Amenințările Iranului par să dea roade. Americanii și-au retras avioanele cisternă din Bulgaria
Amenințările Iranului par să fi produs efecte deoarece două avioane cisternă americane au părăsit baza aeriană Bezmer din Bulgaria, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al Apărării, citat de Reuters. Avioanele au plecat la aproape o lună de la sosirea lor în Bulgaria, măsură care a stârnit revolta Iranului. Americanii au solicitat desfășurarea temporară a aeronavelor în baza unui acord privind utilizarea comună a facilităților militare. Ulterior, Iranul a transmis că prezența aeronavelor reprezintă o complicitate la „agresiune și crime de război”. Acuzația a fost respinsă de Sofia. Avioanele americane i-au speriat pe bulgari Cele două aeronave KC-135 ale Forțelor Aeriene ale SUA au părăsit Bulgaria vineri. Americanii nu au comentat informația. Sosirea avioanelor a fost aprobată de Parlamentul Bulgariei pe 22 iulie. Decizia a provocat proteste din partea unor localnici care s-au temut că baza bulgară ar putea fi atacate de rachete și drone iraniene. Unele surse au susținut că Bulgaria a ajuns pe lista neagră a iranienilor care au luat în calcul un atac asupra țării de la sud de Dunăre. Ar putea fi vizate obiective americane și baze folosite de SUA în Bulgaria, au dezvăluit sursele. În aceeași situație se află și Cipru. Iranienii analizează varianta care ar putea fi folosită în cazul în care conflictul cu americanii din Orientul Mijlociu se va intensifica. Astfel, conflictul din Orientul Mijlociu s-ar putea extinde în Europa și ar obliga aliații NATO să aloce noi resurse. Iranul a amenințat și România În urmă cu câteva luni, Iranul a amenințat și România. În primăvară, oficialii iranieni au spus că punerea bazelor militare din România la dispoziția SUA echivalează, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. „Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei. Oficialul iranian a mai spus că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internațional și ar atrage răspunderea internațională a României. Declarația de atunci a apărut la câteva zile după ce România a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca pe teritoriul său avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații prin satelit pentru operațiuni legate de Iran. Decizia a fost aprobată la 11 martie atât de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cât și de Parlament. Președintele Nicușor Dan a afirmat atunci că echipamentele americane sunt „defensive” și nu transportă muniție, precizând că acestea sunt corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu și cu parteneriatul strategic româno-american.
Bulgaria, lider mondial la stocarea energiei în baterii
Bulgaria a urcat pe primul loc la nivel mondial după capacitatea noilor baterii de a muta energia solară din orele de zi către intervalele în care soarele nu mai produce electricitate. Potrivit celui mai recent raport Ember, noile sisteme instalate în 2025 ar putea transfera, teoretic, 77% din producția solară suplimentară către alte ore ale zilei. Bulgaria a ajuns de la zero la 8,6 GWh în câțiva ani Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei a avut loc într-un ritm rapid. În 2024, Bulgaria nu dispunea practic de capacități de acest tip. În 2025, în țară au fost instalați aproximativ 3 GWh de capacitate de stocare. Până în mai 2026, capacitatea instalată a ajuns la 8,6 GWh, potrivit raportului Ember. Think tank internațional specializat în analiza sectorului energetic a atribuit această evoluție finanțărilor acordate de stat și procedurilor mai simple pentru autorizarea proiectelor. Extinderea capacității de stocare ar urma să continue până în 2030. Potrivit raportului, Bulgaria poate transfera către alte intervale orare aproximativ 77% din noua producție solară zilnică. Chile ajunge la 76%, iar Australia la aproximativ 60%. Energia produsă ziua ajunge la consumatori și după apus În prima jumătate a anului 2023, energia solară nu contribuia la acoperirea consumului de electricitate în timpul serii. Trei ani mai târziu, energia solară stocată în baterii a asigurat, în medie, 24% din necesarul de electricitate al Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. Pentru intervalul 19:00-07:00, energia solară stocată și livrată ulterior a reprezentat aproximativ 10% din consum. Potrivit Ember, dintre piețele analizate, Bulgaria a trecut prin cea mai amplă transformare. O parte importantă din creșterea producției fotovoltaice poate fi folosită acum și după apus. Kostantsa Rangelova, analist al piețelor globale de electricitate în cadrul Ember și autoarea raportului, susține că energia solară ieftină produsă în timpul zilei schimbă rețelele electrice din întreaga lume. Bateriile au devenit suficient de ieftine și performante pentru a permite o nouă etapă de dezvoltare a energiei solare, potrivit știripesurse. California și Chile folosesc tot mai mult energia solară după lăsarea serii În California, combinația dintre producția solară și baterii a asigurat peste 25% din necesarul de electricitate între orele 19:00 și 21:00, în prima jumătate a anului. În perioada corespunzătoare din 2023, procentul era de numai 6,8%. În Chile, sistemele de stocare permit energiei solare să asigure peste 10% din consumul de electricitate în timpul serii și până aproape de miezul nopții. Uniunea Europeană rămâne sub media mondială La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea bateriilor nu ține încă pasul cu piețele aflate în fruntea clasamentului. Statele membre au instalat în 2025 o capacitate de stocare de 27 GWh, suficientă pentru transferul către alte ore a aproximativ 16% din noua producție solară zilnică. Media mondială este de 18%. Perspectivele indică o creștere a capacităților în următorii ani. Scenariile operatorilor europeni de transport al electricității arată că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în Uniunea Europeană ar putea deveni de patru ori mai mare. România își crește producția de energie regenerabilă, dar stocarea rămâne o provocare-cheie pentru sistemul energetic În timp ce Bulgaria a accelerat investițiile în baterii pentru stocarea energiei, România a înregistrat o creștere a producției de energie din surse regenerabile, însă dezvoltarea capacităților de stocare rămâne o etapă importantă pentru echilibrarea și flexibilizarea sistemului energetic. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, instalațiile fotovoltaice din România au produs 2,212 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, cu 584,3 milioane kWh mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Și producția centralelor eoliene a crescut. Acestea au furnizat aproximativ 3,019 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh peste nivelul raportat în perioada ianuarie–mai 2025. În total, resursele de energie electrică ale României au ajuns la 29,207 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele arată o contribuție tot mai importantă a surselor regenerabile la sistemul energetic, în timp ce extinderea capacităților de stocare rămâne esențială pentru integrarea eficientă a producției variabile din surse solare și eoliene. Loading …
Carburanții se ieftinesc în lunile următoare. Cine a făcut anunțul și unde se va întâmpla asta
Vești importante pentru șoferii din Bulgaria: carburanții ar urma să se ieftinească în următoarea perioadă. Anunțul a fost făcut de oficialii bulgari care promit prețuri printre cele mai competitive din UE, după ce licența rafinăriei Lukoil a fost extinsă, relatează Agerpres. Loading … Vicepremierul și ministrul Economiei, Alexander Pulev, și administratorul special desemnat de stat la rafinăria Burgas, Evgeni Simeonov, susțin că aprovizionarea cu carburanți este asigurată, iar prelungirea derogării care permite continuarea relațiilor comerciale cu subsidiarele bulgare ale companiei ruse Lukoil a evitat riscul unei crize majore pe piața carburanților. Oficialii bulgari anunță prețuri competitive la nivelul UE Evgeni Simeonov estimează că evoluția pieței va permite comercializarea carburanților la valori accesibile în perioada următoare. ,,Combustibilii vor fi disponibili la preţuri accesibile, la preţuri care sunt cele mai competitive comparativ cu preţurile din Uniunea Europeană”, a declarat Evgeni Simeonov, potrivit Novinite. Cei doi oficiali au explicat că prelungirea licenței speciale pentru colaborarea cu subsidiarele bulgare ale Lukoil a permis evitarea unor probleme serioase în aprovizionare și a unor dezechilibre pe piața internă. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, organizată la rafinăria Burgas. Petrolul este asigurat până la sfârșitul lunii viitoare Simeonov a precizat că țițeiul destinat Bulgariei este cumpărat de la companii internaționale importante. Totodată, acesta a respins informațiile potrivit cărora rafinăria din Burgas ar primi petrol de la entități aflate sub sancțiuni. ,,Necesarul de petrol este acoperit până la finalul lunii septembrie, iar pentru livrările aferente lunii octombrie sunt purtate în prezent negocieri,, a declarat ministrul Economiei. Marea Britanie a prelungit pentru a patra oară licența specială Continuitatea operațiunilor este susținută și de decizia Marii Britanii de a extinde din nou licența specială care permite companiilor să desfășoare activități cu subsidiarele din Bulgaria ale Lukoil, în pofida sancțiunilor care afectează producătorul rus de petrol. Este a patra prelungire a acestei derogări. Licența generală permite companiilor și instituțiilor bancare să deruleze tranzacții cu Lukoil Bulgaria, Lukoil Neftochim Burgas, Lukoil Aviation Bulgaria și Lukoil Bulgaria Bunker până la 29 octombrie 2026. Măsura urmărește să mențină rafinăria în funcțiune și să protejeze securitatea aprovizionării cu carburanți. Termenul inițial de expirare a licenței era 13 august 2026. Bulgaria va cere o nouă derogare Autoritățile bulgare se pregătesc deja pentru perioada de după 29 octombrie. Simeonov a anunțat că, odată ajunsă la termen actuala licență, vor începe discuțiile cu partenerii pentru obținerea unei noi derogări. În opinia sa, prelungirea actuală a eliminat pericolul unui posibil colaps pe piața internă a carburanților și a permis rafinăriei să își continue activitatea în condiții normale. „Rafinăria va continua să opereze în mod optim. Benzinăriile vor continua continua să opereze”, a spus el. Posibila vânzare a activelor Lukoil, negociată fără implicarea Bulgariei În paralel, există discuții privind o eventuală vânzare a activelor bulgare deținute de Lukoil. Alexander Pulev a precizat însă că statul bulgar nu participă, în acest moment, la aceste negocieri. Ministrul a confirmat că există discuții la care participă potențiali investitori strategici, parteneri și consorții însă negocierile se desfășoară la nivelul holdingului rus. În urmă cu zece zile, în România, benzinăriile ajustaseră succesiv prețurile de la pompă, iar motorina standard comercializată de Lukoil stabilise un nou record absolut și ajunsese la valoarea de 10,98 lei/litru. Sâmbătă, 1 august, motorina de la Lukoil costa 10,83 lei/litru, iar în dimineața zilei de marți, la ora 10:30, rețeaua a majorat prețul cu 15 bani pe litru.
Bulgaria face profituri record de pe urma crizei energetice din România
Ministrul energiei de la Sofia, Iva Petrova, a precizat în cadrul emisiunii „Bună ziua, Bulgaria” că, datorită crizei energetice generate de secetă și nivelurile scăzute ale Dunării, țara sa obține venituri suplimentare de milioane de euro, relatează publicația Fakti. În prezent, Bulgaria înregistrează exporturi record de energie electrică, cu un volum istoric de până la 32.000 – 33.000 MWh pe zi, ceea ce generează venituri suplimentare de milioane de euro. Loading … Iva Petrova, ministrul Energiei din Bulgaria Nivelul extrem de scăzut al apei pe Dunăre a redus drastic producția de energie din România, unde centrala nucleară de la Cernavodă este parțial afectată. În aceste condiții, pe timpul zilei, când cererea de energie la noi în țară este mică, se realizează un transfer masiv de curent electric către Bulgaria, acolo unde este stocat în baterii. Diferențele majore dintre profitul bulgarilor și pierderile masive ale României constau în viziunea pe termen lung a acestora privind infrastructura. Bulgaria a alocat circa 600 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția de baterii de stocare a energiei. În aceste condiții, vecinii noștri de la sud au devenit un pilon de stabilitate care poate să „salveze” regiunea de la un colaps energetic, dar profită din plin din punct de vedere financiar de vulnerabilitățile statelor din regiune. Mecanismul prin care Bulgaria cumpără energie ieftină din România și o vinde scump seara către noi se bazează pe o strategie de arbitraj comercial. În perioada prânzului, panourile fotovoltaice și prosumatorii din România generează o cantitate uriașă de energie electrică și, deoarece consumul național este relativ redus în această perioadă, oferta depășește masiv cererea. Prin urmare, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) scade drastic, ajungând uneori și la 0 euro. Pentru că România nu are unde să stocheze acest surplus de energie de la amiază, acesta merge spre Bulgaria deoarece piețele sunt interconectate prin mecanismul de cuplare european, acolo unde traderii bulgari, precum cei care operează proiecte de baterii în Lovech, stochează această energie la prețuri derizorii sau uneori chiar pe gratis. Bulgarii, în loc să consume imediat această energie importată din România, o direcționează către sistemele sale masive de stocare a energiei. Unele raportări arată că dețin baterii care pot cumula și până la 6 GW de energie electrică. În aceste condiții, seara, când România intră în deficit de energie iar consumul din țară explodează, bulgarii deschid robinetul. Pentru că România nu mai produce destul și nu are energie stocată, prețul pe piață crește fulminant din cauza cererii foarte mari. Potrivit unei analize realizate de Gândul, de când România a intrat în criza energetică, țara noastră a exportat energie la prețuri de 2 lei MWh pe timpul zilei și a cumpărat-o înapoi seara cu prețuri de până la 1.100 de lei MWh. Paradoxal, ne răscumpărăm propria energie electrică pe care o producem ziua. Toate aceste venituri provin din oportunismul Bulgariei pentru că au avut viziunea de a investi în baterii de stocare pe care România nu le are. Compania Advance Green Energy AD este unul din marii câștigători din aceste tranzacții cu energie, fiind unul dintre pilonii principali ai industriei energetice din Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat.
Bulgaria mută forțe de la granița cu Turcia la frontiera cu România, după explozia de la Kardam
Măsura vine după incidentul produs în jurul orei 08:10, în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam–Negru Vodă. Potrivit autorităților bulgare, aparatul a căzut într-un lan de floarea-soarelui și a explodat la numai aproximativ 100 de metri de granița cu România. Nu au fost raportate victime sau pagube asupra infrastructurii. Sofia întărește frontiera cu România „După acest incident vor fi redislocate forțe și mijloace ale Poliției de Frontieră pentru detectarea și combaterea dronelor de la granița cu Turcia către granița cu România”, a declarat premierul Rumen Radev după reuniunea Consiliului de Securitate de la Sofia. Autoritățile bulgare urmează să intensifice și măsurile de protecție în zona obiectivelor strategice, incidentul fiind considerat cu atât mai sensibil cu cât explozia s-a produs la aproximativ un kilometru de stația de comprimare Kardam, parte a infrastructurii gazoductului Transbalcanic. Drona nu a fost detectată de sistemele de supraveghere aeriană nici în România, nici în Bulgaria, potrivit informațiilor prezentate de premierul bulgar. Sofia nu primise nici o avertizare din partea Centrului NATO pentru Operații Aeriene Combinate de la Torrejón, care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. Radev a explicat că aparatele de dimensiuni relativ reduse care zboară la altitudine joasă sunt dificil de identificat cu sistemele radar existente. „Nu este o dronă-jucărie” Tipul aparatului nu a fost încă stabilit. Premierul bulgar a precizat că autoritățile au imagini cu resturile, însă acestea au fost puternic afectate de explozie. Radev a afirmat însă că nu este vorba despre „o dronă-jucărie”, ci despre un aparat mai mare, iar explozia puternică indică prezența unei cantități semnificative de material exploziv. Autoritățile nu pot spune în acest moment dacă Bulgaria a fost vizată deliberat. Bulgaria își întărise deja apărarea după incidentele din România Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că Sofia își consolidase încă din 31 iulie supravegherea și apărarea spațiului aerian, tocmai ca reacție la incidentele recente cu drone înregistrate în România. Pe lângă avioanele MiG-29 și sistemele de rachete sol-aer aflate în serviciul de luptă, Bulgaria a desfășurat suplimentar personal și tehnică militară, inclusiv sisteme antiaeriene, elicoptere Cougar, avioane Su-25 și stații radar. Măsurile de supraveghere consolidate rămân în vigoare. Incidentul de la Kardam urmează să fie prezentat și aliaților NATO. Radev a anunțat că Bulgaria va ridica subiectul la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic programată la începutul săptămânii viitoare.
Presa bulgară avertizează că criza energetică din România cauzată de scăderea debitului Dunării amenință toți furnizorii balcanici de electricitate
Armata României a întreprins acțiuni de demlare controlată a unei formațiuni stâncoase din Dunăre cu scopul de a redirecționa apa fluviului în prag de secare către centrala nucleară de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării din cauza valului canicular riscă să amenințe producția de electricitate în întreaga regiune balcanică, potrivit Novinite. Loading … Operațiune militară românească pentru devierea cursului Dunării Operațiunea a vizat detonarea stâncii Pârjoaia pentru a devia cursul Dunării. Apele Române au mobilizat excavatoare și barje cu piatră care vor transporta sute de metri cubi de rocă pentru continuarea lucrărilor. Încercarea inițială a eșuat pentru a distruge obstacolul, iar echipajele militare au folosit cantități de explozibili cu o greutate de 100 de kilograme pentru a demola cu succes formațiunea stâncoasă. Măsurile de urgență au fost întreprinse după ce debitul Dunării a început să scadă cu 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat din 1985 încoace. Autoritățile române au atenționat – centrala nucleară de la Cernavodă va continua să funcționeze în regim normal pentru în că 4-5 zile înainte ca aplicarea unor restricții să devină o necesitate. „Dacă criza persistă, centrala nucleară va putea să mai opereze normal la limita capabilităților sale pentru încă 4-5 zile”, a declarat Sorin Rîndașu (ANAR). Criza energetică ar putea afecta patru țări Scăderea nivelului Dunării ar putea cauza probleme în întreaga regiune dunăreană, afectând producția de electricitate, navigația și infrastructura majoră a Bulgariei, României, Serbiei și Ungariei. În Bulgaria, măsurătorile făcute de Agenția Executivă pentru Explorare și Întreținre arată că nivelul apei de lângă Ruse a scăzut cu 91 de centimetri. Nivelul apei a mai scăzut cu 2 centimetri în doar 24 de ore. Trei vase sunt în prezent blocate pe secțiunea bulgară a fluviului, dar sunt în afara rutei maritime și nu pun circulația în pericol Situația din Bulgaria Legătura cu feribotul dintre Oriahovo și Bechet a rămas suspendată timp de o lună din cauza crizei. Traficul de mărfuri și vechicule a fost oprit din 10 iulie, după ce încercările de a curăța albia râului nu au dat roade. Călătorii sunt redirecționați către puncte de trecere alternative la Nikopol și Silistra sau către podurile de la Vidin și Ruse. Centrala nucleară Kozloduy din Bulgaria nu este afectată și continuă să funcționeze în regim normal. Ministerul Energiei a precizat că sistemul de răcire al centralei este alimentat de o stație proprie situată pe mal. Autoritățile din Bulgaria sunt în contact cu Serbia. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, oficualii nu se așteaptă la probleme semnificative pentru centrala nucleară de la Kozloduy pentru cel puțin trei săptămâni. Valul canicular va continua Totuși, prognozele meteo sunt nefavorabile – valul canicular din Europa de Est va continua. România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august. Autoritățile pregătesc populația pentru raționalizare și discută cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru a importa electricitate din surplusul acestora. Criza afectează și Serbia, unde scăderea debitului Dunării au redus capacitatea hjidrocentralelor de a produce energie. Centralele Djerdap 1 și Djerdap 2, care furnizează 1/5 din electricitatea Serbiei, operează cu 20-30% din capacitate. Ungaria, lovită de secetă, a decis să închidă treptat centrala nucleară Paks, cel mai mare producător energetic din țară, din cauza cantității insuficiente de apă pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că urmează zile critice pentru sectorul energetic al Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă. Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare. Loading … „De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja. De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare. „De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”. Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja. Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023 Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens. „Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta. Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare. „Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi” În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Pleci în Bulgaria? Bancnotele euro pe care trebuie să le verifici de fiecare dată când ți se dă restul
Românii care își petrec vacanța în Bulgaria în această vară sunt sfătuiți să fie mai atenți atunci când plătesc în numerar sau primesc rest în euro. După aderarea Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, moneda unică este folosită atât în Grecia, cât și în Bulgaria, ceea ce înseamnă că turiștii nu mai schimbă lei în leva. Totuși, plățile în numerar necesită mai multă atenție, mai ales în sezonul estival, când tranzacțiile sunt rapide și zonele turistice sunt foarte aglomerate. Datele analizate de o companie de schimb valutar arată că, în România, au fost identificate 20 de bancnote euro contrafăcute, cu o valoare nominală totală de 1.910 euro, de la începutul anului până la jumătatea lunii iulie. În Bulgaria sunt mai puține falsuri, dar acestea au valori mai mari În Bulgaria au fost identificate 26 de bancnote contrafăcute în primele șapte luni din 2026, față de 33 în aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, valoarea lor totală a crescut de la 2.720 de euro la 3.540 de euro. Practic, numărul bancnotelor false a scăzut cu 21%, însă valoarea lor totală a crescut cu 30%. Valoarea medie a unei bancnote contrafăcute a urcat de la aproximativ 82 de euro la 136 de euro, iar falsificatorii folosesc tot mai des bancnote de 100, 200 și 500 de euro. Ponderea acestor cupiuri a crescut de la 36% la aproape 58% din totalul bancnotelor false identificate. Numărul bancnotelor de 200 de euro s-a dublat, iar cel al bancnotelor de 500 de euro a crescut de la una la două. Autorii analizei atrag însă atenția că aceste cifre provin exclusiv din tranzacțiile procesate în birourile companiei și nu reprezintă statistici naționale. Din acest motiv, ele nu pot fi folosite pentru a estima riscul real ca un turist să primească o bancnotă falsă. Totuși, datele indică o tendință clară: falsificatorii se orientează din ce în ce mai mult către bancnotele cu valori mari. Bancnotele de 20 și 50 de euro rămân cele mai falsificate în Europa În întreaga Uniune Europeană, riscul de a intra în posesia unei bancnote false rămâne redus, însă el există. Potrivit Băncii Centrale Europene, în 2025 au fost retrase din circulație 444.000 de bancnote euro contrafăcute, cu 20% mai puține decât în anul precedent. Raportat la numărul total al bancnotelor autentice aflate în circulație, asta înseamnă 14 bancnote false la un milion de bancnote autentice. Aproximativ 80% dintre falsurile descoperite au fost bancnote de 20 și 50 de euro. Cum recunoști o bancnotă falsă Potrivit documentului, multe dintre bancnotele false descoperite nu sunt falsuri sofisticate. Unele aveau chiar inscripțiile „COPY” sau „PROP COPY”, ceea ce înseamnă că puteau fi depistate foarte ușor. Specialiștii recomandă verificarea mai multor elemente de siguranță înainte de a accepta o bancnotă: Textura hârtiei – bancnotele autentice sunt tipărite pe hârtie din fibre de bumbac, cu o textură fermă și ușor aspră. Elementele principale sunt imprimate în relief și pot fi simțite la atingere. Filigranul – dacă bancnota este ținută în lumină, trebuie să apară imaginea și valoarea nominală, integrate în hârtie, nu imprimate pe suprafață. Firul de siguranță – acesta trebuie să fie încorporat în hârtie și să conțină simbolul euro și valoarea nominală. Holograma – imaginile din banda holografică își schimbă aspectul atunci când bancnota este înclinată. O hologramă fixă sau lipită reprezintă un semnal de alarmă. Cifra care își schimbă culoarea – pe bancnotele din seria Europa, cifra din colțul stâng jos trece din verde smarald în albastru închis și creează un efect luminos atunci când bancnota este mișcată. Ce trebuie să faci dacă ai suspiciuni O bancnotă suspectă ar trebui comparată cu una autentică de aceeași valoare. Dacă există îndoieli privind autenticitatea, bancnota nu trebuie folosită la o altă plată. Punerea în circulație, cu bună știință, a unei bancnote contrafăcute constituie infracțiune, chiar dacă persoana respectivă a primit-o inițial fără să știe că este falsă. Bancnota trebuie predată Poliției, unei bănci sau băncii centrale competente pentru verificări.
Ce măsuri de urgență iau vecinii României în criza energetică
Țările riverane Dunării au luat măsuri critice în ultimele ore pentru a economisi energia. Dunărea este afectată de seceta severă, debitul prăbușindu-se la un minim istoric din cauza caniculei prelungite și lipsei de precipitații în Europa Centrală și de Est. BUDAPEST, HUNGARY – JULY 30: A view of the Danube River as it reaches historic record-low water levels in Budapest, Hungary, on July 30, 2026. Following weeks of extreme heat and prolonged drought, the receding river has exposed large sections of the riverbed, rocks and sandbars along the capital’s waterfront. The unusually low water levels have disrupted river navigation and highlighted the impact of persistent dry weather across Central Europe. Robert Nemeti / Anadolu/ABACAPRESS.COM Ungaria a economisit 700 de megawați. Peter Magyar pregătește și alte măsuri Facebook Peter Magyar „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00. Împreună, vom trece peste această perioadă dificilă și vom arăta Ungariei o față mai frumoasă și mai umană”, a anunțat aseară premierul Peter Magyar pe pagina sa de Facebook. După economia făcută de poporul maghiar, presa de la Budapesta arată că Centrala Nucleară de la Paks nu mai trebuie oprită complet. Conform prognozelor meteorologice de la Budapesta, se așteaptă o ameliorare a precipitațiilor spre weekend, dar amploarea și distribuția potențialelor precipitații sunt încă incerte. Ordinul este clar: mai întâi statul, marile companii și uzinele industriale trebuie să se adapteze, și abia apoi se va putea cere familiilor maghiare să facă același lucru – a subliniat Magyar. El a spus că sute de companii și-au reorganizat deja producția și au întreprins reduceri voluntare de consum, dar dacă securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei o cere, vor fi dispuse reduceri obligatorii de consum și, dacă este necesar, marii consumatori pot fi deconectați de la rețea. Ungaria a mai decis: Restricții pentru marea industrie: Companiile industriale majore (inclusiv producătorii auto și fabricile de baterii precum Samsung SDI) au primit ordin să își reducă consumul de energie electrică cu 10% până la 40% în orele de vârf de seară. Suspendarea transportului feroviar de marfă: Circulația trenurilor de marfă a fost complet oprită zilnic între orele 17:00 și 22:00 pentru a reduce sarcina pe rețeaua electrică națională. Prioritizarea consumatorilor casnici: A fost emis un decret guvernamental de urgență care modifică ierarhia de consum, asigurând energia cu prioritate pentru populație în detrimentul industriei grele. Reducerea vitezei transportului public: Tramvaiele și metrourile din Budapesta circulă cu viteză redusă pentru a diminua consumul curentului electric. Interzicerea utilizării neesențiale a apei: S-a interzis folosirea apei pentru elemente vizuale decorative sau spălarea suprafețelor exterioare. Slovacia ajută Ungaria Dacă Slovacia oferă ajutor statelor riverane, Serbia pregătește și ea planuri de raționalizare a energiei. Facebook Robert Fico (Slovacia) Deși reactoarele nucleare funcționează normal datorită unor sisteme de răcire alternative, producția hidroelectrică din Slovacia a scăzut și ea dramatic. La Hidrocentrala Gabčíkovo (a doua ca mărime de pe Dunăre), mai funcționează o singură turbină din opt. Slovacia a oferit oficial sprijin energetic Ungariei vecine. Serbia face celulă de criză. Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri Alexander Vucic / X Astăzi, presa transmite că Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri din cauza problemelor de pe Dunăre. Potrivit președintelui Aleksandar Vučić, navigația este încă posibilă cu barje la 50% din capacitate, dar traficul este probabil să se oprească până la mijlocul săptămânii. Astăzi, o celulă de criză se va reuni la Belgrad pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. „Sunt patru procese pentru care avem nevoie de Dunăre și de apă. Avem foarte, foarte multe probleme. Vom face tot ce putem și sper că nu va trebui să oprim rafinăria”, a spus Vucic. Nu vă faceți griji, vă voi spune „când va veni momentul să vă faceți griji”, a adăugat președintele. Hidrocentrala principală a țării, Đerdap 1 (Porțile de Fier 1, administrată în oglindă cu România), funcționează în prezent la doar o treime din capacitatea sa normală. Guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor și măsuri de prevenire a penelor de curent controlate (blackouts) „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică, a declarat directorul executiv sârb pentru management și piețe al Rețelei Electrice Sârbe (EMS), Duško Aničić. Aničić a declarat că situația din sistemul energetic european este stabilă și că, în prezent, consumul este scăzut, dar că acesta se schimbă pe parcursul zilei. „Cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”, a subliniat Aničić pentru RTS. În ultimele 24 de ore, Bulgaria a activat măsuri de management energetic și de urgență, având o strategie diferită. Deși se confruntă cu aceleași probleme severe de debit pe Dunăre care amenință centrala sa nucleară, Bulgaria profită de o infrastructură masivă de stocare. Foto Guvern: Rumen Radev, premier Bulgaria Cu toate acestea, Sofia a luat mai multe măsuri: Monitorizează Centrala Nucleară de la Kozlodui: Operatorul centralei nucleare Kozlodui (care asigură o capacitate masivă de 2.000 MW) a intrat în regim de monitorizare orară. Din cauza scăderii extreme a Dunării, s-a avertizat public că centrala ar putea fi forțată să își oprească ambele reactoare dacă nivelul apei scade sub cota critică de siguranță pentru răcire. Stochează energie: Spre deosebire de România sau Ungaria, Bulgaria a investit masiv în ultimii ani în sisteme de stocare în baterii (BESS). În ultimele ore, țara folosește la maximum cele peste 3.300 MWh de baterii active: acumulează energie ieftină în timpul prânzului și o redirecționează strategic seara, temperând șocurile de preț din rețeaua proprie și
GALERIE FOTO: The Guardian, articol amplu despre seceta devastatoare din Europa | Pescar din Bulgaria: Putem să mergem pe jos până în România
Canicula care a afectat Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni a provocat scăderi severe ale nivelului Dunării și Rinului, care au atins minime istorice în anumite regiuni. Situația a avut consecințe importante asupra transportului fluvial și a producției de energie, iar autoritățile din Ungaria și România au fost nevoite să ia măsuri fără precedent. Temperaturile extrem de ridicate din ultimele săptămâni, care au favorizat izbucnirea unor incendii de vegetație în Franța, Grecia și Spania, au afectat și principalele cursuri de apă din regiune. Nivelul Dunării și al Rinului a scăzut dramatic, ajungând la valori istorice în unele zone. Loading … Transportul pe fluviu a fost grav perturbat, în timp ce producția de energie electrică a înregistrat, la rândul său, o scădere. Într-un amplu articol, publicația The Guardian arată că, pentru prima dată în istorie, România și Ungaria au fost nevoite să oprească reactoare nucleare care sunt răcite, în mod normal, cu ajutorul apei Dunării, pe fondul producției reduse de energie și al nivelului extrem de scăzut al fluviului. Situația din Ungaria Cea mai importantă centrală nucleară din Ungaria, Paks, veche de 44 de ani și responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, și-a redus în ultimele zile capacitatea de producție. Premierul ungar Péter Magyar a avertizat că situația centralei de la Paks este dificilă. Unitatea funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, iar autoritățile estimează că aceasta ar putea fi oprită complet săptămâna viitoare. O eventuală oprire ar putea dura câteva săptămâni, deoarece prognozele indică faptul că nivelul Dunării va rămâne prea scăzut pentru ca centrala să poată fi repornită în condiții normale. Potrivit The Guardian, autoritățile maghiare au făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în intervalele de vârf. În același timp, producătorilor din industria auto și din sectorul bateriilor li s-a solicitat să reducă atât consumul de electricitate, cât și pe cel de apă. Situația din România Nici în România situația nu este mai bună. În această săptămână, reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit din motive de siguranță, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, autoritățile au anunțat că și cel de-al doilea reactor urma să fie oprit. Decizia a fost însă reconsiderată după efectuarea unor analize mai detaliate. Între timp, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în orele de vârf. Nivelul scăzut al Dunării scoate la suprafață epave, dar și o bombă din Al Doilea Război Mondial Dunărea traversează zece țări, iar în această vară nivelul fluviului a coborât până la valori minime istorice. Retragerea apelor a scos la iveală stânci, epave vechi, o bombă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și chiar rămășițele unui mamut lânos. Un locuitor din satul Ryahovo, situat în nordul Bulgariei, a descoperit pe albia fluviului rămășițele unei creaturi gigantice care ar fi trăit în perioada erei glaciare. În același timp, în urmă cu câteva zile, autoritățile din Budapesta au închis Podul Margareta după ce, ca urmare a scăderii nivelului Dunării, a fost descoperită o bombă datând din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nivelul scăzut al apei a afectat și navigația. Navele care circulă pe Dunăre nu au mai putut transporta încărcătura maximă, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare și la perturbarea transportului fluvial. La podul Vidin-Călărași, care face legătura între Bulgaria și România, pescarii bulgari au declarat că au rămas fără activitate, după ce nivelul scăzut al apei le-a blocat ambarcațiunile la mal. „Niciodată nu a secat atât de mult. Acum putem chiar să mergem pe jos până în România”, a declarat pescarul Rossen Dobrev pentru AFP, citat de The Guardian.