Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci orez alb în fiecare zi. Nutriționiștii au răspunsul
Orezul alb este unul dintre cele mai consumate alimente din lume. Este ieftin, versatil și ușor de preparat. Dar în comparație cu orezul brun sau quinoa, mulți îl consideră inferior din punct de vedere nutrițional. Lauren Manaker, dieteticiană autorizată, și Carlyne Remedios, dieteticiană și ea, spun ce se întâmplă cu adevărat dacă îl mănânci zilnic. Ce conține o cană de orez alb fiert Procesul de măcinare elimină tărâțele și germenii, reducând fibrele și proteinele. În schimb, orezul alb vândut în SUA și în multe alte țări este îmbogățit, nutrienții pierduți sunt adăugați înapoi artificial. O cană de orez alb fiert și îmbogățit conține 242 de calorii, 53,4 grame de carbohidrați, 4,39 grame de proteine și cantități semnificative de fier, folat, tiamină și niacină. Energie rapidă și suport intestinal Principalul efect al consumului zilnic de orez alb este furnizarea de energie rapidă. Carbohidrații sunt descompuși în glucoză, combustibilul preferat al creierului și al mușchilor. Există și un beneficiu mai puțin cunoscut: orezul alb gătit, răcit și reîncălzit formează amidon rezistent. Acesta ajunge intact în intestinul gros, unde este fermentat de bacteriile benefice și produce butirat, un acid gras care hrănește celulele colonului și susține bariera intestinală. „Acest lucru poate susține bacteriile benefice și poate îmbunătăți mediul intestinal în timp”, explică Remedios. Când devine o problemă Principalul risc al consumului zilnic este înlocuirea alimentelor mai bogate în fibre și creșterea rapidă a glicemiei, mai ales când orezul este consumat singur și în porții mari. Persoanele cu diabet de tip 2, prediabet sau rezistență la insulină trebuie să fie mai atente la frecvență și porție. Soluția este combinarea: orezul alb alături de proteine, legume bogate în fibre și grăsimi sănătoase produce un răspuns glicemic mai gradual. Un alt aspect de urmărit este arsenicul anorganic, pe care orezul îl poate absorbi din sol. Clătirea înainte de gătit și folosirea unei cantități mai mari de apă, cu scurgerea surplusului, reduc semnificativ expunerea. Concluzia nutriționiștilor Orezul alb poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. „Este un aliment de bază important din punct de vedere cultural și versatil”, spune Manaker. Porția recomandată ca punct de plecare este între o jumătate și o cană de orez fiert per masă, ajustată în funcție de nevoile energetice și de nivelul de activitate fizică. „La fel ca majoritatea alimentelor, orezul alb funcționează cel mai bine ca parte a unei farfurii echilibrate”, concluzionează Remedios.
De ce ar trebui să ținem cont când vine vorba de cantitatea de pâine pe care o consumăm? Medicul Georgiana Ingrid Gall: Făinoasele se transformă în glucoză în organism
În emisiunea BZI LIVE, Irina Zaharia a avut-o invitată pe dr. Georgiana Ingrid Gall, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice. Acestea au vorbit despre ce înseamnă o dietă corectă în perioada postului pentru persoanele diabetice, dar și despre importanța consultării unui medic înainte de a ține post Invitată în emisiunea BZI LIVE, dr. Georgiana Ingrid Gall, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, în cadrul Spitalului de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” din Iași, a venit cu mai multe recomandări alimentare pentru persoanele care se confruntă cu diabetul, mai ales acum, în perioada postului Crăciunului. Pericolul neștiut din spatele unui aliment de bază Medicul Georgiana Ingrid Gall, specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a vorbit, în cadrul emisiunii BZI LIVE, despre ce înseamnă o dietă echilibrată pentru pacienții diabetici care își doresc, totuși, să țină postul Crăciunului. Pâinea este un aliment de bază și face parte din mesele zilnice ale majorității oamenilor; totuși, pentru pacientul cu diabet, consumul de pâine ridică probleme specifice: este o sursă concentrată de carbohidrați rapizi, care pot determina creșteri bruște ale glicemiei, pot complica controlul metabolic și, pe termen lung, pot favoriza apariția complicațiilor cardiovasculare. Dr. Georgiana Ingrid Gall amintește că, în perioada postului, provocarea devine dublă pentru persoanele diabetice, care trebuie să fie foarte atente la cantitatea de carbohidrați și de produse făinoase pe care o consumă. „Într-adevăr, în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat poate să fie o provocare în plus, pentru că mănâncă foarte multă pâine. Este cultura consumului de cartofi foarte mare, se consumă foarte multe gustări pe bază făinoasă. Sunt covrigăriile astea la toate colțurile de stradă, iar aluatul ăsta pentru covrigi are drept conservant zahăr. Trebuie să fim conștienți că tot ce este pe bază de făină, făinoasele, se vor transforma – jumătate din cantitatea consumată – în glucoză. E bine de știut că trebuie evitată făina albă. Făina albă, având îndepărtat învelișul bobului de grâu, va face să se absoarbă mult mai repede glucoza de acolo. Adică, după consumul pâinii albe, vârful glicemic post-consum este mult mai sus decât dacă am alege să consumăm aceeași cantitate de pâine integrală”, a afirmat dr. Georgiana Ingrid Gall în emisiunea BZI LIVE. Cum trebuie consumată pâinea pentru a evita complicațiile Dr. Georgiana Ingrid Gall precizează, totuși, că nu putem exclude în totalitate pâinea din alimentația noastră, deoarece este un aliment esențial, pe care trebuie să învățăm să îl consumăm cu moderație. „Nu este interzis consumul de pâine, dar ar trebui să ne limităm la 1-2 felii, la o masă, pe bază de făină integrală. Sau chiar 2-3 linguri de mămăligă, care este foarte bună; tot cereale sănătoase, dar nu putem înlocui toată pâinea cu mămăligă. Pâinea are niște vitamine pe care nu le găsim în mămăligă. Nu este o soluție pe termen lung nici să renunțăm complet la pâine, pentru că nu este sustenabil să nu mănânci pâine deloc până la sfârșitul vieții tale”, a povestit dr. Georgiana Ingrid Gall. În cazul în care eliminăm pâinea complet din alimentația noastră, continuă medicul, ajungem la o complicație nenecesară, deoarece aceasta are propriile beneficii. Este foarte important să nu exagerăm cu consumul de pâine și, mai ales, să renunțăm la a mai mânca pâine în combinație cu unele alimente care contribuie și ele la creșterea glicemiei, de exemplu cartofii, orezul, pastele, fasolea, lintea, năutul. „Nu sunt interzise. Sunt bogate în fibre, au microelemente, au minerale. Comparate cu cartoful și orezul, fasolea, lintea și năutul vor crește glicemia mai puțin după consum. Nu este bine, totuși, să mâncăm porții prea mari. Nu mai punem pâine sau nu mai mâncăm fructe la masa respectivă și vom avea mereu grijă să mâncăm o salată asociată acestei mese. În general, o porție să nu depășească 200 de grame. Ar fi bine să se cântărească de câteva ori, pentru că omul tinde să subaprecieze cantitățile consumate”, a adăugat dr. Georgiana Ingrid Gall. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Studiu: Dieta cu puțini carbohidrați oferă beneficii metabolice similare postului intermitent
Oamenii de știință au examinat adulți cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani, clasificați ca având kilograme în plus sau obezitate. Participanții au urmat trei planuri alimentare diferite pe parcursul unei singure zile: o dietă standard cu niveluri tipice de carbohidrați, o dietă săracă în carbohidrați cu un aport caloric normal și o dietă săracă în carbohidrați cu restricție calorică semnificativă. Rezultatele au arătat că ambele diete cu conținut redus de carbohidrați, indiferent de reducerea caloriilor, au dus la îmbunătățiri ale markerilor metabolici ai participanților și la o mai bună gestionare a unei mese bogate în grăsimi, inclusiv niveluri reduse de trigliceride – un tip de grăsime din sânge care poate duce la boli de inimă – și o trecere spre arderea grăsimilor pentru energie. „Am descoperit că, prin simpla restricționare a carbohidraților, fără a suporta restricții calorice extreme, putem obține efectele metabolice asociate cu postul pe termen scurt. Acest lucru sugerează că reducerea periodică a aportului de carbohidrați ar putea fi o modalitate mai accesibilă și sustenabilă pentru oameni de a-și gestiona și îmbunătăți sănătatea metabolică”, a explicat Dr. Adam Collins, coautor al studiului și profesor asociat de nutriție la Universitatea Surrey. Studiul, publicat în European Journal of Nutrition, a evidențiat, de asemenea, că, deși participanții au experimentat o creștere a senzației de foame în zilele cu conținut scăzut de carbohidrați, aceasta nu s-a tradus printr-un aport alimentar crescut în următoarele două zile. Acest lucru sugerează că organismul se poate adapta la aportul redus de carbohidrați, făcând potențial mai ușoară aderarea la această dietă pe termen lung. „Această cercetare oferă o perspectivă nouă și promițătoare asupra intervențiilor dietetice pentru sănătatea metabolică și ar putea avea un impact asupra gestionării afecțiunilor precum diabetul de tip 2, bolile de inimă și obezitatea”, a adăugat Dr. Collins.