Premierul Canadei spune că referendumul pentru separare din Alberta este o cacealma periculoasă și îl compară cu Brexitul
Carney, care a condus Banca Angliei în timpul Brexitului, a declarat că, la 10 ani de la referendum, Regatul Unit „încearcă să anuleze ceea ce oamenii nu credeau că votează, dar ceea ce au obținut în cele din urmă”, potrivit BBC. De asemenea, el a avertizat împotriva votului în favoarea unui vot de separare ca modalitate de a consolida poziția de negociere a provinciei Alberta cu Ottawa, spunând că acest lucru ar putea avea consecințe neintenționate. Albertanii vor decide pe 19 octombrie dacă doresc să rămână parte a Canadei sau să organizeze un vot obligatoriu privind separarea la o dată ulterioară. Într-o declarație adresată reporterilor luni, Carney a declarat că va face campanie pentru unitatea Canadei în lunile următoare. „Trebuie să fim foarte atenți în această privință”, a spus el, adăugând: „Există argumente foarte puternice și pozitive pentru Canada, o Alberta puternică într-o Canada unită.” Referendum în Alberta, după o petiție semnată de 300.000 persoane Susținătorii independenței provinciei Alberta consideră că provincia bogată în petrol a fost mult timp trecută cu vederea de factorii de decizie din Ottawa, capitala națională, și că politicile federale de mediu i-au împiedicat capacitatea de a construi conducte de petrol și gaze și de a-și dezvolta resursele naturale. Referendumul are loc după ce o mișcare populară pentru independență a strâns anul acesta peste 300.000 de semnături pentru o petiție care solicită un vot privind separarea, suficiente pentru a declanșa un referendum.
Inovația unui bărbat din America de Sud: a construit un sistem de răcire în curte care înlocuiește aerul condiționat
Un creator de conținut din America de Sud a petrecut patru ani săpând șanțuri și îngropând țevi sub curtea unei case. Nu instala conducte de drenaj sau de utilități, scrie Mediafax, care îi prezintă povestea. El construia un sistem de răcire a încăperilor care funcționează fără compresor, fără gaz frigorific și fără unitate de condensare exterioară. Ideea se bazează pe un simplu fenomen fizic – la o adâncime suficientă, temperatura solului rămâne mult mai stabilă decât cea a aerului de la suprafață. Ce l-a inspirat Când aerul exterior este cald, solul de dedesubt este mai rece. Dacă se aspiră aerul exterior prin conducte îngropate înainte ca acesta să pătrundă în casă, pământul însuși elimină căldura. Până în 2026, sistemul finalizat răcea anumite camere. Proiectul s-a inspirat din fântâna canadiană, numită și fântână provensală, o metodă veche de secole de utilizare a temperaturilor din subsol pentru precondiționarea aerului de ventilație. Un puț canadian este o formă de control pasiv al climatului geotermal. Se bazează pe un singur principiu: solul de la câțiva metri adâncime are o temperatură care rămâne cu mult în urma fluctuațiilor vremii de la suprafață. Vara, temperatura subterană este mai scăzută decât cea a aerului exterior. Iarna, este mai ridicată. Țevile îngropate devin un schimbător de căldură. Aerul care circulă prin ele cedează căldură pământului înconjurător sau extrage căldură din acesta înainte de a intra în clădire. Conform descrierilor tehnice ale puțurilor canadiene, solul la aproximativ 15 metri adâncime menține o temperatură între 10 °C și 16 °C pe tot parcursul anului. La adâncimi mai mici, temperatura fluctuează mai mult, dar rămâne totuși cu mult sub valoarea maximă înregistrată într-o după-amiază toridă de vară În regiunile cu variații sezoniere puternice, diferența dintre aerul de la suprafață și cel din subsol este ceea ce face ca sistemul să funcționeze. Patru ani a lucrat la proiect Creatorul a început lucrările în 2022. Rețeaua completă de conducte nu a fost finalizată decât în 2026, deși unele camere primeau deja aer răcit înainte de încheierea construcției. Construcția a îngropat conducte în curte și le-a conectat la interiorul casei. Aerul intră printr-o priză de admisie, circulă prin rețeaua subterană și ajunge mai rece decât atunci când a părăsit suprafața. În zilele foarte calde, solul rămâne cu câteva grade sub temperatura aerului exterior. Bucla îngropată exploatează această diferență. Ceea ce diferențiază un puț canadian de un aparat de aer condiționat mecanic este tot ceea ce acesta nu include. O unitate de răcire standard funcționează pe baza unui ciclu de compresie a vaporilor. Asta înseamnă un compresor electric, o încărcătură de agent frigorific și o serpentină de condensare pentru a evacua căldura în exterior. Sistemul cu conducte îngropate nu are nevoie de nimic din toate acestea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât te costă să îți pui aer condiționat în 2026. Calculul complet, în funcție de putere și de timpul de instalare Aceste mașini ar putea fi interzise în România, începând cu data de 1 ianuarie 2027. Interdicția UE afectează cele mai populare autoturisme
Medaliata olimpică a rupt tăcerea la 3 ani de când a scăpat de cancer
Piper Gilles, medaliată olimpică la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026, a vorbit deschis despre lupta pe care a purtat-o cu cancerul ovarian și despre modul în care boala i-a schimbat viața. Sportiva din Canada a dezvăluit că perioada de recuperare a făcut-o să privească diferit atât competițiile în care a participat, cât și ideea de perfecțiune în sportul de performanță. Cum a debutat boala care i-a schimbat viața Piper Gilles a dezvăluit că, timp de ani întregi, și-a privit corpul ca pe un instrument prin care poate atinge performanțe incredibile și care o poate duce pe cele mai înalte culmi ale gloriei. La finalul anului 2022, după ce a câștigat primul titlu ISU Grand Prix din carieră, alături de partenerul Paul Poirier, corpul ei a început să transmită semnale de alarmă. Atunci, sportiva a început să sufere de oboseală extremă, crampe abdominale, greață după mese și modificări ale culorii pielii. După ce antrenoarea i-a spus că arată „groaznic”, Gilles a mers la medic. Investigațiile au arătat că sportiva avea un chist ovarian de nouă centimetri, iar analizele de sânge aveau valori neobișnuite. La scurt timp, Piper Gillers a primit diagnosticul de cancer ovarian. Vestea a venit într-un moment extrem de dificil, întrucât Piper Gilles era proaspăt căsătorită cu Nathan Kelly și urma să plece a doua zi la o competiție internațională. „Nu am spus nimic familiei mele. Singura persoană căreia i-am spus a fost soțul meu. Credeam că voi muri”, a declarat sportiva, conform yahoo.com. Perioada de recuperare a fost extrem de grea La trei săptămâni după diagnostic, patinatoarea a fost operată pentru îndepărtarea ovarului stâng, a apendicelui și a mai multor ganglioni limfatici, ca măsură preventivă. Chiar dacă nu a avut nevoie de chimioterapie sau radioterapie, perioada de recuperare a fost extrem de grea. Totodată, sportiva a dezvăluit că perioada dificilă pe care a traversat-o i-a afectat destul de mult și starea psihică. Astfel, Piper Gilles a precizat chiar că a ajuns să își urască corpul. „Am fost atât de naivă. Credeam că mă voi întoarce la campionatele naționale la două săptămâni după operație, ceea ce era complet nerealist. Sunt sportiv olimpic și uneori îmi urăsc corpul. Simt că mi-am găsit propria voce în timpul recuperării. Trebuia să le spun celor din echipa mea ce puteam face într-o zi, ce era prea mult sau prea puțin. Ceea ce m-a ajutat să fiu cea mai bună versiune a mea a fost faptul că am învățat să vorbesc pentru mine însămi — fie că este vorba despre sănătate sau despre ce fac pe gheață”, a mai povestit sportiva, conform sursei menționate anterior.
Poza postată de Casa Albă după ce SUA a câștigat aurul la hochei. Ironie la adresa Canadei
„Felicitări marii noastre echipe de hochei a SUA. AU CÂȘTIGAT AURUL”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma Truth Social. Într-o altă postare, el a scris: „WOW — CE MECI!!!”. Casa Albă a marcat victoria SUA printr-o postare pe X, în care a ironizat un mesaj din 2025 al lui Justin Trudeau, premierul Canadei la acea vreme. „Nu ne puteţi lua ţara – şi nu ne puteţi lua jocul”, a scris Trudeau pe platforma X în februarie 2025, după o victorie a Canadei la hochei împotriva SUA. Casa Albă a răspuns la acea postare cu o imagine sugestivă, în care un vultur, simbol al SUA, apare deasupra unei gâște canadiene. Premierul Canadei, Mark Carney, a felicitat echipa Canadei pentru medalia de argint și a transmis că jucătorii „și-au făcut țara mândră”. Echipa Statelor Unite a cucerit medalia de aur la turneul olimpic de hochei masculin de la Milano-Cortina 2026, după ce a învins Canada cu 2-1, în prelungiri. Este al treilea aur olimpic din istoria echipei masculine a SUA: primul a fost câștigat în 1960, iar al doilea în 1980
Europa secretă de pe alte continente: teritoriile necunoscute ale Uniunii Europene
Vorbim despre teritoriile speciale ale Uniunii Europene, un grup eclectic de regiuni care, deși se află în afara continentului european (și adesea în afara radarului public), păstrează legături juridice, economice și culturale cu UE. Unele sunt departamente de peste mări, altele au statute unice, iar toate au ceva în comun: sunt adevărate bijuterii geografice, cu istorii mai complicate decât un tratat de liber schimb, scrie Serendippias.com. Pentru început, ce sunt RUP și PTU? În jargonul comunitar, ele sunt cunoscute drept RUP (Regiuni Ultraperiferice) și PTU (Țări și Teritorii de Peste Mări). RUP sunt regiuni care fac parte integrantă dintr-un stat membru (precum Guadelupa sau Insulele Canare), în timp ce PTU sunt teritorii asociate unui stat membru, dar care nu fac parte din spațiul comunitar și nici din piața unică, iar de aici lucrurile devin mai complicate. Pe scurt: există locuri în lume unde poți plăti în euro, poți vedea plăcuțe de înmatriculare franceze și poți beneficia de fonduri europene, chiar dacă te afli la mii de kilometri de Strasbourg. Bine ai venit în Europa fără continent. Polinezia Franceză: junglă și… croissante? Imaginează-ți un paradis tropical unde poți plăti cu franci CFP (o monedă rămasă din alte vremuri), poți vorbi franceza și ești, tehnic, legat de Uniunea Europeană. Așa este Polinezia Franceză, un ansamblu de arhipelaguri pierdute în mijlocul Pacificului, care include locuri celebre precum Bora Bora, Tahiti și Moorea. Deși nu face parte din teritoriul vamal comunitar, este un PTU aflat sub suveranitate franceză, ceea ce înseamnă că locuitorii săi sunt cetățeni europeni, însă legislația UE nu se aplică automat. O raritate administrativă aproape unică. Saint-Pierre și Miquelon: Franța din Canada La doar o aruncătură de băț de Newfoundland (Canada) se află acest mic arhipelag cu climat aspru și spirit francez: Saint-Pierre și Miquelon. Deși geografic pare decorul unui roman de Jack London, politic este o colectivitate teritorială franceză cu statut special. Aici, mașinile circulă cu plăcuțe franceze, cafenelele servesc espresso cu „pain au chocolat”, iar administrația funcționează după legile Parisului, chiar dacă ești înconjurat de ceață și ape reci nord-atlantice. Este unul dintre acele locuri unde Europa pare să fi ajuns din întâmplare și să fi rămas ancorată acolo. Guyana Franceză: UE în Amazon Da, Guyana Franceză face parte din Uniunea Europeană. Și nu este vorba despre Guyana sau Surinam, ci despre acel teritoriu de junglă amazoniană unde circulă euro și flutură drapelul francez, locul unde se află centrul spațial european de la Kourou. De aici sunt lansate sateliți europeni, pe fundalul unei vegetații tropicale spectaculoase. Din punct de vedere administrativ, este un departament de peste mări, ceea ce înseamnă că face parte pe deplin din UE. Dacă ai visat vreodată să explorezi jungla fără să ieși complet din spațiul european, acesta este locul potrivit. Azore, Madeira și Canare: Africa și Europa, împreună Aceste trei arhipelaguri sunt cunoscute și turistice, dar adesea trecute cu vederea în discuțiile despre „Europa neobișnuită”. Ele sunt, tehnic, Regiuni Ultraperiferice, ceea ce înseamnă că, deși aparțin UE, beneficiază de tratament fiscal și vamal diferit. De exemplu, Insulele Canare nu aplică TVA, ci propriul impozit numit IGIC. În Madeira există zone libere fiscale, iar în Azore se aplică reduceri de taxe din cauza izolării geografice. Viața într-un paradis vulcanic vine și cu avantaje juridice. Noua Caledonie: aproape europeană, aproape independentă Acest arhipelag din Pacificul de Sud este un caz fascinant. Deși aparține Franței, are un grad foarte ridicat de autonomie și a organizat mai multe referendumuri privind independența. Din punct de vedere tehnic este un PTU, însă statutul său evoluează odată cu fiecare vot. Paradoxul este că locuitorii votează la alegerile franceze, însă multe legi europene nu se aplică aici. Între timp, capitala Nouméa pare un amestec între Nisa și Tahiti, cu palmieri, plaje și administrație cu accent francez. Caraibele neerlandeze: olandezi, da; europeni, nu chiar Deși fac parte din Regatul Țărilor de Jos, insulele caraibiene Aruba, Curaçao, Sint Maarten, Bonaire, Saba și Sfântul Eustatiu nu sunt integrate propriu-zis în Uniunea Europeană. Ele sunt considerate Țări și Teritorii de Peste Mări sau, în cazul ultimelor trei, municipalități speciale cu statut particular. Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii au pașapoarte europene, însă insulele nu aplică legislația comunitară și nu fac parte din spațiul Schengen sau din piața unică. Folosesc monede diferite, au controale de frontieră și sisteme vamale proprii și mențin o relație cu UE undeva între apartenență și asociere contractuală. Groenlanda: fost membru cu nostalgii europene Deși aparține Danemarcei, Groenlanda a părăsit Comunitatea Europeană în 1985, după un referendum surprinzător. Motivul principal a fost protejarea drepturilor de pescuit. Astăzi, Groenlanda are acorduri comerciale cu UE, dar nu face parte din aceasta. Totuși, cetățenii groenlandezi dețin pașapoarte europene și pot circula liber în spațiul Schengen. Este, într-un fel, un divorț amiabil, cu relații păstrate. Ce caută aceste teritorii în Uniunea Europeană? Întrebarea poate fi pusă și invers: ce caută Uniunea Europeană în aceste teritorii? Mult mai mult decât pare. Strategic, ele extind prezența globală a UE în toate oceanele lumii. Sunt importante pentru control maritim, prezență diplomatică, biodiversitate și, în multe cazuri, din motive istorice legate de trecutul colonial. În plus, Uniunea Europeană investește miliarde de euro prin fonduri de coeziune, dezvoltare rurală și programe de cooperare, încercând să reducă diferențele dintre Paris și Papeete sau dintre Bruxelles și Kourou. Teritoriile speciale ale Uniunii Europene reprezintă un amestec de moștenire colonială, logică juridică și realism geostrategic. Sunt colțurile exotice ale unei Europe care se întinde dincolo de continent, ajungând în locuri unde stelele de pe drapelul european par uneori mai degrabă simbolice decât geografice. Și totuși, ele există: jungla amazoniană unde se plătește în euro, Polinezia cu accent francez și insulele portugheze cu avantaje fiscale, amintindu-ne că identitatea europeană nu încape întotdeauna în limitele unui atlas. Așa că, data viitoare când crezi că Uniunea Europeană înseamnă doar funcționari la Bruxelles și eurodeputați care dezbat ora de vară, amintește-ți că înseamnă și un atol din Pacific unde steagul albastru flutură lângă un vulcan adormit. Iar asta este geopolitică în cea mai neașteptată formă.
Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus
Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%
Ce s-a întâmplat cu o Tesla lăsată la -36 de grade cu încălzirea pornită timp de 12 ore
Un YouTube canadian, care locuiește în Saskatoon, Canada, unul dintre cele mai reci orașe din lume, a făcut un experiment interesant și și-a testat autoturismul Tesla Model 3 într-un dintre cele mai reci nopți. Acesta a lăsat mașina cu încălzirea pornită, timp de 12 ore, când temperatura exterioară era de aproximativ -36 de grade Celsius. Cum s-a încheiat experimentul canadianului Pentru mașinile care sunt parcate în spațiu deschis, anotimpul de iarnă reprezintă una dintre cele mai grele perioade din an. Temperaturile extrem de scăzute pot face ca pornirea autoturismelor să fie complicată, iar încălzirea cabinei poate fi extrem de dificilă. Astfel, un YouTuber canadian, pe nume FrozenTesla, care locuiește în Saskatoon, unul dintre cele mai reci orașe din lume, a vrut să vadă cu ochii lui cum se comportă autoturismul Tesla Model 3 în condiții extrem, la temperaturi joase, de aproximativ -36 grade Celsius. Scopul principal al experimentului a fost să vadă cât timp poate o Tesla Model 3, din anul 2024, să-și încălzească pasagerii, dacă este necesar. În plus, voia să verifice câtă energie ar consuma pentru a menține cabina la o temperatură bună și cât ar costa încărcarea acesteia după aceea. Testul consta în lăsarea mașinii afară, o noapte întreagă, aproximativ 12 ore, cu o temperatură exterioară de -36 ºC. YouTuberul intenționa să verifice starea mașinii de mai multe ori pe timpul nopții. Frigul a început să se intensifice în jurul orei 23:00, moment în care bateria vehiculului era la 80% din încărcare. YoutuBerul a setat mașina pe modul camping, o funcție care menține sistemul de climatizare activ, și a ajustat temperatura cabinei la 15.5 grade Celsius, o temperatură suficientă pentru a menține pasagerii în siguranță în timpul unei nopți înghețate. După nouă ore de experimente și cu o temperatură exterioară de –34°C, mașina avea bateria la 50%, ceea ce însemna că consumase doar 30% din capacitate. În cele din urmă, după cele douăsprezece ore, vehiculul consumase doar 40% din baterie. Proprietarul a verificat apoi dacă totul funcționează corect și fără probleme și nu a avut parte de surprize neplăcute.
Oficiali americani s-au întâlnit cu un grup care militează pentru independența provinciei Alberta față de Canada
Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times. Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat. „Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri. El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney. „Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste. Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada. Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență. Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.
Premierul canadian Mark Carney va vizita Australia în luna martie
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, va vizita Australia în luna martie, când va ține și un discurs în fața parlamentului din această țară, relatează Reuters. „Prietenul meu Mark Carney va vizita Australia și va ține un discurs în fața parlamentului în luna martie”, a declarat Albanese în cadrul unei emisiuni la ABC, fără a oferi detalii suplimentare. Informația vine în contextul în care în această săptămână, în cadrul Forumului Mondial de la Davos, premierul canadian a îndemnat națiunile să accepte sfârșitul unei ordini globale bazate pe reguli. Acesta a indicat Canada ca exemplu al modului în care „puterile medii” ar putea acționa împreună, deoarece „dacă nu suntem la masă, suntem în meniu”, potrivit Bloomberg. „Sunt de acord cu el”, a spus Albanese despre discursul lui Carney de la Davos, care a stârnit critici din partea președintelui american Donald Trump. Vizita lui Carney în Australia va avea loc după ce, în octombrie anul trecut, cei doi aliați și-au aprofundat relațiile, semnând un acord pentru promovarea și consolidarea cooperării și comerțului în domeniul mineralelor critice.
Trump amenință Canada cu taxe vamale de 100%: Dacă guvernatorul Carney crede că poate să importe produse chinezești, face o greșeală regretabilă
Donald Trump l-a criticat dur în urmă cu o săptămână pe premierul Canadei fiindcă a încheiat un acord comercial cu Republica Populară Chineză. Într-o postare publicată sâmbătă de pe Truth Social, președintele american a amenințat guvernul premierului Mark Carney cu creșterea cu 100% a taxelor vamale pe toate produsele din Canada comercializate în SUA. Pentru Trump, Mark Carney este doar „guvernatorul” Canadei Relațiile dintre cele două țări nord-americane, de altfel membre ale Acordului de Liber Schimb USMCA (care a înlocuit fostul acord NAFTA din 2020), s-au înrăutățit de când Trump a redevenit președintele Americii. Nu doar că s-a adresat cu apelativul „guvernator” premierului Mark Carney, cât și predecesorului său Justin Trudeau, dar Trump și-a exprimat intenția de a anexa Canada și a o transforma în cel de-al 51-lea stat american. „Dacă guvernatorul Carney se gândește că va face din Canada un port de descărcare pentru China ca să trimită produsele și mărfurile către Statele Unite, face o mare greșeală regretabilă. China va mânca Canada de vie, o va devota complet, îi va distruge inclusiv afacerile, țesătura socială și stilul de viață. Dacă Canada încheie o înțelegere cu China, va fi lovită imediat cu taxe vamale crescute cu 100% asupra tuturor produselor și mărfurilor canadiene care vor pătrunde în SUA. Mulțumesc pentru atenție”, a scris Trump. China și Canada au încheiat un nou parteneriat strategic La începutul acestei luni, Carney s-a întâlnit cu dictatorul chinez Xi Jimping pentru a forma un „nou parteneriat strategic”, Canada scăzând tarifele pe automobilele electrice chinezești. Canada va permite pătrunderea anuală a 49.000 de mașini chinezești electrice pe piață, informează CNN. Și China a promis că va reduce tarifele pe semințele de canola, homarul, maăzre și alte produse din Canada. Carney l-a denunțat pe Trump în discursul său ținut la Forumul Economic Mondial pentru că folosește taxele vamale pe post de arme. Trump avertizează Canada Trump a avertizat într-o altă postare pe Truth Social că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este să ajungă China să ocupe Canada”. Președintele american a insinuat pe intenția sa de a transforma Canada într-un teritoriu american. „Nu se va întâmpla, nu se va întâmpla nici pe departe!”, a scris Trump pe Truth Social. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Andrei Caramitru: „SUA va absorbi Canada, Mexic, Groenlanda și nordul Americii Latine. E inevitabil”