Vitamina C atacă cancerul? Teoria ridiculizată a unui laureat Nobel revine în atenția cercetătorilor
Pauling, împreună cu medicul scoțian Ewan Cameron, a tratat pacienți cu forme avansate de cancer folosind vitamina C administrată atât intravenos, cât și oral. Cei doi au raportat că pacienții ar fi trăit mai mult și ar fi avut o calitate mai bună a vieții comparativ cu cei care nu au primit tratamentul, scrie SciTechDaily. Ulterior, studiile realizate de Mayo Clinic au infirmat aceste rezultate. Pacienții care au primit vitamina C sub formă de tablete nu au prezentat îmbunătățiri semnificative, iar comunitatea medicală a considerat cazul închis. Diferența dintre perfuzii și tablete Ceea ce cercetătorii nu au observat inițial a fost diferența majoră dintre administrarea intravenoasă și cea orală. Organismul poate absorbi doar o cantitate limitată de vitamina C din tablete, în timp ce administrarea directă în venă poate ridica nivelul vitaminei în sânge de sute de ori mai mult. La aceste concentrații extrem de mari, vitamina C nu mai acționează doar ca antioxidant, ci poate produce peroxid de hidrogen, o substanță care afectează în special celulele canceroase. Acestea sunt deja supuse unui stres oxidativ ridicat și au mecanisme de apărare mai slabe comparativ cu celulele sănătoase. În laborator, cercetătorii au observat că dozele mari de vitamina C intravenoasă pot deteriora ADN-ul și mecanismele energetice ale celulelor tumorale, ducând la distrugerea lor. Din acest motiv, terapia începe să fie privită mai degrabă ca un posibil tratament complementar decât ca un simplu supliment alimentar. Ce arată studiile recente În ultimii ani, mai multe studii clinice mici au analizat efectele vitaminei C intravenoase asupra pacienților cu cancere agresive, inclusiv cancer ovarian, pancreatic sau tumori cerebrale. Rezultatele sunt încă neclare. Unele cercetări sugerează că perfuziile cu vitamina C ar putea reduce efectele adverse ale chimioterapiei, precum greața, oboseala și durerile, iar în anumite cazuri ar putea contribui la prelungirea supraviețuirii. Totuși, specialiștii avertizează că dovezile nu sunt suficiente pentru a considera terapia drept un tratament standard împotriva cancerului. În plus, administrarea unor doze foarte mari poate provoca probleme persoanelor cu afecțiuni renale sau anumite boli genetice rare. Linus Pauling a avut sau nu dreptate? Astăzi, mulți cercetători consideră că Linus Pauling nu a avut complet dreptate, dar nici nu s-a înșelat total. Acesta a exagerat potențialul vitaminei C ca remediu universal și nu a avut dovezi solide pentru a susține utilizarea comprimatelor în tratarea cancerului. Cu toate acestea, cercetările moderne confirmă faptul că vitamina C administrată intravenos are efecte biologice diferite și poate influența comportamentul celulelor canceroase în anumite condiții. În prezent, comunitatea științifică vede terapia cu vitamina C intravenoasă ca pe o metodă experimentală, promițătoare pentru studii viitoare, dar insuficient demonstrată pentru a înlocui tratamentele clasice oncologice.
Primele semne ale cancerului la Joe Biden
După dezbaterile televizate eșuate împotriva lui Donald Trump din iunie 2024, fosta primă doamnă s-a temut că soțul ei „a suferit un atac cerebral”. Biden părea confuz și slab, pierzând de mai multe ori firul discuției în direct, în fața a milioane de americani. Soția lui Jill „nu l-a mai văzut niciodată pe Biden în această stare. Niciodată”. Ea a vorbit cu Wall Street Journal (WSJ) despre zilele dramatice de după dezbateri, care au reprezentat un moment decisiv în campania electorală. În public, Jill Biden a încercat să-și susțină soțul. Cu toate acestea, în privat, ea împărtășea propria lui evaluare — el „a dat totul peste cap”. În același timp, a început să-și pună la îndoială propria percepție. „Nu a devenit el prea bătrân pentru această funcție — și eu nu am observat asta?”, scrie ea. Descrierile vieții de zi cu zi a lui Biden la Casa Albă sunt destul de elocvente în memoriile sale. În ultimul an al președinției sale, el se trezea adesea noaptea pentru a merge la toaletă. O dată sau chiar de șapte ori pe noapte. Pentru că Joe preferă să vorbească despre problemele urologice mai degrabă cu medicii săi decât cu soția sa, ea a adus acest lucru la cunoștința medicului. Câteva luni mai târziu, Biden a fost diagnosticat cu cancer de prostată. Avea și metastază la oase. Jill Biden a dezvăluit, de asemenea, că l-ar fi susținut pe soțul ei să facă un test cognitiv – o examinare a memoriei, atenției, orientării și a altor abilități mentale ale acestuia. Nu din îngrijorare cu privire la rezultate, ci pentru că era convinsă că el va trece. Când Biden, în iulie 2024, a început, în sfârșit, să se gândească să-și retragă candidatura din alegeri, ea l-a întrebat: „Ce părere ai, Jill?”. Răspunsul ei: „Nu, Joe, nu-ți voi spune părerea mea. Această decizie trebuie să o iei tu însuți”. Câteva ore mai târziu, el și-a retras candidatura, iar stafeta a fost preluată de Kamala Harris. Dar, în cele din urmă, Trump a câștigat.
Medicamentele care au revoluționat slăbitul ar putea ajuta și în lupta cu cancerul
Medicamentele GLP-1, devenite extrem de populare în ultimii ani pentru tratarea diabetului și pentru pierderea în greutate, ar putea avea un beneficiu neașteptat. Potrivit unor noi cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), aceste tratamente au fost asociate cu un risc mai mic de apariție și progresie a mai multor tipuri de cancer. Rezultatele provin din peste 20 de studii prezentate în cadrul conferinței desfășurate la Chicago și au atras atenția comunității medicale internaționale, relatează Reuters. Ce au observat cercetătorii Analizele au inclus date provenite de la pacienți care utilizează medicamente precum Ozempic, Wegovy, Mounjaro, Zepbound, Victoza sau alte tratamente din aceeași clasă, cunoscută sub denumirea de GLP-1. Potrivit cercetătorilor, persoanele care au folosit aceste medicamente au prezentat, în mai multe studii, un risc mai redus de dezvoltare a anumitor forme de cancer. O probabilitate mai mică de apariție a metastazelor și rate de supraviețuire mai bune comparativ cu pacienții care nu au urmat astfel de tratamente. Unul dintre studiile prezentate a analizat peste 110.000 de femei. A constatat că utilizatoarele medicamentelor GLP-1 au avut o probabilitate cu până la 35% mai mică de a dezvolta cancer de sân. Beneficii observate în mai multe tipuri de cancer Semnalele pozitive nu s-au limitat la un singur tip de boală. Un studiu realizat pe peste 12.000 de pacienți a arătat că utilizarea medicamentelor GLP-1 a fost asociată cu un risc cu 38% până la 50% mai mic de răspândire a cancerului către alte organe, în special în cazul cancerului pulmonar, mamar, colorectal și hepatic. Alte cercetări au identificat rezultate favorabile și în cazul cancerului de prostată, cancerului endometrial, cancerului vezicii urinare și anumitor forme de cancer de sânge. De asemenea, pacienții care urmau tratamente moderne de imunoterapie au părut să răspundă mai bine atunci când utilizau și medicamente din clasa GLP-1. De ce ar putea avea acest efect Oamenii de știință nu cunosc încă exact mecanismul prin care aceste medicamente ar putea influența evoluția cancerului. Specialiștii cred însă că efectele antiinflamatorii, reglarea nivelului de insulină și interacțiunea cu anumite procese biologice implicate în dezvoltarea tumorilor ar putea juca un rol important. Inflamația cronică este considerată unul dintre factorii care contribuie la apariția și progresia mai multor forme de cancer, iar reducerea acesteia ar putea explica o parte dintre rezultatele observate. Cercetătorii cer prudență Deși concluziile sunt încurajatoare, experții avertizează că majoritatea datelor provin din studii observaționale. Acest lucru înseamnă că cercetările au identificat o asociere între utilizarea medicamentelor GLP-1 și rezultatele mai bune în cazul cancerului, însă nu pot demonstra că tratamentele sunt cauza directă a acestor beneficii. Pentru confirmarea efectelor anticancerigene sunt necesare studii clinice controlate, în care medicamentele să fie testate în mod specific în rândul pacienților oncologici. Medicamentele care continuă să surprindă Inițial dezvoltate pentru controlul diabetului de tip 2, medicamentele GLP-1 au devenit cunoscute la nivel mondial datorită efectului lor asupra pierderii în greutate. În ultimii ani, studiile au sugerat că acestea ar putea aduce beneficii și în reducerea riscului cardiovascular, în tratamentul apneei de somn sau chiar în combaterea dependențelor. Noile rezultate prezentate la ASCO adaugă o posibilă nouă direcție de cercetare: rolul pe care aceste medicamente l-ar putea avea în prevenirea și tratamentul unor forme de cancer.
Cancerul nu așteaptă: România înregistrează cea mai mare rată a mortalității evitabile din UE
Dacă succesul unei politici publice se măsoară în vieți salvate, atunci România are puține motive de satisfacție în lupta împotriva cancerului. În 2026, România este ultima din Europa la screening oncologic, pacienții așteaptă peste 1000 de zile pentru acces la tratamente inovatoare. Țara noastră continuă să înregistreze cea mai mare rată a mortalității evitabile din Uniunea Europeană. În timp ce alte state discută despre medicina personalizată și inteligența artificială în sănătate, prea mulți români încă se luptă să obțină la timp un diagnostic, o investigație sau un tratament care le poate salva viața. „Cancerul nu așteaptă, însă sistemul românesc continuă să le ceară pacienților să o facă”, avertizează FABC, la cea de-a XVIII-a ediție a Conferinței Naționale a Pacienților cu Cancer, desfășurată sub tema „De la Prețul Așteptării la Puterea Acțiunii”, desfășurată la Brașov. Bolnavii cer acces mai facil la tratamente inovatoare Timp de trei zile, pacienți, supraviețuitori de cancer, reprezentanți ai autorităților, profesioniști din domeniul sănătății și organizații ale societății civile au analizat principalele bariere care împiedică accesul la diagnostic, tratament și servicii de suport și au formulat propuneri concrete pentru îmbunătățirea parcursului pacientului oncologic din România. În cadrul conferinței au fost prezentate rezultatele proiectelor și campaniilor desfășurate de FABC în ultimul an, inclusiv caravanele de informare și testări medicale, programele de navigare a pacienților, inițiativele de digitalizare dezvoltate prin platforma iMedico și proiectele dedicate accesului la screening, diagnostic și îngrijire. „Pacienții cu cancer nu mai pot plăti prețul așteptării” În cadrul conferinței, au fost prezentate Rezoluția Supraviețuitorilor 2026 și prioritățile strategice FABC pentru 2027, a fost lansat Manifestul pentru îmbunătățirea parcursului pacientului oncologic și a fost publicat primul Mini Ghid al Supraviețuitorului de Cancer. Aceste documente propun măsuri pentru reducerea timpilor de diagnostic și acces la tratament, asigurarea accesului echitabil la investigații și biomarkeri, dezvoltarea unui program național dedicat supraviețuitorilor de cancer, consolidarea mecanismelor de navigare și coordonare a pacienților în sistemul de sănătate, susținerea reintegrării socio-profesionale și creșterea implicării pacienților în procesele de decizie care le influențează viața. „Pacienții cu cancer nu mai pot plăti prețul așteptării. România are nevoie de obiective clare, termene asumate și mecanisme de monitorizare care să transforme strategiile și planurile existente în rezultate concrete pentru oameni. Accesul la diagnostic precoce, tratament și servicii de suport trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. Avertismentul FABC privind proiectul de ordin CNAS Participanții la conferință au transmis un apel comun către autorități pentru accelerarea reformelor din oncologie, dezvoltarea programelor de screening, reducerea inegalităților de acces la servicii medicale și tratamente inovatoare, precum și pentru includerea sistematică a organizațiilor de pacienți în procesul de elaborare și evaluare a politicilor publice din sănătate. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România atrage atenția asupra proiectului de ordin publicat recent de CNAS, prin care accesul furnizorilor privați la programele naționale de sănătate ar urma să fie decis printr-o formulă administrativă, fără ca instituția să prezinte un studiu de impact care să arate câți pacienți vor fi afectați și care vor fi consecințele asupra accesului la tratament. „Pacienții nu sunt o formulă matematică, iar dreptul lor la tratament nu poate fi condiționat de calcule birocratice care nu măsoară listele de așteptare, întârzierile diagnostice sau efectele reale asupra sănătății și supraviețuirii”, potrivit FABC.
O pastilă zilnică dublează perioada de supraviețuire pentru pacienții diagnosticați cu cel mai agresiv tip de cancer
Medicamentul, numit daraxonrasib, pare a fi un progres în gestionarea unei boli care are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tipurile majore de cancer. Acesta ajută la prevenirea răspândirii cancerului prin blocarea și blocarea genei KRAS mutate, care se află în peste 90% din tumorile pancreatice și stimulează dezvoltarea cancerului. Studiul clinic, care a inclus 500 de pacienți din America de Nord, Europa și Asia, a constatat că timpul mediu de supraviețuire pentru pacienții tratați cu chimioterapie a fost de 6,6 luni, comparativ cu 13,2 luni pentru pacienții tratați cu daraxonrasib. De asemenea, a cauzat mai puține efecte secundare, scrie BBC. „Aceste rezultate schimbă peisajul pentru pacienții cu cancer pancreatic metastatic cu o mutație KRAS”, a declarat Rachna Shroff, șefa diviziei de hematologie/oncologie de la Centrul de Cancer al Universității din Arizona. Cancerul cel mai dificil de tratat Cancerul pancreatic este adesea depistat târziu și este cunoscut ca fiind dificil de tratat. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu cancer pancreatic mor în decurs de trei luni de la diagnosticare. În Marea Britanie există 11.500 de diagnostice ale acestei boli în fiecare an și aproximativ 10.200 de decese, potrivit Cancer Research UK. Actorul Alan Rickman a murit din cauza bolii în 2016, la cinci luni după diagnosticare. Simptomele cancerului pancreatic Simptomele pot include icter, mâncărimi ale pielii, urină mai închisă la culoare, scaun mai deschis la culoare, pierdere în greutate inexplicabilă, oboseală și temperatură ridicată. Poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele adesea nu apar în stadiile incipiente și pot indica alte afecțiuni. Studiul, condus de oameni de știință americani și prezentat la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică din Chicago, a implicat 248 de pacienți cărora li s-a administrat daraxonrasib și 252 cărora li s-a administrat chimioterapie. Majoritatea aveau tumori cu mutații specifice ale genei KRAS, scrie BBC. Mai puține efecte secundare decât chimioterapia Pe lângă faptul că a prelungit semnificativ viața pacienților, medicamentul, administrat o dată pe zi, a cauzat și mai puține efecte secundare în comparație cu chimioterapia. Efecte secundare severe au fost resimțite de 43,6% dintre pacienții tratați cu daraxonrasib, comparativ cu 57,5% cei tratați cu chimioterapie. Anna Jewell, directoarea departamentului de servicii, cercetare și inovare de la Pancreatic Cancer UK, a declarat că tratamentele au fost „unele dintre cele mai interesante evoluții pe care le-am văzut în cancerul pancreatic de foarte mult timp”. Ea a adăugat: „Mai mult timp cu cei pe care îi iubim cel mai mult este cu adevărat neprețuit. Trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că cele mai promițătoare tratamente noi sunt disponibile aici, în Marea Britanie”.
Aproape jumătate dintre cazurile de cancer care pot fi prevenite, legate de două obiceiuri de viață
Potrivit unei analize recente a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste o treime dintre toate cazurile de cancer la nivel global pot fi prevenite. Cancerul pulmonar, cel gastric și cel de col uterin reprezintă aproape jumătate din aceste cazuri, conform Science Alert. Asta înseamnă că, în fiecare an, milioane de cazuri de cancer ar putea fi prevenite prin intervenții medicale, schimbări de comportament, reducerea riscurilor la locul de muncă sau limitarea poluării. „Acest studiu de referință este o evaluare cuprinzătoare a cancerului care poate fi prevenit la nivel mondial, incluzând pentru prima dată cauzele infecțioase ale cancerului alături de riscurile comportamentale, de mediu și profesionale”, spune Isabelle Soerjomataram, epidemiolog medical la OMS și autoare principală a analizei. Fumatul, principalul factor de risc Analiza arată că, în 2022, au fost înregistrate aproape 19 milioane de cazuri noi de cancer. Aproximativ 38% dintre acestea au fost asociate cu 30 de factori de risc care pot fi modificați, precum fumatul, consumul de alcool, poluarea aerului, indicele ridicat de masă corporală, activitatea fizică insuficientă, radiațiile ultraviolete. Principalul factor de risc modificabil asociat cu apariția cancerului este fumatul. Acesta a fost legat de 15% dintre toate cazurile de cancer înregistrate în 2022. În rândul bărbaților, fumatul a contribuit la 23% dintre cazurile noi de cancer la nivel global. Fumatul nu este însă singura cauză. Poluarea aerului are, de asemenea, un rol, iar impactul acesteia diferă de la o regiune la alta. În Asia de Est, de exemplu, aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar la femei au fost asociate cu poluarea aerului. În Africa de Nord și Asia de Vest, aproximativ 20% dintre cazurile de cancer pulmonar la bărbați au fost asociate cu poluarea aerului. Fumatul și alcoolul, legate de aproape jumătate dintre cazuri de cancer care pot fi prevenite După fumat, al doilea factor de stil de viață care poate fi modificat este consumul de alcool. Acesta a fost asociat cu 3,2% dintre toate cazurile noi de cancer. Potrivit estimărilor cercetătorilor, fumatul și consumul de alcool sunt responsabile pentru aproape jumătate, aproximativ 48%, dintre toate cazurile de cancer care pot fi prevenite. „Aceasta este prima analiză globală care arată cât de mult din riscul de cancer provine din cauze pe care le putem preveni”, a declarat André Ilbawi, coordonatorul echipei OMS pentru controlul cancerului și coautor al analizei. „Pe scurt, aproape 4 din 10 cazuri de cancer la nivel mondial în 2022 ar fi putut fi prevenite prin eliminarea expunerii la factorii de risc luați în considerare în acest studiu”, explică cercetătorii în lucrarea lor, care a fost publicată în revista Nature Medicine.
Descoperire neașteptată. Un medicament comun ajută la combaterea formelor agresive de cancer
Un medicament comun pentru astm ar putea ajuta la combaterea formelor de cancer greu de tratat, arată un studiu preliminar citat de Live Science. Oamenii de știință au descoperit că utilizarea unei proteine cunoscute pentru rolul său în astm îmbunătățește tratamentul împotriva cancerului în studiile preclinice. Practic, studiul a arătat că, astfel, celulele canceroase sunt distruse și că alte celule sănătoase se mobilizează în lupta împotriva cancerului. Cercetarea incipientă este cu atât mai importantă cu cât vizează un medicament aflat deja pe piață. Dacă rezultatele noului studiu vor fi confirmate în cercetări viitoare, un medicament care nu mai are nevoie de aprobări ar putea oferi o modalitate de a trata cancerul. Medicamentul analizat a fost aprobat pentru utilizare de Food and Drug Administration (FDA) în 1998 pentru tratarea astmului. Analiza a fost publicată în luna mai în revista Nature Cancer și a atras atenția specialiștilor din lumea întreagă. Cei mai mulți spun că este prea devreme pentru verdicte și anunță noi cercetări care vor dezvălui amănunte despre medicament și efectele acestuia.
Un medicament ieftin pentru tensiune arterială ar putea revoluționa tratamentul cancerului
Descoperirea vine de la Dartmouth Cancer Center și a fost publicată în The Journal for ImmunoTherapy of Cancer, conform scitechdaily.com. Cercetătorii au demonstrat că telmisartanul, aprobat de FDA pentru tratarea hipertensiunii, potențează efectele medicamentului anticancerigen olaparib. Rezultatele deschid o perspectivă nouă pentru pacienții care nu răspund la terapiile actuale. Cum funcționează combinația Olaparib face parte din categoria inhibitorilor PARP. Aceste medicamente atacă celulele canceroase exploatând incapacitatea lor de a repara ADN-ul deteriorat. Funcționează cel mai bine în tumorile cu mutații ale genei BRCA sau cu defecte similare de reparare a ADN-ului. Problema este că multe tumori nu prezintă aceste defecte. Ele nu răspund la inhibitorii PARP și, în timp, unele cancere dezvoltă rezistență la aceste tratamente. Telmisartanul schimbă această ecuație. În experimentele preclinice, tumorile tratate cu ambele medicamente au prezentat mai multe leziuni ale ADN-ului decât cele tratate doar cu olaparib. Mai mult, combinația a activat producția de interferoni de tip I, molecule care ajută sistemul imunitar să detecteze și să atace celulele canceroase. „Această activare imunitară pare a fi un motiv cheie pentru care combinația funcționează atât de bine”, a explicat Tyler Curiel, autorul principal al studiului. Un efect unic față de medicamentele similare Telmisartanul aparține clasei blocantelor receptorilor angiotensinei II (ARB). Important de reținut: efectul anticancerigen a fost observat doar la telmisartan, nu și la celelalte medicamente ARB testate. Telmisartanul reduce și nivelurile de PD-L1, o proteină care ajută cancerul să scape de atacul imunitar. Scăderea acesteia face tumorile mai vulnerabile la tratament. Studii clinice deja în desfășurare Deoarece telmisartanul se administrează oral, este bine tolerat și ieftin, cercetătorii au trecut rapid la testarea pe pacienți. Două studii clinice sunt deja în desfășurare la Dartmouth Cancer Center. Primul testează combinația telmisartan-olaparib la bărbați cu cancer de prostată metastatic rezistent la castrare. Primul pacient înrolat a înregistrat un răspuns descris drept excepțional. Al doilea studiu vizează cancerul ovarian rezistent la platină și tocmai a înrolat primul participant. „Obiectivul nostru este să stabilim dacă această abordare combinată poate ajuta mai mulți pacienți”, a spus Curiel. „Și, eventual, să depășească rezistența la aceste medicamente.” Dacă rezultatele clinice vor confirma datele preclinice, telmisartanul ar putea deveni un instrument accesibil și eficient în oncologie – fără costuri suplimentare majore pentru sistemele de sănătate.
Medaliata olimpică a rupt tăcerea la 3 ani de când a scăpat de cancer
Piper Gilles, medaliată olimpică la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026, a vorbit deschis despre lupta pe care a purtat-o cu cancerul ovarian și despre modul în care boala i-a schimbat viața. Sportiva din Canada a dezvăluit că perioada de recuperare a făcut-o să privească diferit atât competițiile în care a participat, cât și ideea de perfecțiune în sportul de performanță. Cum a debutat boala care i-a schimbat viața Piper Gilles a dezvăluit că, timp de ani întregi, și-a privit corpul ca pe un instrument prin care poate atinge performanțe incredibile și care o poate duce pe cele mai înalte culmi ale gloriei. La finalul anului 2022, după ce a câștigat primul titlu ISU Grand Prix din carieră, alături de partenerul Paul Poirier, corpul ei a început să transmită semnale de alarmă. Atunci, sportiva a început să sufere de oboseală extremă, crampe abdominale, greață după mese și modificări ale culorii pielii. După ce antrenoarea i-a spus că arată „groaznic”, Gilles a mers la medic. Investigațiile au arătat că sportiva avea un chist ovarian de nouă centimetri, iar analizele de sânge aveau valori neobișnuite. La scurt timp, Piper Gillers a primit diagnosticul de cancer ovarian. Vestea a venit într-un moment extrem de dificil, întrucât Piper Gilles era proaspăt căsătorită cu Nathan Kelly și urma să plece a doua zi la o competiție internațională. „Nu am spus nimic familiei mele. Singura persoană căreia i-am spus a fost soțul meu. Credeam că voi muri”, a declarat sportiva, conform yahoo.com. Perioada de recuperare a fost extrem de grea La trei săptămâni după diagnostic, patinatoarea a fost operată pentru îndepărtarea ovarului stâng, a apendicelui și a mai multor ganglioni limfatici, ca măsură preventivă. Chiar dacă nu a avut nevoie de chimioterapie sau radioterapie, perioada de recuperare a fost extrem de grea. Totodată, sportiva a dezvăluit că perioada dificilă pe care a traversat-o i-a afectat destul de mult și starea psihică. Astfel, Piper Gilles a precizat chiar că a ajuns să își urască corpul. „Am fost atât de naivă. Credeam că mă voi întoarce la campionatele naționale la două săptămâni după operație, ceea ce era complet nerealist. Sunt sportiv olimpic și uneori îmi urăsc corpul. Simt că mi-am găsit propria voce în timpul recuperării. Trebuia să le spun celor din echipa mea ce puteam face într-o zi, ce era prea mult sau prea puțin. Ceea ce m-a ajutat să fiu cea mai bună versiune a mea a fost faptul că am învățat să vorbesc pentru mine însămi — fie că este vorba despre sănătate sau despre ce fac pe gheață”, a mai povestit sportiva, conform sursei menționate anterior.
Un organ ignorat la vârsta adultă ar putea ține cheia longevității / Reduce cu 50% riscul de deces
Un organ mic situat în piept, considerat mult timp relevant doar în copilărie, ar putea juca un rol major în sănătatea și durata de viață a adulților. Două studii publicate simultan în revista Nature de cercetători de la Mass General Brigham arată că persoanele cu un timus mai sănătos trăiesc mai mult și au un risc semnificativ mai mic de boli cardiovasculare, cancer și deces prin imunoterapie eșuată. Timusul este un organ mic situat în torace, în spatele sternului, cu rol central în sistemul imunitar – contribuie la maturarea limfocitelor T, globulele albe care apără organismul împotriva infecțiilor și bolilor. Se știa că timusul se micșorează odată cu vârsta și produce tot mai puține celule noi, motiv pentru care rolul său la adult fusese puțin cercetat. Noile date contestă această perspectivă. Cum a fost realizat studiul Cercetătorii au analizat imagini CT standard cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind tehnici de învățare profundă pentru a evalua dimensiunea, structura și compoziția timusului la peste 25.000 de adulți incluși într-un program național de screening pentru cancer pulmonar și la peste 2.500 de participanți la studiul Framingham, o cohortă urmărită pe termen lung. Pe baza acestor date, echipa a construit un scor al „sănătății timice”. Rezultatele Diferențele dintre scoruri s-au dovedit semnificative. Persoanele cu un timus mai sănătos au înregistrat un risc de deces cu aproximativ 50% mai mic, un risc de deces prin boli cardiovasculare cu 63% mai redus și un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 36% mai mic față de cele cu scoruri scăzute. Asocierile s-au menținut și după ajustarea pentru vârstă și alți factori de sănătate. Cercetătorii explică aceste rezultate prin mecanismul imunitar: pe măsură ce funcția timusului și diversitatea limfocitelor T scad, sistemul imunitar devine mai puțin eficient în fața amenințărilor, inclusiv a cancerului. Analiza a identificat și factori asociați cu o sănătate timică mai precară: inflamația cronică, fumatul și greutatea corporală crescută. Implicații pentru imunoterapie Al doilea studiu a mers mai departe, evaluând peste 1.200 de pacienți tratați prin imunoterapie – o formă de tratament care activează sistemul imunitar împotriva cancerului. Rezultatele arată că pacienții cu un timus mai sănătos au avut un risc cu 37% mai mic de progresie a bolii și un risc de deces cu 44% mai redus, după ajustarea diferențelor între pacienți, tumori și tipuri de tratament. Ce urmează Autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, iar metoda de evaluare imagistică nu este deocamdată pregătită pentru utilizare clinică de rutină. Cercetările nu au testat nici dacă modificarea factorilor de stil de viață poate îmbunătăți direct funcția timusului. Un studiu în curs analizează dacă expunerea accidentală la radiații la nivelul timusului, la pacienții cu cancer pulmonar, afectează rezultatele tratamentului.