumpărate pot fi ridicate direct din gară sau pot fi livrate prin curier pe teritorul României. O facilitate suplimentară este valabilă pentru călătoriile spre Bulgaria, unde pasagerii au posibilitatea de a primi biletele în format PDF direct pe telefon. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Eurovision 2027 i-ar putea aduce Bulgariei 70 de milioane de euro, dar există o condiție
Dacă Bulgaria va găzdui Eurovision 2027, țara ar putea înregistra venituri economice nete cuprinse între 45 și 70 de milioane de euro, potrivit unei analize preliminare realizate de compania de plăți transfrontaliere iBanFirst. Estimarea variază în funcție de numărul vizitatorilor străini care vor sosi pentru concurs și de durata șederii acestora pe teritoriul țării. Cine câștigă cel mai mult și cel mai rapid Cele mai mari beneficii imediate s-ar concentra în orașul-gazdă, unde sectoarele hoteliere, de restaurație, transport, comerț cu amănuntul și divertisment ar urma să resimtă direct afluxul de vizitatori și delegații internaționale. Impactul pe termen lung, însă, depinde de capacitatea Bulgariei de a transforma atenția globală pe care o generează evenimentul într-un interes durabil, atât din perspectiva turismului, cât și a investițiilor străine. Ce au generat edițiile anterioare Raportul iBanFirst contextualizează estimările pentru Bulgaria prin comparație cu orașele care au mai găzduit concursul. Liverpool, de pildă, a câștigat în 2023 aproximativ 64 de milioane de euro impact economic net, conform unui studiu al Universității din Liverpool și Amion Consulting. Malmö a realizat în 2024 în jur de 39 de milioane de euro, iar Basel a făcut în 2025 aproape 97 de milioane de euro. Aceste cifre plasează potențialul bulgar într-un interval realist, dar și în contextul unor diferențe semnificative legate de infrastructură, capacitate de cazare și conectivitate. Mai mult decât cheltuieli pe termen scurt Analiza subliniază că Eurovision reprezintă pentru Bulgaria o oportunitate de rebranding la scară europeană. Raportul recomandă explicit ca strategiile turistice să depășească promovarea clasică a litoralului Mării Negre și să valorifice turismul urban, patrimoniul cultural, destinațiile montane și scena culinară în ascensiune a țării. Scopul declarat este poziționarea Bulgariei ca destinație atractivă pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul estival. „Găzduirea concursului ar oferi Bulgariei o oportunitate rară de a-și îmbunătăți imaginea internațională și de a se prezenta ca o economie europeană integrată, capabilă să organizeze un eveniment internațional major”, se arată în raport. Voci critice și limite reale Analiza nu ignoră nici perspectivele sceptice. O parte dintre experți consideră că beneficiile economice asociate Eurovision sunt adesea supraestimate, întrucât cea mai mare parte a activității financiare se concentrează într-un interval de timp relativ scurt, fără a genera neapărat efecte structurale pe termen lung. Experții elaborează câteva pârghii foarte clare pe care, spun ei, ar trebui ca Bulgaria să acționeze pentru a beneficia de această vizibilitate pe care i-o dă Eurovisionul pe toată perioada anului. Anume: o infrastructură adecvată și modernizată, o conectivitate bună a transporturilor internaționale, capacitate de cazare suficientă, strategie turisitcă pe termen lung. Fără aceste condiții îndeplinite, riscul este ca Eurovision să rămână un spectacol singular, cu impact economic limitat la doar câteva săptămâni. Cu ele însă, Bulgaria ar putea transforma concursul într-un avantaj competitiv durabil pe harta turismului european.
Rumen Radev îi cere lui Trump ca SUA să permită călătoriile fără viză pentru cetățenii bulgari
Noul premier al Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat miercuri faptul că a avut un apel telefonic cu președintele american Donald Trump și că a adus în discuție problema călătoriilor fără viză pentru cetățenii bulgari în SUA. „În conversația mea cu președintele american, am ridicat cu insistență problema eliminării cerințelor de viză ale SUA pentru cetățenii bulgari și mă aștept ca această chestiune să fie luată în considerare de urgență”, a spus Radev înainte de ședința de guvern, potrivit Reuters. Radev a mai menționat faptul că a vorbit la telefon și cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. „Avioanele cisternă ale armatei americane sunt staționate la Aeroportul Vasil Levski din Sofia – partenerul și aliatul nostru strategic. Acestea se află acolo în urma unei decizii a Ministerului Apărării de a rămâne până la sfârșitul lunii mai. Mă aștept ca partea americană să solicite prelungirea șederii lor la aeroportul din Sofia. În acest sens, ieri am avut o convorbire telefonică cu secretarul american al apărării și, ulterior, cu președintele Trump”, a mai spus Radev, potrivit presei bulgare. În cadrul declarațiilor de presă, el a anunțat și planul guvernului privind reforma administrativă, anunțând înființarea unui Consiliu pentru Reformă Administrativă. Obiectivul acestui organism este acela de a îmbunătăți eficiența și de a reduce cheltuielile publice fără a provoca concedieri în masă sau a slăbi capacitatea administrativă.
Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027
Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta. Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027. Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială. În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza, s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram
România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025
În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re
Curtea Supremă de Casație din Bulgaria a respins solicitarea formulată de lichidatorul judiciar al Euroins România (EIRO), CITR, prin care se cerea anularea deciziei tribunalului internațional de arbitraj de la Sofia. Aceasta confirmase valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între asigurătorul intrat în faliment, după retragerea licenței de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), și EIG Re, precum și dreptul legal al reasigurătorului de a păstra prima achitată de compania românească, potrivit informațiilor disponibile și hotărârii instanței, scrie Mediafax. Decizia definitivă pronunțată la Sofia confirmă valabilitatea juridică a contractului de reasigurare încheiat cu EIG Re (actual Phoenix Re), reasiguratorul Euroins Insurance Group (EIG), grupul bulgar care deținea Euroins România înainte de intrarea în faliment. În acest context, Euroins România, prin administratorul judiciar CITR, este obligată să achite cheltuieli de judecată de aproximativ 13 milioane de euro (circa 66 de milioane de lei). Hotărârea instanței bulgare întărește poziția echipei de apărare a grupului din Bulgaria, atât în litigiile aflate pe rol în România, cât și în cele două proceduri de arbitraj de la Washington, fiind relevantă inclusiv în perspectiva unei posibile acțiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit Mediafax. Curtea Supremă de Casație (CSC) din Sofia, instanța supremă de apel din Bulgaria, a respins recent solicitarea formulată de lichidatorul român privind anularea deciziei pronunțate în iulie 2024 de Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Institutul de Drept Internațional Privat din Bulgaria, respectiv Tribunalul Internațional de Arbitraj din Sofia. Acea decizie confirmase legalitatea și valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între Euroins România și EIG cu aproximativ o lună și jumătate înainte ca licența companiei să fie retrasă. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a retras licența Euroins România, lider al pieței RCA la acel momen, la 17 martie 2023, decizie care a condus la falimentul asigurătorului în luna iunie a aceluiași an. Ulterior, pe lângă procesele din instanțele naționale, Eurohold a inițiat două acțiuni împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID), solicitând despăgubiri totale de peste un miliard de euro. În raportul privind cauzele falimentului, finalizat în aprilie 2024, CITR a identificat mai multe deficiențe de ordin operațional și financiar care au contribuit la prăbușirea companiei, inclusiv „încheierea contractului cu EIG Re, prin care active financiare constând în titluri de valoare, creanțe din reasigurare și numerar în casă, în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei, au fost transferate de la societate; acest contract este înaintat judecătorului de faliment spre examinare.” Care sunt consecințele deciziei Prin hotărârea sa, Curtea Supremă de Casație respinge în esență toate solicitările CITR, care urmăreau anularea deciziei arbitrale și declararea nulității contractului de reasigurare. Potrivit autorităților bulgare, efectele juridice directe sunt clare: EIG Re își păstrează garanția constituită de Euroins România în baza contractului, situație considerată de partea română drept o deturnare de active. CITR pierde posibilitatea de a cere recuperarea acestor fonduri în instanțele din Bulgaria, iar lichidatorul va trebui să achite o taxă judiciară considerabilă, de 12,77 milioane de euro, la care se adaugă costurile serviciilor juridice utilizate la Sofia. Oficialii bulgari consideră că decizia instanței supreme ar putea reprezenta un moment de cotitură în evoluția litigiilor legate de Euroins România, având în vedere că acest contract a fost unul dintre principalele puncte de dispută între autoritățile române și grupul de asigurări din Sofia. „Contractul de reasigurare reprezintă un pas important în acest caz complex și are un impact direct asupra adecvării capitalului asigurătorului român aflat în faliment. Valabilitatea acestui contract poate fi acceptată ca probă în viitoarele bătălii juridice, demonstrând că EIRO era o companie cu capital adecvat și solvabilă la data revocării licenței (17 martie 2023) și că era capabilă să-și acopere fără nicio dificultate cheltuielile și datoriile curente și viitoare rezultate din cererile de despăgubire și daune, garantate de reasiguratorul Grupului EIG și de reasiguratorii europeni cu care EIG Re colaborase. În plus, aceasta este și evaluarea din raportul actuarului internațional angajat în martie 2023 de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționar minoritar în EIG”, au declarat reprezentanții EIG pentru Mediafax. În plus, în urma acestei hotărâri, CITR este obligată să achite aproape 13 milioane de euro cu titlu de cheltuieli de judecată către instanța bulgară, după ce nu a reușit să obțină anularea deciziei arbitrale. În iulie 2024, reprezentanții CITR declarau pentru Economica că hotărârea tribunalului de arbitraj din Sofia nu are relevanță pentru procedura de faliment din România și că Tribunalul București este singura instanță competentă să se pronunțe asupra legalității anulării contractului de reasigurare. „Tribunalul din București judecă acțiunea de anulare a contractului de reasigurare încheiat între EUROINS și EIG RE și este singura instanță competentă, în conformitate cu dispozițiile legale, să se pronunțe asupra legalității unui astfel de contract, având în vedere că EUROINS face obiectul unei proceduri de faliment reglementate de legislația română. Pronunțarea unei hotărâri de către instanța de arbitraj din Bulgaria nu are niciun impact asupra desfășurării cauzei pendinte în fața Tribunalului din București, care urmărește anularea efectelor contractului de reasigurare, spre deosebire de acțiunea inițiată de EIG RE, care a avut ca obiect stabilirea legalității contractului în conformitate cu legislația bulgară. Următoarea ședință în cadrul acțiunii în anulare este programată pentru 13 septembrie 2024”, a declarat Alina Popa, coordonatoarea echipei CITR, pentru Economica, cea care gestionează falimentul Euroins, în iulie 2024. „Aceasta ridică următoarea întrebare: dacă lucrurile stau așa, de ce s-a angajat CITR în această acțiune la Sofia și de ce provoacă acum pierderi de peste 66 de milioane de lei contribuabililor români? Pe lângă cheltuielile de judecată, trebuie luate în calcul și onorariile avocaților plătite la Sofia și, potrivit informațiilor noastre, lichidatorul a angajat una dintre cele mai scumpe firme de avocatură din Sofia, în speranța de a câștiga procesul în fața Curții Supreme de Casație. „Ce încerca CITR să demonstreze dacă arbitrajul de la Sofia era irelevant și de ce a lansat atunci această ofensivă?”, au declarat sursele din Sofia. Totodată, compania-mamă Euroins Insurance Group, alături de acționarii săi Eurohold și BERD, a propus în repetate rânduri soluționarea amiabilă
România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică
România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere