Din Portugalia până aproape de Cercul Polar, cu trenul. Noua legătură Finlanda-Suedia face posibil un traseu de circa 5.000 km
Primul tren al noului serviciu a plecat luni, puțin după ora locală 05:00, din orașul Oulu, situat pe coasta Finlandei, cu destinația Haparanda, în Suedia, relatează BBC. După traversarea râului Torne și a frontierei dintre cele două state nordice, garnitura a fost întâmpinată în gara din Haparanda de localnici care purtau steaguri finlandeze și suedeze. Serviciile feroviare de pasageri pe această rută au fost suspendate în perioada cuprinsă între sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, pe fondul numărului redus de călători și al incompatibilităților tehnice dintre infrastructurile feroviare. Una dintre principalele dificultăți este ecartamentul diferit. Finlanda utilizează un ecartament mai lat decât standardul european, moștenire a perioadei în care teritoriul finlandez făcea parte din Imperiul Rus. Autoritățile finlandeze au început însă procesul de adaptare a infrastructurii la standardele europene. Două curse pe zi între Oulu și Haparanda Noua legătură va funcționa de două ori pe zi, iar călătoria dintre Oulu și Haparanda durează aproximativ 100 de minute. Pasagerii care vor să-și continue drumul spre sudul Suediei trebuie să schimbe trenul la Haparanda, însă redeschiderea conexiunii transfrontaliere creează posibilitatea unor călătorii feroviare mult mai lungi prin Europa. Una dintre acestea ar putea ajunge la aproximativ 5.000 de kilometri: din regiunea Algarve, în sudul Portugaliei, până la Kolari, cea mai nordică gară pentru trenuri de pasageri din Finlanda. Potrivit BBC, acesta ar putea fi cel mai lung traseu feroviar realizabil în Europa. Noua conexiune face posibilă și o călătorie de aproximativ 24 de ore între Helsinki și Stockholm, cu schimbările necesare de tren pe parcurs. Finlanda mizează pe revenirea călătoriilor cu trenul în Europa Reluarea serviciului este prezentată de autoritățile finlandeze și ca un semn al intensificării cooperării dintre Finlanda și Suedia. Elisa Markula, directoarea generală a operatorului feroviar de stat finlandez VR, a declarat pentru AFP că transportul feroviar traversează o perioadă de relansare în Europa, tendință observată și în Finlanda, unde numărul pasagerilor este în creștere. Noua rută apare astfel într-un context în care transportul cu trenul câștigă din nou teren în Europa, inclusiv ca alternativă la deplasările aeriene pe distanțe medii și lungi.
Țările cu cele mai extinse rețele de cale ferată de mare viteză. China domină clasamentul
Țările cu cele mai extinse rețele de cale ferată de mare viteză. China domină clasamentul. În ultimele două decenii, calea ferată de mare viteză a evoluat de la o tehnologie de transport de nișă la un element central al strategiilor naționale de infrastructură. Țările au dezvoltat aceste rețele din motive diferite, de la reducerea cererii pentru zborurile interne până la îmbunătățirea conexiunilor dintre principalele centre economice. Rezultatul este o diferență semnificativă între statele care au investit masiv în trenurile de mare viteză și cele care au rămas în mare parte pe margine, conform Visual Capitalist. Acest clasament prezintă țările în funcție de lungimea rețelelor de cale ferată de mare viteză aflate în exploatare, folosind date din 2024 ale Uniunii Internaționale a Căilor Ferate (UIC). În general, termenul de cale ferată de mare viteză se referă la linii pentru transportul de pasageri pe care trenurile pot circula cu viteze de cel puțin 200 km/h, inclusiv celebrele trenuri-buletă Shinkansen din Japonia. Sursă foto: Shutterstock Clasamentul țărilor China – 40.493 km Spania – 3.993 km Japonia – 3.146 km Franța – 2.735 km Germania – 1.631 km Turcia – 1.232 km Finlanda – 1.120 km Italia – 921 km Suedia – 895 km Coreea de Sud – 873 km Statele Unite ale Americii – 735 km Arabia Saudită – 449 km Austria – 254 km Polonia – 224 km Belgia – 209 km Maroc – 186 km Elveția – 176 km Regatul Unit – 113 km Țările de Jos (Olanda) – 90 km Serbia – 78 km Danemarca – 56 km China – gigantul transportului feroviar de mare viteză China a construit 40.493 km de cale ferată de mare viteză. Astfel, are o rețea mai mare decât toate celelalte țări la un loc. Spania, aflată pe locul al doilea la nivel mondial, operează mai puțin de o zecime din această lungime. Extinderea rețelei feroviare chineze reprezintă unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură din istoria modernă. Începând cu sfârșitul anilor 2000, țara și-a conectat rapid marile orașe printr-o rețea națională menită să reducă timpul de călătorie și să stimuleze creșterea economică. Rețeaua leagă importante zone metropolitane, inclusiv Guangzhou, Shanghai și Wuhan. Rețeaua de mare viteză a Chinei se extinde în toate provinciile țării, precum și în Hong Kong, deși Macao rămâne neconectat la această infrastructură până în 2026. Ruta Beijing–Tianjin, inaugurată în 2008, a fost prima linie feroviară de mare viteză destinată transportului de pasageri din China. Sursă foto: Shutterstock Spania, campioana Europei la trenuri de mare viteză În Europa, nicio țară nu a dezvoltat o rețea de mare viteză mai extinsă decât Spania, care dispunea de 3.993 km de linii în exploatare în 2024. Linia de mare viteză Barcelona–Madrid, inaugurată tot în 2008, a contribuit la reducerea emisiilor de carbon, deoarece mulți călători au ales trenul în locul curselor aeriene pe distanțe scurte între cele două mari orașe ale țării. Spre deosebire de sistemul Chinei, orientat în mare parte de-a lungul coastelor, rețeaua spaniolă este concentrată în jurul Madridului, aflat în centrul țării. Acest model creează însă un dezavantaj pentru călătorii care doresc să evite capitala, precum cei care se deplasează între Barcelona și Valencia sau între Alicante și Málaga. Lipsa trenurilor de mare viteză în Americi Dintre cele mai mari zece rețele de acest tip din lume, opt se află în Europa sau Asia, ceea ce evidențiază concentrarea puternică a acestei infrastructuri, în ciuda deceniilor de discuții privind extinderea sa în alte regiuni. În Africa, principala provocare a fost lipsa resurselor. Marocul, cu 186 km de cale ferată de mare viteză, este singura țară de pe continent care dispune de o astfel de infrastructură în exploatare în 2024, în timp ce alte state au acordat prioritate unor proiecte de infrastructură considerate mai urgente. În Americi, dezvoltarea trenurilor de mare viteză a fost încetinită de sisteme de transport care favorizează autostrăzile și deplasarea cu automobilul în detrimentul transportului feroviar interurban. Statele Unite au doar 735 km de cale ferată de mare viteză în exploatare, iar proiectele mult așteptate din California nu au fost încă finalizate. Sursă foto: Shutterstock
Sabotajul căilor ferate din Polonia: Al treilea cetățean ucrainean, acuzat de complicitate cu Rusia
Procurorii polonezi au acuzat, luni, un cetățean ucrainean că ar ajutat la operaţiune de sabotaj susţinută de Rusia care a vizat căile ferate poloneze, scrie Reuters. Acuzația vine după ce autoritățile poloneze au acuzat în lipsă, anterior, alți doi ucraineni pentru explozia de pe linia Varșovia-Lublin, care leagă Varșovia de granița cu Ucraina. „Probele arată că, în septembrie 2025, Volodymyr B. l-a dus pe Yevhenii I. (unul dintre ceilalți doi acuzați – n.r.) în zona operațiunilor de sabotaj planificate, permițându-i să recunoască zona și să aleagă locul în care urmau să fie amplasate explozivii”, au declarat procurorii despre al treilea suspect, potrivit sursei citate. Polonia susține că ceilalți doi bărbați, identificați ca Oleksandr K. și Yevhenii I., au fugit în Belarus și dorește ca aceștia să fie extrădați. După explozie, premierul polonez a reacționat pe rețelele sociale. „Aruncarea în aer a liniei feroviare pe ruta Varșovia–Lublin este un act de sabotaj fără precedent, îndreptat împotriva securității statului polonez și a cetățenilor săi”, a scris premierul Poloniei într-o postare în mediul online. Moscova neagă acuzațiile Moscova a negat acuzațiile lansate de Varșovia, spunând că nu este responsabilă pentru actul de sabotaj și invocând „rusofobia”. Polonia a luat măsuri după aceste acte și a decis închiderea ultimului consulat rus de pe teritoriul său. La rândul său, Moscova a declarat că va limita și ea prezența diplomatică și consulară a Poloniei în Rusia.
Ciprian Șerban anunță o „cale ferată modernizată pentru un transport mai rapid și mai sigur între Bârzava și Vărădia”
„Cale ferată modernizată pentru un transport mai rapid și mai sigur între Bârzava și Vărădia! Astăzi, 17 iulie, a fost dat în folosință firul II al noii variante de traseu Bârzava – Vărădia, județul Arad, parte a lucrărilor de modernizare a liniei de cale ferată dintre Bârzava și Ilteu, pe Coridorul Rin–Dunăre”, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Ministrul anunță că pe acest tronson se va putea circula cu viteză de până la 160 km/h pentru pasageri și 120 km/h pentru marfă. Infrastructură nouă: tuneluri, poduri, pasaje rutiere, stații moderne și sisteme inteligente de siguranță; Pe noul traseu, de aproape 16 km, au fost realizate: 2 poduri peste Mureș (550 m și 500 m); 1 tunel feroviar – Tunelul Bata (603 m); 2 pasaje rutiere; 25 lucrări de artă și 7 construcții civile; Centralizare electronică, semnale noi și instalație autostop cu inductoare de cale, comunicații GSM-R. Ministrul mai spune că se face un efort mai larg de a aduce calea ferată a României la standarde europene. „Modernizarea acestui traseu înseamnă nu doar infrastructură nouă, ci timp câștigat, siguranță și un pas concret spre o Românie conectată și eficientă. Investim în căi ferate pentru oameni, nu doar pentru cifre”, mai anunță ministrul. „În următoarele două luni vom finaliza și firul I, astfel încât întreaga linie să fie complet funcțională și să susțină un trafic modern, sigur și rapid”, a mai menționat Ciprian Șerban.