Etichetă: canada

Europa secretă de pe alte continente: teritoriile necunoscute ale Uniunii Europene

Vorbim despre teritoriile speciale ale Uniunii Europene, un grup eclectic de regiuni care, deși se află în afara continentului european (și adesea în afara radarului public), păstrează legături juridice, economice și culturale cu UE. Unele sunt departamente de peste mări, altele au statute unice, iar toate au ceva în comun: sunt adevărate bijuterii geografice, cu istorii mai complicate decât un tratat de liber schimb, scrie Serendippias.com. Pentru început, ce sunt RUP și PTU? În jargonul comunitar, ele sunt cunoscute drept RUP (Regiuni Ultraperiferice) și PTU (Țări și Teritorii de Peste Mări). RUP sunt regiuni care fac parte integrantă dintr-un stat membru (precum Guadelupa sau Insulele Canare), în timp ce PTU sunt teritorii asociate unui stat membru, dar care nu fac parte din spațiul comunitar și nici din piața unică, iar de aici lucrurile devin mai complicate. Pe scurt: există locuri în lume unde poți plăti în euro, poți vedea plăcuțe de înmatriculare franceze și poți beneficia de fonduri europene, chiar dacă te afli la mii de kilometri de Strasbourg. Bine ai venit în Europa fără continent. Polinezia Franceză: junglă și… croissante? Imaginează-ți un paradis tropical unde poți plăti cu franci CFP (o monedă rămasă din alte vremuri), poți vorbi franceza și ești, tehnic, legat de Uniunea Europeană. Așa este Polinezia Franceză, un ansamblu de arhipelaguri pierdute în mijlocul Pacificului, care include locuri celebre precum Bora Bora, Tahiti și Moorea. Deși nu face parte din teritoriul vamal comunitar, este un PTU aflat sub suveranitate franceză, ceea ce înseamnă că locuitorii săi sunt cetățeni europeni, însă legislația UE nu se aplică automat. O raritate administrativă aproape unică. Saint-Pierre și Miquelon: Franța din Canada La doar o aruncătură de băț de Newfoundland (Canada) se află acest mic arhipelag cu climat aspru și spirit francez: Saint-Pierre și Miquelon. Deși geografic pare decorul unui roman de Jack London, politic este o colectivitate teritorială franceză cu statut special. Aici, mașinile circulă cu plăcuțe franceze, cafenelele servesc espresso cu „pain au chocolat”, iar administrația funcționează după legile Parisului, chiar dacă ești înconjurat de ceață și ape reci nord-atlantice. Este unul dintre acele locuri unde Europa pare să fi ajuns din întâmplare și să fi rămas ancorată acolo. Guyana Franceză: UE în Amazon Da, Guyana Franceză face parte din Uniunea Europeană. Și nu este vorba despre Guyana sau Surinam, ci despre acel teritoriu de junglă amazoniană unde circulă euro și flutură drapelul francez, locul unde se află centrul spațial european de la Kourou. De aici sunt lansate sateliți europeni, pe fundalul unei vegetații tropicale spectaculoase. Din punct de vedere administrativ, este un departament de peste mări, ceea ce înseamnă că face parte pe deplin din UE. Dacă ai visat vreodată să explorezi jungla fără să ieși complet din spațiul european, acesta este locul potrivit. Azore, Madeira și Canare: Africa și Europa, împreună Aceste trei arhipelaguri sunt cunoscute și turistice, dar adesea trecute cu vederea în discuțiile despre „Europa neobișnuită”. Ele sunt, tehnic, Regiuni Ultraperiferice, ceea ce înseamnă că, deși aparțin UE, beneficiază de tratament fiscal și vamal diferit. De exemplu, Insulele Canare nu aplică TVA, ci propriul impozit numit IGIC. În Madeira există zone libere fiscale, iar în Azore se aplică reduceri de taxe din cauza izolării geografice. Viața într-un paradis vulcanic vine și cu avantaje juridice. Noua Caledonie: aproape europeană, aproape independentă Acest arhipelag din Pacificul de Sud este un caz fascinant. Deși aparține Franței, are un grad foarte ridicat de autonomie și a organizat mai multe referendumuri privind independența. Din punct de vedere tehnic este un PTU, însă statutul său evoluează odată cu fiecare vot. Paradoxul este că locuitorii votează la alegerile franceze, însă multe legi europene nu se aplică aici. Între timp, capitala Nouméa pare un amestec între Nisa și Tahiti, cu palmieri, plaje și administrație cu accent francez. Caraibele neerlandeze: olandezi, da; europeni, nu chiar Deși fac parte din Regatul Țărilor de Jos, insulele caraibiene Aruba, Curaçao, Sint Maarten, Bonaire, Saba și Sfântul Eustatiu nu sunt integrate propriu-zis în Uniunea Europeană. Ele sunt considerate Țări și Teritorii de Peste Mări sau, în cazul ultimelor trei, municipalități speciale cu statut particular. Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii au pașapoarte europene, însă insulele nu aplică legislația comunitară și nu fac parte din spațiul Schengen sau din piața unică. Folosesc monede diferite, au controale de frontieră și sisteme vamale proprii și mențin o relație cu UE undeva între apartenență și asociere contractuală. Groenlanda: fost membru cu nostalgii europene Deși aparține Danemarcei, Groenlanda a părăsit Comunitatea Europeană în 1985, după un referendum surprinzător. Motivul principal a fost protejarea drepturilor de pescuit. Astăzi, Groenlanda are acorduri comerciale cu UE, dar nu face parte din aceasta. Totuși, cetățenii groenlandezi dețin pașapoarte europene și pot circula liber în spațiul Schengen. Este, într-un fel, un divorț amiabil, cu relații păstrate. Ce caută aceste teritorii în Uniunea Europeană? Întrebarea poate fi pusă și invers: ce caută Uniunea Europeană în aceste teritorii? Mult mai mult decât pare. Strategic, ele extind prezența globală a UE în toate oceanele lumii. Sunt importante pentru control maritim, prezență diplomatică, biodiversitate și, în multe cazuri, din motive istorice legate de trecutul colonial. În plus, Uniunea Europeană investește miliarde de euro prin fonduri de coeziune, dezvoltare rurală și programe de cooperare, încercând să reducă diferențele dintre Paris și Papeete sau dintre Bruxelles și Kourou. Teritoriile speciale ale Uniunii Europene reprezintă un amestec de moștenire colonială, logică juridică și realism geostrategic. Sunt colțurile exotice ale unei Europe care se întinde dincolo de continent, ajungând în locuri unde stelele de pe drapelul european par uneori mai degrabă simbolice decât geografice. Și totuși, ele există: jungla amazoniană unde se plătește în euro, Polinezia cu accent francez și insulele portugheze cu avantaje fiscale, amintindu-ne că identitatea europeană nu încape întotdeauna în limitele unui atlas. Așa că, data viitoare când crezi că Uniunea Europeană înseamnă doar funcționari la Bruxelles și eurodeputați care dezbat ora de vară, amintește-ți că înseamnă și un atol din Pacific unde steagul albastru flutură lângă un vulcan adormit. Iar asta este geopolitică în cea mai neașteptată formă.

Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus

Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%

Ce s-a întâmplat cu o Tesla lăsată la -36 de grade cu încălzirea pornită timp de 12 ore

Un YouTube canadian, care locuiește în Saskatoon, Canada, unul dintre cele mai reci orașe din lume, a făcut un experiment interesant și și-a testat autoturismul Tesla Model 3 într-un dintre cele mai reci nopți. Acesta a lăsat mașina cu încălzirea pornită, timp de 12 ore, când temperatura exterioară era de aproximativ -36 de grade Celsius. Cum s-a încheiat experimentul canadianului Pentru mașinile care sunt parcate în spațiu deschis, anotimpul de iarnă reprezintă una dintre cele mai grele perioade din an. Temperaturile extrem de scăzute pot face ca pornirea autoturismelor să fie complicată, iar încălzirea cabinei poate fi extrem de dificilă. Astfel, un YouTuber canadian, pe nume FrozenTesla, care locuiește în Saskatoon, unul dintre cele mai reci orașe din lume, a vrut să vadă cu ochii lui cum se comportă autoturismul Tesla Model 3 în condiții extrem, la temperaturi joase, de aproximativ -36 grade Celsius. Scopul principal al experimentului a fost să vadă cât timp poate o Tesla Model 3, din anul 2024, să-și încălzească pasagerii, dacă este necesar. În plus, voia să verifice câtă energie ar consuma pentru a menține cabina la o temperatură bună și cât ar costa încărcarea acesteia după aceea. Testul consta în lăsarea mașinii afară, o noapte întreagă, aproximativ 12 ore, cu o temperatură exterioară de -36 ºC. YouTuberul intenționa să verifice starea mașinii de mai multe ori pe timpul nopții. Frigul a început să se intensifice în jurul orei 23:00, moment în care bateria vehiculului era la 80% din încărcare. YoutuBerul a setat mașina pe modul camping, o funcție care menține sistemul de climatizare activ, și a ajustat temperatura cabinei la 15.5 grade Celsius, o temperatură suficientă pentru a menține pasagerii în siguranță în timpul unei nopți înghețate. După nouă ore de experimente și cu o temperatură exterioară de –34°C, mașina avea bateria la 50%, ceea ce însemna că consumase doar 30% din capacitate. În cele din urmă, după cele douăsprezece ore, vehiculul consumase doar 40% din baterie. Proprietarul a verificat apoi dacă totul funcționează corect și fără probleme și nu a avut parte de surprize neplăcute.

Oficiali americani s-au întâlnit cu un grup care militează pentru independența provinciei Alberta față de Canada

Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times. Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat. „Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri. El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney. „Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste. Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada. Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență. Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.

Premierul canadian Mark Carney va vizita Australia în luna martie

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, va vizita Australia în luna martie, când va ține și un discurs în fața parlamentului din această țară, relatează Reuters. „Prietenul meu Mark Carney va vizita Australia și va ține un discurs în fața parlamentului în luna martie”, a declarat Albanese în cadrul unei emisiuni la ABC, fără a oferi detalii suplimentare. Informația vine în contextul în care în această săptămână, în cadrul Forumului Mondial de la Davos, premierul canadian a îndemnat națiunile să accepte sfârșitul unei ordini globale bazate pe reguli. Acesta a indicat Canada ca exemplu al modului în care „puterile medii” ar putea acționa împreună, deoarece „dacă nu suntem la masă, suntem în meniu”, potrivit Bloomberg. „Sunt de acord cu el”, a spus Albanese despre discursul lui Carney de la Davos, care a stârnit critici din partea președintelui american Donald Trump. Vizita lui Carney în Australia va avea loc după ce, în octombrie anul trecut, cei doi aliați și-au aprofundat relațiile, semnând un acord pentru promovarea și consolidarea cooperării și comerțului în domeniul mineralelor critice.

Trump amenință Canada cu taxe vamale de 100%: Dacă guvernatorul Carney crede că poate să importe produse chinezești, face o greșeală regretabilă

Donald Trump l-a criticat dur în urmă cu o săptămână pe premierul Canadei fiindcă a încheiat un acord comercial cu Republica Populară Chineză.  Într-o postare publicată sâmbătă de pe Truth Social, președintele american a amenințat guvernul premierului Mark Carney cu creșterea cu 100% a taxelor vamale pe toate produsele din Canada comercializate în SUA. Pentru Trump, Mark Carney este doar „guvernatorul” Canadei Relațiile dintre cele două țări nord-americane, de altfel membre ale Acordului de Liber Schimb USMCA (care a înlocuit fostul acord NAFTA din 2020), s-au înrăutățit de când Trump a redevenit președintele Americii.  Nu doar că s-a adresat cu apelativul „guvernator” premierului Mark Carney, cât și predecesorului său Justin Trudeau, dar Trump și-a exprimat intenția de a anexa Canada și a o transforma în cel de-al 51-lea stat american. „Dacă guvernatorul Carney se gândește că va face din Canada un port de descărcare pentru China ca să trimită produsele și mărfurile către Statele Unite, face o mare greșeală regretabilă. China va mânca Canada de vie, o va devota complet, îi va distruge inclusiv afacerile, țesătura socială și stilul de viață. Dacă Canada încheie o înțelegere cu China, va fi lovită imediat cu taxe vamale crescute cu 100% asupra tuturor produselor și mărfurilor canadiene care vor pătrunde în SUA. Mulțumesc pentru atenție”, a scris Trump. China și Canada au încheiat un nou parteneriat strategic La începutul acestei luni, Carney s-a întâlnit cu dictatorul chinez Xi Jimping pentru a forma un „nou parteneriat strategic”, Canada scăzând tarifele pe automobilele electrice chinezești. Canada va permite pătrunderea anuală a 49.000 de mașini chinezești electrice pe piață, informează CNN. Și China a promis că va reduce tarifele pe semințele de canola, homarul, maăzre  și alte produse din Canada.  Carney l-a denunțat pe Trump în discursul său ținut la Forumul Economic Mondial pentru că folosește taxele vamale pe post de arme. Trump avertizează Canada Trump a avertizat într-o altă postare pe Truth Social că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este să ajungă China să ocupe Canada”.  Președintele american a insinuat pe intenția sa de a transforma Canada într-un teritoriu american. „Nu se va întâmpla, nu se va întâmpla nici pe departe!”, a scris Trump pe Truth Social. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Andrei Caramitru: „SUA va absorbi Canada, Mexic, Groenlanda și nordul Americii Latine. E inevitabil”

Trump retrage invitația adresată prim-ministrului canadian de a se alătura Consiliului pentru pace

Într-o postare pe Truth Social adresată lui Carney, Trump a scris că retrage invitația adresată liderului canadian de a se alătura celui pe care l-a numit „cel mai prestigios consiliu de lideri care a existat vreodată”, notează CNN. „Vă rog să considerați această scrisoare ca o confirmare a faptului că Consiliul Păcii își retrage invitația adresată dumneavoastră cu privire la aderarea Canadei”, a scris Trump. Joi dimineață, președintele a prezentat Consiliul Păcii la Davos, în Elveția. Consiliul, prezidat pe termen nelimitat de Trump, a fost conceput inițial ca un organism limitat, însărcinat cu supravegherea reconstrucției Fâșiei Gaza, devastată de războiul de doi ani purtat de Israel. Cu toate acestea, scopul său s-a extins de atunci pentru a aborda conflictele din întreaga lume, iar proiectul de cartă, care a fost trimis împreună cu invitațiile de aderare, nici măcar nu face referire la Gaza. Carney, care a criticat în repetate rânduri faptul că Trump a distrus „ordinea bazată pe reguli” la nivel global și a impus tarife punitive, intenționa să se alăture cu anumite condiții. El a spus că detaliile, inclusiv cele financiare, nu au fost încă stabilite.

Cazul straniu al orașului în care ziua durează doar 91 de minute. Câți locuitori are

Atlas Geografic scrie, pe pagina sa de Facebook, despre cazul straniu al unui oraș în care ziua durează doar 91 de minute în luna decembrie, transformând acest interval de lumină într-un fenomen aproape ireal. Este vorba despre Inuvik, un oraș din Canada cu 3.337 locuitori, situat dincolo de Cercul Polar, în nordul extrem al țării. Este cea mai mare localitate din Teritoriile de Nord-Vest, care trăiește una dintre cele mai dramatice alternanțe dintre lumină și întuneric. În plină iarnă, soarele apare timid pe cer în jurul orei 12:59 și apune deja la 14:30, luminând pentru scurt timp un peisaj arctic scăldat în nuanțe pastelate. În acest context, temperaturile pot coborî până la –34°C, iar lumina joasă creează o atmosferă aproape magică, scrie sursa citată. Dar, chiar și așa, viața localnicilor nu stă pe loc. De-a lungul timpului, în această perioadă „întunecată”, locuitorii din Inuvik au învățat să transforme iarna aspră într-un prilej de sărbătoare. Astfel, ei organizează diverse festivaluri, cu lumini colorate și tradiții care le aduc căldură sufletească. Dar, în același oraș, când vine vara, decorul se schimbă complet pentru că soarele nu mai apune deloc, iar orașul trăiește săptămâni întregi sub lumina continuă a „soarelui de la miezul nopții”. Autorul mai recomandă: Un fenomen natural extrem de spectaculos are loc în Dâmbovița. Ce se întâmplă la „Malu de Răsună” Incredibila odisee a lui Annie Wilkins. O americancă a călărit 4.000 de kilometri pentru a vedea Pacificul înainte de moarte Cât costă o vacanță în Laponia și care sunt atracțiile turistice pe tărâmul lui Moș Crăciun. Pachetele includ zborul, cazarea și unele activități Unde se află cele mai RECI zone din lume, regiuni prin care trenurile înfruntă unele dintre cele mai scăzute temperaturi din lume

Canada și China vor realiza progrese istorice prin noul parteneriat, spune premierul Carney

„Împreună putem valorifica ce a fost mai bun în relația noastră de până acum și putem construi una nouă. Vom oferi stabilitate, securitate și prosperitate pentru oamenii de pe ambele maluri”, a spus Carney în deschiderea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, în Sala Mare a Poporului din Beijing, potrivit BBC. Xi Jinping a salutat evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, menționând „o întoarcere a relațiilor” de la întâlnirea de la summitul APEC de anul trecut și subliniind că dezvoltarea sănătoasă și stabilă a relațiilor China-Canada contribuie la pacea și prosperitatea mondială. Mark Carney, primul oficial din Canada care se află în vizită oficială în China după 2017, a mai spus că ambele părți trebuie să se concentreze pe sectoarele în care se pot realiza câștiguri imediate și durabile: agricultură, energie și finanțe. Evenimentul a continuat cu un prânz de lucru găzduit de Xi Jinping, la care au participat delegațiile celor două țări. Această întâlnire marchează reluarea dialogului diplomatic după mai mulți ani de tensiuni și este văzută de ambele părți drept un „punct de plecare” pentru o nouă etapă în relațiile bilaterale. Premierul canadian a avut misiunea de a consolida relația cu al doilea partener comercial al Canadei după Statele Unite, continuând luni de eforturi diplomatice menite să depășească tensiunile și conflictele anterioare.

Vizita lui Mark Carney în China: O posibilă relansare a relațiilor bilaterale?

Mark Carney se află în capitala Chinei într-o vizită considerată de mulți observatori drept istorică. Este primul șef de guvern canadian care ajunge la Beijing din 2018. Ministerul chinez de Externe a descris evenimentul ca pe un „moment de cotitură” în relațiile bilaterale. Wang Yi, ministrul chinez de Externe, a vorbit despre „noi oportunități” de cooperare, iar omoloaga sa canadiană, Anita Anand, a evidențiat dorința Ottawa de a relansa dialogul pe mai multe paliere strategice, arată AP. Mark Carney va avea întâlniri la nivel înalt Pe agenda vizitei se află discuții cu premierul chinez Li Qiang și o întrevedere programată vineri cu președintele Xi Jinping. Scopul principal: stabilirea unui plan comun pentru relansarea relațiilor politice și economice, grav afectate în ultimii ani. „Suntem gata să construim un parteneriat nou – unul care să valorifice ce a funcționat în trecut și să răspundă provocărilor actuale”, a transmis Carney pe platforma X, la sosirea în China. Strategia diplomatică a Canadei este impulsionată de politicile comerciale adoptate sub administrația președintelui american Donald Trump. În prezent, peste 75% din exporturile canadiene au ca destinație SUA. Carney și-a propus ca, în următorul deceniu, să dubleze volumul exporturilor către piețe din afara Americii. China este văzută ca un partener economic important în acest demers. Totuși schimburile comerciale sunt afectate de tarife impuse de ambele părți. Disputa tarifară și conflictele din trecut În perioada guvernării anterioare, Ottawa a aplicat tarife de 100% pentru vehiculele electrice produse în China și de 25% pentru oțel și aluminiu. Ca răspuns, Beijingul a introdus taxe similare: 100% pentru uleiul și șrotul de rapiță din Canada și 25% pentru carnea de porc și produsele de pescuit. Aceste măsuri au redus drastic accesul exportatorilor canadieni pe una dintre cele mai importante piețe agricole, lovind puternic industria rapiței. Relațiile bilaterale au suferit o deteriorare accentuată după reținerea, în 2018, a directorului financiar Huawei, Meng Wanzhou, la cererea SUA. Replica Chinei a venit prin arestarea a doi cetățeni canadieni sub acuzații de spionaj. Acest episod a menținut tensiunile diplomatice mai bine de doi ani. Beijingul speră ca presiunile exercitate de Washington asupra aliaților săi să determine state precum Canada să adopte o politică externă mai autonomă. Deși mesajele oficiale transmise de ambele guverne sunt mai conciliatoare, rămâne incert dacă vizita lui Mark Carney va duce la relaxarea tarifelor și la o creștere semnificativă a schimburilor comerciale. Totuși, există semne clare că Ottawa și Beijingul încearcă să depășească blocajul. În mod evident se încearcă expolrarea unui nou echilibru în relațiile diplomatice.