Riscurile psihosociale la locul de muncă ucid în tăcere. Peste 840.000 de decese anual și efecte grave asupra sănătății
Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU), arată că factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de muncă, stresul profesional și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialiștii atrag atenția că efectele negative nu se limitează doar la sănătatea mintală, ci se extind și asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalității asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de muncă influențează în mod direct calitatea vieții angajaților. Atunci când volumul de muncă este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau există percepția de nedreptate, apar efecte negative care afectează echilibrul emoțional și starea fizică. Riscurile psihosociale la locul de muncă duc la pierderi economice uriașe Raportul OIM evidențiază faptul că riscurile psihosociale la locul de muncă provoacă anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). În plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. În Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arată că peste 112.000 de persoane își pierd viața anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de muncă, iar milioane de ani de viață sănătoasă sunt afectați. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstrează că problema nu mai poate fi ignorată. Experții spun că stresul profesional și presiunea constantă generează o scădere a productivității, creșterea absenteismului și o deteriorare a performanței organizaționale. Riscurile psihosociale la locul de muncă favorizează bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanți factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajații din întreaga lume lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână prezintă un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizează că stresul constant afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac și poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezității și a altor afecțiuni cronice. În multe cazuri, angajații adoptă comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată, ceea ce agravează problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de muncă sunt amplificate de hărțuire și intimidare Hărțuirea psihologică și intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sănătății angajaților. Raportul arată că aproximativ 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în mediul profesional. Violența psihologică este cea mai frecventă, fiind raportată de aproximativ 18% dintre angajați. Aceste experiențe pot conduce la depresie, anxietate, tulburări de somn și sindrom de epuizare profesională, cunoscut drept burnout. Specialiștii atrag atenția că lipsa sprijinului organizațional și teama de stigmatizare îi determină pe mulți angajați să evite solicitarea ajutorului, ceea ce agravează impactul asupra sănătății. Se cer măsuri urgente de prevenție Experții OIM susțin că organizațiile trebuie să implementeze măsuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acestea includ gestionarea volumului de muncă, clarificarea responsabilităților, creșterea numărului de angajați acolo unde este necesar și asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanță și utilizarea inteligenței artificiale schimbă modul în care angajații interacționează cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sănătate ocupațională. Atunci când prevenția nu este suficientă, experții recomandă servicii de sprijin psihologic, ajustări temporare ale sarcinilor și procese echitabile de revenire la muncă. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sănătății și menținerea unui mediu profesional sigur și echilibrat.
Ce fac zilnic oamenii antrenați pentru presiune extremă ca să evite epuizarea psihică
Un fost comandor al forțelor speciale americane a explicat cum „reziliența mentală se construiește prin practici specifice, repetabile”, care te ajută să rămâi calm și concentrat atunci când tensiunea crește. Într-un interviu pentru CNBC, Mark Divine, autor al volumelor „Calea luptătorului SEAL” și „Minte de neînvins”, spune că ceea ce îi ajută pe cei obișnuiți cu stresul intens să nu ajungă la epuizare psihică sunt practici simple, dar consecvente, aplicate în fiecare zi. Rutine pentru echilibru Esențială este mișcarea deliberată, de mai multe ori pe parcursul zilei. Divine a precizat că nu e nevoie de antrenamente grele – câteva exerciții, o plimbare scurtă sau chiar respirație controlată în timp ce te miști pot îmbunătăți starea emoțională: „Unde conduce corpul, mintea urmează”. Un al doilea obicei este ceea ce el numește „box breathing” – respirația controlată în patru timpi. Practica constă în inspirarea lentă prin nas pentru un număr fix de secunde, ținerea respirației, expirarea și apoi o nouă pauză, tot pe o durată egală. Acest tip de respirație repetată dimineața și seara ajută, potrivit fostului lider Navy SEAL, la „setarea tonusului fiziologic pentru întreaga zi” și la eliminarea stresului înainte ca acesta să ia amploare. Controlul gândurilor negative În plus, el pune accent pe felul în care ne raportăm la gândurile negative. Mark Divine spune că fiecare gând de tipul „nu pot” sau „este prea mult” întărește un tipar negativ în creier dacă îl lași să se repete. El recomandă să observăm aceste gânduri, să le oprim și să le înlocuim cu altele orientate spre acțiune – de exemplu: „Pot face următorul pas” sau „Încep cu ce pot face acum”. Repetiția face diferența Ideea de bază este că repetarea acestor practici simple – mișcare, respirație controlată și reformularea gândurilor – poate reduce epuizarea psihică și poate întări capacitatea de a face față stresului, fie că este vorba despre situații-limită sau despre o zi aglomerată la serviciu.
Viața dublă a unui IT-ist care lucrează de acasă: două joburi, bani mai mulți și riscul de burnout. Fenomenul din SUA care tinde să ia amploare în întreaga lume
Concedierile repetate și lipsa de stabilitate profesională i-au schimbat complet viața unui tânăr din New York. După ce a fost dat afară de patru ori în doar patru ani, Reed (nume schimbat pentru a-și proteja identitatea) a decis să adopte o strategie neconvențională: să lucreze simultan la două joburi remote cu normă întreagă. Astăzi, este pe cale să câștige 280.000 de dolari într-un an, dar admite că stilul de viață nu este sustenabil pe termen lung, scrie publicația Business Insider. De la nesiguranță la suprasolicitare Totul a încēput în 2020, când Reed a fost concediat dintr-un post într-o companie tech. A urmat o perioadă de șase luni fără venituri, apoi un nou loc de muncă care a durat mai puțin de o lună din cauza problemelor financiare ale angajatorului. La finalul lui 2023, pierduse deja al patrulea job. „Era ușor să obțin un job, dar greu să-l păstrez”, spune el. A avut atunci o revelație: „Singura soluție pentru a evita să fiu din nou șomer a fost să am două joburi în paralel”. Câștiguri mari, efort pe măsură Cele două locuri de muncă încă se desfășoară remote, fiecare cu salarii de aproximativ 150.000 și 175.000 de dolari pe an. Cu această sumă cumulativă, Reed nu doar înține pasul cu cheltuielile personale, dar îlesusține financiar partenera (aflată fără job de trei ani), plătește ipoteca părinților și contribuie la taxele de școlarizare ale nepoților. Totuși, el recunoaște că jonglatul cu două cariere nu este un maraton pe care îlay să-l ducă până la capăt: „Epuizarea e reală. Momentan, mi-am dat un orizont de 3-5 ani pentru acest stil de viață.” Cum reușește să gestioneze ritmul Reed lucrează aproximativ 60 de ore pe săptămână, cu sesiuni de lucru care se prelungesc seara și în weekend. A învățat, între timp, să-și planifice eficient ziua, astfel încât să nu suprapună ședințele celor două companii. Blochează intervale orare pe ambele calendare și face pauze programate, pentru a nu-și suprasolicita atenția. Somnul și organizarea clară a sarcinilor sunt cele două unelte care îl ajută să rămână eficient. „Este mult mai gestionabil decât am crezut la început”, spune el. „Dacă înveți să intri într-un ritm clar, poate fi realizabil.” Realitățile muncii remote în SUA Fenomenul „overemployment” a devenit tot mai răspândit în rândul americanilor, pe fondul pandemiei și al creșterii costurilor de trai. Tot mai mulți oameni aleg să lucreze la două (sau chiar mai multe) joburi remote, uneori fără să anunțe angajatorii. Această strategie vine în sprijinul stabilității financiare, dar are riscuri majore: epuizare psihică, suprasolicitare și consecințe contractuale dacă este descoperită. Reed este conștient de pericole: „Am noroc că nu am ținut niciodată două ședințe în același timp, dar dacă s-ar întâmpla, aș avea o problemă serioasă”. Când merita dublul efort? Pentru moment, Reed spune că nu are de ales. Până când partenera sa va avea un loc de muncă stabil, iar cheltuielile familiale se vor mai reduce, el va continua să muncească dublu. „E singura metodă să avem siguranță și să economisim în același timp.” Povestea lui Reed este emblematică pentru o generație prinsă între instabilitatea economică și dorința de echilibru personal. Un fenomen care prinde contur în toată lumea Fenomenul „overemployment” nu mai este limitat la Statele Unite. Tendința de a lucra la mai multe locuri de muncă remote se observă tot mai des și în Europa, inclusiv în România. Salariile mici, nemulțumirile legate de mediul de lucru, lipsa stabilității și nevoia acută de venituri suplimentare determină tot mai mulți angajați să adopte același model. Deși aparent o soluție salvatoare, această abordare aduce cu sine un risc real de epuizare fizică și psihică pe termen lung.