De ce fuge capitalul străin din România?
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton. Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor. România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească. Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile. Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028. Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi. În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI). Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI). Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025. Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești). Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente: monitorizarea Băncii Centrale Europene predictibilitatea fiscală regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă impozite de două ori mai mici ca România „Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. „Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton” „Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi. România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta. “2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“ “Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic. Sursa foto: GÂNDUL LIVE 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună. 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Presa maghiară face recensământul investițiilor care au plecat din România în 2025, dar rămân pe picioare în țara vecină. „Operează fără probleme în Ungaria” Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri din România? Economist: ”Toți marii retaileri își reconsideră pozițiile internaționale. E presiunea câștigului” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Vacanță cu nervi și claxoane, pe la Giurgiu-Ruse. Care sunt rutele alternative la Podul Prieteniei, unde se stă și 6 ore la cozi de 3 km
Primii români care au luat drumul Greciei, odată cu vacanţa copiilor, au avut parte de o supriză neplăcută: au stat chiar şi şase ore pe „Podul Prieteniei”, Giurgiu – Ruse, după ce vecinii bulgarii au început lucrările de reparaţii. Teoretic, lunea e cea mai bună zi pentru a traversa Bulgaria, dar chiar şi astăzi coada s-a întins pe trei kilometri. Autorităţile de la noi se aşteaptă ca în plin sezon să fie şi mai rău şi recomandă folosirea rutelor alternative. Nervi şi claxoane. Aşa începe mult aşteptata vacanţa, cu un test al răbdării. Sunt lucrări pe partea bulgărescă a Podului Prieteniei de la Giurgiu, iar circulaţia se desfăşoară pe o singură bandă alternativ, cu semafor. „Dacă am fi cheltuit în Bulgaria… mergea traficul aţă, dar noi traversăm în Grecia. Nu ai cum să o faci decât intenţionat în fiecare vară. Nu poţi să o faci în martie, aprilie, mai? Când o faci? Iunie, iulie, august”, a declarat un șofer pentru Observator TV. În weeekend a fost şi mai rău, timpul de aşteptare fiind de cinci-şase ore. În acest context, un turist român – care a stat la o astfel de coadă – a dezvoltat aplicația „Cât stau la pod”, cu ajutorul căreia se poate vedea în timp real cât durează traversarea spre Bulgaria. Potrivit rapoartelor date de şoferi, cel mai scurt timp de aşteptare este în intervalul 3 – 4 dimineaţa, un sfert de oră. Orele amiezii sunt de foc şi ar fi bine să le evităm. Doar săptămâna trecută, peste 35 de mii de vehicule au trecut pe podul de la Giurgiu spre Bulgaria. „Fluenţa cea mai mare pe sensul de ieşire din ţară este în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. Cel mai liber şi recomandat ar fi ziua de luni să se facă plecările”, a declarat Bogdan Cotârlici, şef comunicare la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNAIR). Podul de la Calafat sau punctele de trecere Negru Vodă şi Vama Veche, ar însemna pentru cei care merg în Grecia un ocol destul de mare, cele mai scurte variante în kilometri fiind prin Turnu Măgurele şi Zimnicea, dar aici se poate pierde timp în aşteptarea bacului. Teoretic sunt doar câteva curse pe zi, dar autorităţile le suplimentează dacă se aglomerează. Traversarea costă 60 de lei pentru maşină şi 10 lei de persoană, potrivit sursei citate. Spre litoralul bulgăresc există tot două alternative: Negru Vodă şi Călăraşi, cu bacul. Aici cursele sunt regulate, din 15 în 15 minute, iar traversarea durează doar 20 de minute. Cât durează lucrările la pod Lucrările la podul de la Giurgiu-Ruse sunt programate să dureze pănă anul viitor, iar autorităţile din țara noastră se aşteaptă ca în vârf de sezon cozile să fie şi mai mari. „Ne aşteptăm ca pe parcursul întregii veri valorile de trafic să fie ridicate pe sensul de intrare în ţară, dar şi pe sensul de ieşire, către Bulgaria”, a declarat Alexandru Andronache, inspector principal la Centrul Infotrafic. Proiectul unui al doilea pod ce ar lega localităţile Giurgiu şi Ruse se află în studiu de fezabilitate, iar lucrările propriu-zise ar urma să înceapă din 2027. FOTO & VIDEO: Observator TV/Antena 1 Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele