Tánczos Barna: Nu cred că se va ajunge vreodată în România la alegeri anticipate
„Nu cred că se ajunge vreodată în România la alegeri anticipate. Acolo sistemul este foarte complicat, sunt mulți pași până acolo. În ultima situație, când trebuie votat un guvern, cu siguranță la a treia încercare o să fie votat un guvern, indiferent dacă suntem în situația de acum – sau să fim peste 4-5-10 ani într-o situație de genul acesta”, estimează Barna. Reamintim că, în cazul unor alegeri anticipate, numai în cazul în care Parlamentul respinge propunerea unui Guvern de două ori, 60 de zile. Abia atunci, potrivit Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul și poate convoca alegeri anticipate. Cu toate acestea, diferențe de opinie există și în acest caz. Diana Buzoianu, anterior, că ea vede această variantă ca soluție, în cazul în care criza politică s-ar prelungi, argumentând că un nou guvern „ar avea toate șansele” să cadă, pentru că „nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față”. Reamintim că și președintele Nicușor Dan a respins ideea organizării alegerilor anticipate. Acesta a precizat că statul ar pierde niște luni pentru a aduce la masă exact aceiași oameni. „Nu cred că e o soluție, mai ales că procentele…, intenția de vot din sondaj este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament. Nu facem decât să mai pierdem niște luni încercând să aducem la aceeași masă aceleași persoane”, afirma, la începutul săptămânii, președintele Nicușor Dan. Teorii dezbătute pentru elucidarea crizei politice Aceasta, alături de inițierea unei moțiuni de cenzură, dar și desemnarea unui alt premier tehnocrat reprezintă, în momentul actual, teorii dezbătute în spațiul public, în încercarea de a elucida ecuația crizei politice, generată după ce PSD i-a retras sprijinul premierului Bolojan. Reamintim că premierul a decis să nu plece din funcție, este sprijinit de PNL, iar partidele au făcut consultări pentru a identifica o variantă în care coaliția să continue guvernarea, sub conducerea premierului. Criza pare că se află într-o continuă adâncire, în contextul în care foștii miniștri social – democrați au demisionat, iar partidele de coaliție amenință că nu vor guverna alături de PSD, în cazul în care social-democrații decid să inițieze o moțiune de cenzură.
Diana Buzoianu, despre bugetul ministerului Mediului: Orientat către investiții și proiecte cu finanțare europeană
Potrivit comunicatului de presă emis vineri de Ministerul Mediului, bugetul instituției a fost stabilit la 5.9 miliarde de lei, iar potrivit ministreri Diana Buzoianu, aceasta creștere bugetare arată o orientare către investiții din fonduri europene. „Bugetul MMAP pentru acest an evidențiază o orientare clară către investiții și proiecte cu finanțare europeană și prin PNRR, dar și o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului”, transmite Diana Buzoianu, subliniind că prioritățile instituției vor fi finalizarea proiectelor prin PNRR și continuitatea proiectelor care și-au pierdut finanțarea europeană. Prin alocările PNRR, ministerul va finanța înființarea a 218 centre de colectare cu aport voluntar, 60 de insule ecologice digitalizate și 10 centre integrate pentru aglomerările urbane. „De asemenea, de la bugetul de stat, vor fi finanțate și o serie de proiecte care nu mai beneficiază de finanțare din PNRR, respectiv: îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulărilor nepermanente Cuceu (județul Sălaj), Rovinari (județul Gorj), a acumulării Surduc (județul Timiș), a acumulării Frumoasa (județul Harghita) și pentru lucrările de conservare a Lacului Roşu (judeţul Harghita)”, se mai arată în comunicat. În domeniul managementului infrastructurii și resurselor de apă au fost alocate aproximativ 1,3 miliarde de lei pentru proiecte de prevenire a inundațiilor, asigurarea resurselor de apă, reducerea eroziunii costiere, delimitarea albiilor minore și asigurarea stocurilor de materiale pentru intervenții în caz de calamități. Domeniul silvic beneficiază de 274 milioane de lei, fonduri ce acoperă compensații pentru proprietarii de păduri de protecție, extinderea drumurilor forestiere și realizarea perdelelor forestiere. În paralel, 659 milioane de lei sunt direcționate către protecția mediului, cu focus pe modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și a aplicației mobile „Calitate Aer”.
Diana Buzoianu, despre tăierile de 10% din Ministerul Mediului: Mă uit la aceasta țintă ca la o oportunitate
Procesul de reorganizare Referitor la procesul de restructurare din administrația centrală, ministra Mediului a declarat: „Eu prefer să mă uit la această limită, la această țintă de 10%, ca la o oportunitate, o oportunitate de a reorganiza și de a reforma anumite zone din instituțiile de mediu”. Diana Buzoianu a anunțat că procesul de reducere a cheltuielilor din cadrul Ministerului Mediului a fost demarat încă din 2025. „Noi ne-am făcut deja reduceri anul trecut pentru că am schimbat organigramele mai multor instituții, am scăzut de exemplu numărul de funcționari cu posturi de conducere la Garda de Mediu, la Garda Forestieră, la ANEMAP. Adică am reușit să reducem o parte din cheltuieli în acest fel”, a declarat Buzoianu, sâmbătă, la TVR Info. Cu toate acestea, ministra a continuat: „Suntem încă în etapa în care analizăm să vedem cum am putea să reducem și anul acesta mai departe, pentru că o parte din procentele din cele 10% vor fi acoperite de măsurile luate anul anterior”. Privind modul în care se va realiza reforma, Diana Buzoianu a spus că nu urmărește în mod clar reducerile de persoane: „Acolo unde analizele și auditul va arăta că este nevoie și de astfel de măsuri, nu exclud posibilitatea aplicării și unor astfel de măsuri. La final, important este să transmitem și un mesaj foarte clar pentru români, că anul trecut au crescut taxele zicând, promițându-le, practic românilor, că noi anul acesta vom lua și măsurile foarte dificile pentru administrație”. Impactul asupra finanțelor publice Despre impactul acțiunilor luate la Ministerul Mediului în încercarea Guvernului de a reduce cheltuielile, Buzoianu a afirmat: „Ministerul Mediului este al treilea de la coadă. Deci, nu de la Ministerul Mediului se vor acoperi toate găurile care trebuie să fie acoperite în finanțele publice, dar avem și noi o rol de jucat. Și vom face, vom lua aceste măsuri cu responsabilitatea bucățicii noastre”. Ministra a mai spus că ministerul poartă discuții cu toate autoritățile din subordine pentru identificarea unor soluții alternative de reducere a cheltuielilor: „Anumite instituții deja au venit cu propuneri să rămână la fel, la același număr de salariați, dar să se reducă prin alte lucruri, sporuri sau poate implicări în anumite proiecte care înainte presupuneau mult mai multe bonusuri pentru personalul care se implica în proiectele respective. Avem mai multe măsuri care vor fi luate. Cert este că dacă se va adopta această măsură cu 10%, vom fi responsabili și vom respecta ținta impusă de guvern”. Sursa video: TVRInfo
Diana Buzoianu, despre reforma Romsilva: Directorii vor avea contracte de mandat. În fiecare an vor fi analizați
Ministra Mediului a declarat că una dintre principalele mize ale reformei este corectarea unei „nedreptăți” precum acordarea de bonuri de pensionare ca ajungeau la 100.000 de euro. „Miza reală este să duci banii ăștia acolo unde e nevoie de ei, adică la administrarea pădurilor. Pentru că, în același timp, aceasta este o autoritate care s-a și plâns de-a lungul timpului că nu are banii necesari să facă investițiile, să gestioneze corect, să dea pentru parcurile naționale. Deci nu avem bani pentru parcurile naturale care sunt în subordinea Romsilva, dar, iată, aveam bani să dăm 100 de mii de euro pentru bonusul pentru pensionare”, a spus Diana Buzoianu, sâmbătă, la TVR Info. Despre cum va fi realizată reforma ministra a precizat că scopul nu este concedierea angajaților, ci restructurarea conducerii. „toate direcțiile silvice care se vor reorganiza, toate posturile se vor vacanta de directori, se vor înjumătăți posturile de directori și vor fi date concursuri”, declarat Buzoianu. O altă schimbare va fi schimbarea contractului de muncă cu contractul de mandat pentru viitorii directori. „Vor avea și contract de mandat. Nu vor mai avea contract de muncă. Cei care au dat concurs au încheiat un contract de muncă, sunt protejați de o legislație care practic face aproape imposibil să-i dea afară. Indiferent de ce au făcut, indiferent de cum au greșit. Trecerea de la contract de muncă la contract de mandat, ceea ce înseamnă că în fiecare an vor fi analizați pe criterii de performanță și dacă nu îndeplinesc criteriile de performanță vor fi dați afară”, spune oficialul. „Pentru șefii ocoalelor silvice, deja e în proces aproape finalizat trecerea de pe contracte de muncă pe contracte de mandat”, a mai spus Diana Buzoianu, adăugând că speră ca reforma să treacă în următoarele zile. Sursa video: TVRInfo
Buzoianu: Blocajul de la Curtea Constituțională pe pensiile speciale ne costă sute de milioane de euro
Declarațiile vin în contextul scrisorii trimise de Ilie Bolojan Curții Constituționale. Diana Buzoianu a declarat, la B1 TV, că întreaga țară vede că există o dorință spre zero de reformă din sistem pentru pensiile speciale. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Buzoianu a subliniat că există un concept de presiune publică îndreptată pentru a ridica subiecte legitime. „Subiectul pensiilor speciale creează o presiune publică din partea cetățenilor, dar este o presiune publică bună, pozitivă, pentru că oamenii folosesc această presiune pentru a face bine țării noastre”, a explicat Diana Buzoianu. Costul blocajului de la CCR Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare grave pentru România. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon”, a declarat Diana Buzoianu. Ea a subliniat că este vorba despre foarte mulți bani care lipsesc în acest moment. „Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute”, a explicat ministra. „România va fi sancționată pentru că 4-5 oameni nu doresc să fie prezenți la muncă. Aceștia plătesc pentru dreptul lor fundamental de a avea beneficii mult peste ceea ce există ca beneficii pentru pensie pentru 90% dintre români”, a spus ministra Mediului. Diana Buzoianu a subliniat că este vorba despre responsabilitate și despre sumele mari care ar putea fi pierdute din cauza blocajului de la Curtea Constituțională privind pensiile speciale.
Combinația dintre caniculă, secetă și ploi torențiale face România vulnerabilă. Avertismentul Ministerului Mediului
Datele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie arată că anul 2025 a fost marcat de o succesiune fără precedent de fenomene meteorologice extreme. Caniculă, secetă severă și episoade de precipitații intense confirmă o tendință de încălzire accelerată și o variabilitate tot mai accentuată a vremii, transmite Ministerul Mediului. „Anul 2025 arată cât de rapid se modifică tiparele meteo în România. Nu vorbim doar despre temperaturi mai mari, ci despre o combinație tot mai riscantă între caniculă, lipsa apei și ploi violente într-un timp foarte scurt. Acest lucru ne obligă să regândim modul în care gestionăm apa, solul și infrastructura de protecție împotriva dezastrelor”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului. Anul 2025 se înscrie între cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor din România. Este al patrulea cel mai cald an din perioada 1901–prezent, cu o temperatură medie anuală de 11,95°C și o abatere pozitivă de +1,22°C față de media 1991–2020. Iulie 2025: caniculă extremă și furtuni violente Luna iulie 2025 a fost marcată de caniculă extremă. S-au emis șase avertizări generale de cod roșu. Valorile maxime au ajuns până la 43,4°C la Calafat. Peste 41°C au fost înregistrate în numeroase stații din sudul și vestul țării. În paralel, au fost înregistrate episoade de furtuni violente. Rafalele au depășit 150 km/h în Banloc și 100 km/h în mai multe zone montane și vestice. Iunie 2025, cea mai secetoasă lună din istorie Seceta a fost una dintre caracteristicile definitorii ale anului. Au fost șapte luni secetoase. Iunie 2025 a fost cea mai secetoasă lună din istorie, cu doar 18,9 mm precipitații față de media climatologică de 90,5 mm. Vara 2025 a fost a patra cea mai secetoasă vară înregistrată la nivel național. Dobrogea a fost regiunea cea mai afectată, cu o medie de doar 34,3 mm precipitații. La polul opus, 2025 a adus și episoade de precipitații extreme. Luna mai a fost una dintre cele mai ploioase din ultimele decenii. Octombrie 2025 a stabilit noi recorduri regionale și naționale. În prima decadă a lunii octombrie, la 51 de stații meteorologice s-au înregistrat peste 100 l/mp. Record de avertizări meteo în 2025 Această alternanță între secetă și ploi torențiale explică numărul ridicat de avertizări meteo. În 2025 au fost emise 170 de avertizări generale (14 de cod roșu) și 3.521 de avertizări nowcasting (77 de cod roșu). Este cel mai ridicat nivel din ultimii ani. „În perioada viitoare vom prezenta primul rezultat concret al muncii din ultimele luni: normele de gestionare a pădurilor care sunt tot mai afectate de schimbările climatice”, a anunțat ministra Buzoianu.
Bolojan, despre criza apei din Prahova: Există o răspundere morală a ministrului
Ilie Bolojan a fost întrebat la B 1 dacă liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut să o demită pe Diana Buzoianu. Premierul a răspuns că prioritatea în aceste zile a fost să asigure oamenii cu apă potabilă și să repună în funcție alimentarea cu apă. Problema sistemică „Pe fondul unei defecțiuni constatate la baraj, în loc să se acționeze programat și profesionist, am ajuns să nu estimăm efectele negative și să nu-i anunțăm pe oameni”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul i-a cerut ministrului Mediului să rezolve problemele sistemice pentru a evita astfel de situații. Ilie Bolojan a precizat că intervenția la baraj trebuie programată astfel încât oamenii să fie anunțați. „Primăriile și agenții economici din zonă trebuie să știe, să se poată crea rezerve de apă”, a spus premierul. Răspundere directă și morală Întrebat dacă demisiile sunt suficiente, Ilie Bolojan a explicat diferența dintre cele două tipuri de răspundere. „Fiecare dintre noi are două tipuri de răspundere: o răspundere directă dacă prin decizia ta s-a întâmplat ceva și o răspundere indirectă, o răspundere morală”, a declarat premierul. Ilie Bolojan a dat exemplul ministrului Sănătății. „Gândiți-vă câte lucruri se întâmplă în spitale. Decizia este la autoritatea locală care numește directorul de spital, dar percepția este că ministrul trebuie să răspundă”, a spus premierul. Demisiile reflectă răspunderea directă „Deciziile pe care le-a propus Ministerul Mediului pe baza raportului Corpului de Control reflectă răspunderea directă a celor care au făcut să avem această situație”, a explicat Ilie Bolojan. Demisiile au fost asumate de conducătorii instituțiilor cu responsabilitate directă. Administrația bazinală care gestionează județul Prahova, Apele Române și compania care tratează apa trebuie să răspundă. „Au avut o responsabilitate în acest lanț de decizii”, a spus premierul. Necesitatea profesioniștilor Ilie Bolojan a subliniat importanța numirii profesioniștilor în instituții. „Dacă ai în conducere oameni care n-au habar de domeniu, riscul să ia decizii proaste este foarte mare”, a avertizat premierul. „Dacă cei care operează o stație de tratare nu sunt profesioniști care înțeleg procesele, riscul de a nu gestiona bine situațiile este foarte mare”, a conchis Ilie Bolojan. Premierul a cerut să se învețe din greșeli și să se susțină profesioniști pe posturi de decizie. Premierul a adăugat că problema din Prahova se rezolvă cu specialiști și planificare, nu prin schimbarea miniștrilor, în contextul moțiunii împotriva Dianei Buzoianu. Protocolul de coaliție Întrebat dacă va avea discuții cu partenerii de coaliție să nu voteze împotriva unui ministru din cabinetul său, Ilie Bolojan a răspuns: „În condiții normale există un capitol în protocolul de coaliție prin care membrii coaliției nu susțin astfel de acțiuni”. Premierul a precizat că rămâne de văzut ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Impactul campaniei electorale Ilie Bolojan a legat criza apei de campania electorală de la alegerile locale din București. „Acest lucru foarte neplăcut pentru oamenii din Prahova și Dâmbovița a venit pe fondul campaniei”, a declarat premierul. „Tot ce a fost săptămânile trecute a fost potențat din punctul meu de vedere de această perioadă de campanie”, a mai spus Ilie Bolojan. „Oamenii vor soluții” Premierul a subliniat ce așteaptă cetățenii de la guvernare. „Oamenii nu vor de la noi să vadă scandaluri, nu vor să vadă criticarea oamenilor, ci vor să vadă soluții, rezultate, măsuri serioase”, a declarat Ilie Bolojan. „Dacă doar aruncăm vina unii pe alții, dacă schimbăm nu un om ci cinci oameni, dacă schimbăm și ministrul, problema de la Prahova nu se rezolvă”, a avertizat premierul.
Mihai Fifor: Dacă Bolojan nu o demite pe Buzoianu, Parlamentul se va pronunța. PSD va vota cu două mâini
Mihai Fifor o atacă dur pe ministra Mediului pentru gestionarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița. Deputatul PSD a scris miercuri pe Facebook că „vom mai vedea multe Paltinu și Praid”” din cauza incompetenței. „Chiar dacă se agață disperat de scaun, Diana Buzoianu tot trebuie să plece”, a declarat Mihai Fifor. Acuzații grave la adresa ministrei Mihai Fifor susține că Diana Buzoianu își „plantează” oamenii fără pregătire în funcții-cheie. Deputatul PSD a criticat demisia de onoare a directorului general de la Apele Române. „Ea l-a propulsat interimar la conducerea instituției, iar el s-a supus orbește ordinelor”, a scris Mihai Fifor. Parlamentarul PSD a acuzat că directorul a dispus golirea intempestivă și nepregătită a lacului Paltinu. „Asta nu e reformă. Asta e inconștiență executată administrativ”, a mai spus Mihai Fifor. Critici pentru premier Mihai Fifor îl atacă și premierul Ilie Bolojan pentru lipsa de empatie. „Premier la fel de lipsit de empatie față de drama oamenilor din Prahova””, a declarat deputatul PSD. Mihai Fifor afirmă că nici Buzoianu, nici Bolojan nu au fost capabili să fie alături de cetățeni. „Nu știu cum pot pune capul pe pernă știind că oameni reali îngheață în timp ce caută apă””, a mai spus Mihai Fifor. Deputatul PSD a subliniat că lipsa de omenie pune o etichetă pe care istoria nu o mai dezlipește. Anunțul PSD „Dacă premierul Bolojan nu o demite, se va pronunța Parlamentul – iar PSD va vota cu două mâini”, a avertizat Mihai Fifor. Deputatul PSD a cerut premierului să trimită ministra Mediului „la lada de gunoi a politicii”. Mihai Fifor a declarat că este în politică de aproape 25 de ani și a gestionat crize. „Știu că uneori cel mai mare ajutor este să fii acolo – să spui o vorbă bună”, a mai spus deputatul PSD. Peste 120.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă potabilă de două săptămâni.
Diana Buzoianu: DSP va avea ultimul cuvânt. va trebui să stabilească criteriile de a da drumul la apă
„Începând de luni, eu cred că dacă ne încadrăm pe calendar și înțeleg că toate autoritățile dau asigurări că se parcurg toate etapele pentru a fi tratată apa, luni va putea să înceapă să curgă apa care este tratată, dar atenția va ajunge în timp la toate localitățile și evident va ajunge mai rapid la localitățile mai apropiate de acest sistem, în timp un pic mai mare la localitățile mai îndepărtate”, a declarat ministrul, joi, la Digi24. Totuși, Diana Buzoianu a specificat: „până la urmă DSP va avea ultimul cuvânt și el va trebui să stabilească foarte clar care sunt criteriile legale, optime de a da drumul la această apă. Înțeleg că de astăzi, chiar ieri sau astăzi, au luat deja probele biologice pentru o primă testare”. Buzoianu a declarat că nu își poate exprima o opinie personală privind calitate apei: „Răspunsul DSP este răspunsul oficial și el trebuie să fie urmat. În mod evident, ei sunt experții pe acest domeniu și ei vor spune exact care sunt etapele care trebuie să fie parcurse și verificările. Eu nu pot să zic da sau nu, asta zic. Ei vor trebui să zică în aceste zile dacă da sau nu, respectând bineînțeles condițiile legale și condițiile care trebuie să fie îndeplinite. Pentru că nu mai vreau să intru în această discuție să îmi dau eu cu părerea. Prefer să decidă experții”.
Diana Buzoianu: Tăierile ilegale de arbori din spațiile verzi urbane trebuie să devină infracțiuni
Proiectul de modificare a Codului Silvic vine în urma numeroaselor cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi ale orașelor mari. „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi. În situații precum cele din IOR, instituțiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanță vom putea corecta un vid legislativ și stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală. Orașele au nevoie de protecție reală, nu doar declarativă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Decizia de a introduce un regim penal vine în contextul unui fenomen în creștere. Potrivit Ministerului Mediului, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori, situație în care autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria „curți construcții” . „Cazurile recente, precum tăierea ilegală a 30 de arbori în Sectorul 6, sancționată contravențional cu 300.000 lei, confirmă că actualele instrumente sunt insuficiente pentru a descuraja fenomenul. Proiectul prevede că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul se află în domeniul public sau privat, inclusiv în cazul celor încadrate în categoria „curți construcții” . Vor putes fi tăiați în continuare doar arborii pentru care există legislație să fie tăiați. Această modificare elimină ambiguitățile legislative care au împiedicat până acum intervenția autorităților în cele mai sensibile cazuri de distrugere a arborilor”, transmite Ministerul Mediului, duminică, într-un comunicat de presă. Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator este necesară pentru protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației, în condițiile în care Bucureștiul are doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor.