Carburanții se ieftinesc în lunile următoare. Cine a făcut anunțul și unde se va întâmpla asta
Vești importante pentru șoferii din Bulgaria: carburanții ar urma să se ieftinească în următoarea perioadă. Anunțul a fost făcut de oficialii bulgari care promit prețuri printre cele mai competitive din UE, după ce licența rafinăriei Lukoil a fost extinsă, relatează Agerpres. Loading … Vicepremierul și ministrul Economiei, Alexander Pulev, și administratorul special desemnat de stat la rafinăria Burgas, Evgeni Simeonov, susțin că aprovizionarea cu carburanți este asigurată, iar prelungirea derogării care permite continuarea relațiilor comerciale cu subsidiarele bulgare ale companiei ruse Lukoil a evitat riscul unei crize majore pe piața carburanților. Oficialii bulgari anunță prețuri competitive la nivelul UE Evgeni Simeonov estimează că evoluția pieței va permite comercializarea carburanților la valori accesibile în perioada următoare. ,,Combustibilii vor fi disponibili la preţuri accesibile, la preţuri care sunt cele mai competitive comparativ cu preţurile din Uniunea Europeană”, a declarat Evgeni Simeonov, potrivit Novinite. Cei doi oficiali au explicat că prelungirea licenței speciale pentru colaborarea cu subsidiarele bulgare ale Lukoil a permis evitarea unor probleme serioase în aprovizionare și a unor dezechilibre pe piața internă. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, organizată la rafinăria Burgas. Petrolul este asigurat până la sfârșitul lunii viitoare Simeonov a precizat că țițeiul destinat Bulgariei este cumpărat de la companii internaționale importante. Totodată, acesta a respins informațiile potrivit cărora rafinăria din Burgas ar primi petrol de la entități aflate sub sancțiuni. ,,Necesarul de petrol este acoperit până la finalul lunii septembrie, iar pentru livrările aferente lunii octombrie sunt purtate în prezent negocieri,, a declarat ministrul Economiei. Marea Britanie a prelungit pentru a patra oară licența specială Continuitatea operațiunilor este susținută și de decizia Marii Britanii de a extinde din nou licența specială care permite companiilor să desfășoare activități cu subsidiarele din Bulgaria ale Lukoil, în pofida sancțiunilor care afectează producătorul rus de petrol. Este a patra prelungire a acestei derogări. Licența generală permite companiilor și instituțiilor bancare să deruleze tranzacții cu Lukoil Bulgaria, Lukoil Neftochim Burgas, Lukoil Aviation Bulgaria și Lukoil Bulgaria Bunker până la 29 octombrie 2026. Măsura urmărește să mențină rafinăria în funcțiune și să protejeze securitatea aprovizionării cu carburanți. Termenul inițial de expirare a licenței era 13 august 2026. Bulgaria va cere o nouă derogare Autoritățile bulgare se pregătesc deja pentru perioada de după 29 octombrie. Simeonov a anunțat că, odată ajunsă la termen actuala licență, vor începe discuțiile cu partenerii pentru obținerea unei noi derogări. În opinia sa, prelungirea actuală a eliminat pericolul unui posibil colaps pe piața internă a carburanților și a permis rafinăriei să își continue activitatea în condiții normale. „Rafinăria va continua să opereze în mod optim. Benzinăriile vor continua continua să opereze”, a spus el. Posibila vânzare a activelor Lukoil, negociată fără implicarea Bulgariei În paralel, există discuții privind o eventuală vânzare a activelor bulgare deținute de Lukoil. Alexander Pulev a precizat însă că statul bulgar nu participă, în acest moment, la aceste negocieri. Ministrul a confirmat că există discuții la care participă potențiali investitori strategici, parteneri și consorții însă negocierile se desfășoară la nivelul holdingului rus. În urmă cu zece zile, în România, benzinăriile ajustaseră succesiv prețurile de la pompă, iar motorina standard comercializată de Lukoil stabilise un nou record absolut și ajunsese la valoarea de 10,98 lei/litru. Sâmbătă, 1 august, motorina de la Lukoil costa 10,83 lei/litru, iar în dimineața zilei de marți, la ora 10:30, rețeaua a majorat prețul cu 15 bani pe litru.
Deputaţii au votat în Comisia de Buget o acciză la carburanţi care să varieze între 5-25%, iar preţul motorinei standard să nu depăşească 10 lei
Membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor s-au reunit luni pentru aprobarea raportului privitor la măsurile pentru carburanţi. În urma discuţiilor, s-a ajuns la un acord care a dus la votul acestuia cu majoritatea celor prezenţi. Ministrul de Finanţe şi al Energiei, Alexandru Nazare şi Bogdan Gruia Ivan, au convenit că măsurile vizate nu trebuie să reducă valoarea TVA, iar acciza să varieze între 5-25%, în funcţie de cotaţii. „Am depus acest proiect pentru reducerea accizelor. Vorbim despre o limitare a prețurilor exporturilor de carburanți. Toate aceste măsuri, odată implementate, vor duce la o reducere a prețului. Consider că este o formă corectă şi fără să afecteze. Preţul să nu depăşească 10 lei pe motorina standard”, a spus Bogdan Ivan în Comisia de Buget. La rândul său, Alexandru Nazare a subliniat că nu trebuie modificată valoarea TVA, ca „să nu ne afecteze agenţiile de rating.” Am propus să nu intrăm pe zona de modificare a TVA să nu ne afecteze agenţiile de rating. Am decis reducerea accizei între 5-25%. Odată cu integrarea acestor amendamente, se răspunde pe nevoile pieţei. Presiunea este mare şi există risc de penurie. Reducerea iniţială a accizei este de 10%, a declarat Nazare, în Comisia de Buget, de luni, de la Parlament. Amendamentul a primit votul favorabil al colegilor din comisie, iar sentorul Petrişor Peiu, AUR, a adăugat faptul că „limita maximă a adaosului comercial poate fi majorată cu rata inflației şi este o gură de oxigen pentru micii benzinari”.
Eurostat: România, pe locul 3 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la carburanți. La polul opus, Ungaria are cele mai mici majorări
România se află pe al treilea loc la scumpirea carburanților, între statele Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Statisticile arată că românii au plătit cu 23,1% mai mult, în iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deși războiul din Orientul Mijlociu a afectat tot spațiul Uniunii Europene, în ceea ce privește tarifele la carburanți, un stat vecin precum Ungaria a înregistrat cele mai mici creșteri. Printre factorii care au generat această situație la noi țară este și guvernarea deficitară a premierului demis Ilie Bolojan, care a preluat mandatul în luna iunie a anului trecut și a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai. Informațiile recente ale Eurostat arată că primele trei țări în care au fost înregistrate cele mai mari scumpiri la carburanți în luna iunie, comparativ cu aceeși perioadă, anul trecut, sunt Bulgaria (+26,0%), Lituania (+23,5%) și România (+23,1%). Loading … Amintim că în martie 2025, pe fondul izbucnirii războiului în Iran, premierul Ilie Bolojan a decretat situație de criză pe piața carburanților. Tot în topul statelor UE cu cele mai semnificative majorări la carburanți se află și Finlanda (+22,0%) și Luxemburg (+20,7%). La polul opus, se află Ungaria (+2,3%) și Polonia (+5,8%), cu cele mai mici creșteri, în timp ce în celelalte țări majorările au variat între +7,9% în Spania și +18,6% în Cipru. În iunie 2026, prețul carburanților și lubrifianților pentru transportul personal în UE a crescut cu 13,7% față de iunie 2025. Această evoluție a urmat unei creșteri de 20,8% în aprilie 2026 și uneia de 20,7% în mai, comparativ cu aceleași luni din 2025. Tarifele la carburanți au crescut în Uniunea Europeană în luna iunie 2026 În toate țările UE, prețurile carburanților și lubrifianților au continuat să crească în iunie 2026 față de iunie 2025, însă într-un ritm mai lent decât în mai 2026, când patru țări înregistraseră rate anuale ale inflației pentru această categorie de peste 30%. Scăderea prețurilor la motorină și benzină față de luna mai 2026 În luna iunie 2026, comparativ cu luna mai 2026, consumatorii din UE au constatat o scădere a prețurilor la motorină cu 6,4% și la benzină cu 4,2%. În luna mai 2026, prețul motorinei scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina înregistrase o ușoară creștere de 0,8% față de luna aprilie 2026. În perioada mai-iunie 2026, prețurile la motorină au scăzut în toate țările UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Cehia (-11,3%), Polonia (-9,7%) și Bulgaria (-9,4%), în timp ce cele mai mici au avut loc în Ungaria (-0,6%), Italia (-1,4%) și Slovenia (-1,6%). În ceea ce privește prețurile la benzină, Cipru (+0,7%) și Italia (+0,5%) au fost singurele țări din UE care au înregistrat creșteri în perioada mai-iunie 2026. Celelalte țări au raportat scăderi, cele mai semnificative fiind în Suedia (-7,8%), Belgia (-7,0%) și Polonia (-6,6%). FOTO: Mediafax
De ce a ajuns benzina să coste mai mult decât motorina
Benzina a devenit mai scumpă decât motorina în majoritatea stațiilor de distribuție din România, iar în altele diferența de preț a devenit aproape insesizabilă. Evoluția este surprinzătoare în condițiile în care țara noastră produce suficientă benzină, din care se și exportă, dar nu și suficientă motorină, combustibil consumat majoritar, care se importă. Una dintre explicații este și piața europeană. Scumpirea benzinei este o premieră de la declanșarea războiului din Iran, perioadă în care motorina a fost mult mai afectată de creșterile de preț decât benzina. Marți, 26 mai, în stațiile Rompetrol, motorina standard costa 9,34 lei/litru, în timp ce benzina era comercializată cu 9,38 lei/litru. Valul de scumpiri s-a extins miercuri, 27 mai, în majoritatea rețelelor de carburanți, care au majorat prețul benzinei standard cu încă 15 bani/litru, în timp ce prețul motorinei a rămas neschimbat. Tendința a continuat și astăzi, 28 mai, iar benzina standard a ajuns să coste cu 19 bani mai mult față de ziua precedentă. În unele benzinării, diferența de preț dintre cei doi carburanți s-a resimțit și mai tare și a ajuns până la 29 de bani pe litru. Interesant este că motorina premium a rămas în continuare mai scumpă decât benzina premium în aceleași stații de distribuție din țară. Paradox la pompă. Benzina mai scumpă decât motorina Scumpirea litrului de benzină, schimbare neobișnuită pentru cei mai mulți șoferi români, are însă câteva explicații. În acest moment, sunt în vigoare două măsuri adoptate de Guvern în contextul crizei petroliere: adaosurile comerciale sunt limitate pe tot lanțul de distribuție, iar în cazul motorinei există o reducere de 30 de bani pe litru la acciză. „Se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic. Excepție fac exporturile și livrările intra-comunitare”, se arată în actul normativ. Sursă foto: Envato Practic, operatorii lucrează lunar pe estimări privind volumele, costurile și marjele, iar spre finalul lunii pot apărea ajustări de preț, astfel încât media adaosului practicat să nu depășească pragul permis raportat la perioada de referință din anul anterior. Companiile de distribuție din țara noastră au explicat că reglementarea face ca schimbările de preț să fie mai puțin previzibile și mai abrupte decât înainte, când prețurile carburanților erau stabilite strict în funcție de politicile comerciale care țineau cont de cotații. Diferențele de preț, explicate de piața europeană Evoluțiile diferite ale benzinei și motorinei reflectă și dinamica pieței europene. Potrivit datelor din piață, de la începutul lunii mai cotațiile spot ale motorinei în Europa au scăzut cu 44 dolari/tonă, dar benzina a recuperat puternic și a urcat cu aproximativ 127 dolari/tonă după minimul atins pe 7 mai. Acesta este motivul pentru care operatorii majorează prețul benzinei, dar păstrează motorina stabilă sau chiar o ieftinesc. De altfel, diferențele de preț țin și de variațiile de cerere sezonieră, care influențează cotațiile. În aceste zile, cotațiile Platt s Med, luate în calcul la stabilirea prețurilor de la pompă, au ajuns la un nivel asemănător pentru ambii carburanți. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prețuri plafonate la carburanți în Polonia. Șoferii din țările vecine vin să alimenteze mai ieftin
Potrivit economiștilor de la PKO Bank Polski SA, tot mai mulți șoferi din statele vecine traversează frontiera pentru a alimenta la benzinăriile poloneze, unde combustibilul este considerabil mai ieftin decât în alte țări europene, scrie Bloomberg. Datele publicate luni arată că vânzările de combustibil din Polonia au crescut cu 13,4% în aprilie comparativ cu luna martie. În același timp, tranzacțiile efectuate cu cardurile personale la benzinării au rămas aproape neschimbate, ceea ce indică faptul că majorarea consumului nu vine din partea populației locale. Economiștii conduși de Piotr Bujak susțin că această creștere a fost alimentată, cel mai probabil, de cererea venită din partea companiilor și a cetățenilor străini care profită de prețurile reduse la pompă. Prețuri plafonate la carburanți în Polonia după reducerea taxelor Autoritățile poloneze au introdus de la începutul lunii aprilie un pachet de măsuri destinat protejării consumatorilor de efectele conflictului din Iran asupra pieței energetice. Printre acestea se numără reducerea taxelor aplicate carburanților și plafonarea zilnică a prețurilor la pompă. Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că există șanse mari ca programul să fie prelungit și în perioada următoare, în contextul presiunilor economice generate de volatilitatea pieței internaționale a petrolului. Programul de sprijin implică însă costuri importante pentru bugetul de stat. Conform estimărilor oficiale, măsurile costă aproximativ 1,6 miliarde de zloți pe lună, echivalentul a circa 380 de milioane de euro. Unele dintre cele mai mici tarife din UE Conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, un litru de benzină Eurosuper 95 costa în medie 1,49 euro săptămâna trecută în Polonia. Acesta este unul dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, fiind depășit doar de Malta. Compania Orlen SA, cel mai mare retailer de combustibil din Polonia, a transmis că fluxul suplimentar de clienți străini nu a avut un impact major asupra activității sale comerciale până în acest moment. Reprezentanții companiei au anunțat că vor prezenta o analiză mai detaliată după publicarea rezultatelor financiare din primul trimestru, programată pentru 28 mai. Specialiștii avertizează însă că menținerea unor prețuri plafonate la carburanți în Polonia pe termen lung poate pune presiune suplimentară pe bugetul public și poate influența piața regională a combustibililor.
Președintele Trump propune suspendarea accizei pe combustibil pentru o perioada nedeterminată
„Vom elimina taxa pe benzină pentru o perioadă de timp, iar când prețul benzinei va scădea, o vom lăsa să revină treptat”, a spus președintele Trump pentru CBS News. Suspendarea taxei federale pe carburanți ar necesita însă aprobarea Congresului american, astfel, atât senatorul republican Josh Hawley, cât și reprezentanta Anna Paulina Luna au anunțat că vor introduce un proiect de lege pentru suspendarea taxei federale pe carburant. Prețurile la benzină au crescut cu peste 50% de la începutul războiului cu Iranul, la finalul lunii februarie, atingând duminică un nivel de peste 4.52 dolari pe galon, potrivit Asociației Americane de Automobilism. Scumpirea a venit după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, un punct naval tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, afectând piața carburanților și a energiei. Legat de ultima propunere de pace venită din partea Iranului, Trump a spus: „Total inacceptabilă. A fost doar o propunere proastă, o propunere stupidă, de fapt, făcută de oameni care nu au nicio idee despre pericolul în care se află. O propunere foarte stupidă. Proast scrisă, prost prezentată”.
Mini-vacanța începe cu noi scumpiri la pompă. Cât costă azi benzina și motorina în benzinăriile din Capitală
Românii care plănuiesc să călătorească cu mațina vineri, 1 Mai, au parte de vești extrem de proaste. În prima zi de minivacanță, atât benzina, cât și motorina au înregistrat creșteri de până la 0,20 lei/litru, arată datele centralizate de peco-online.ro. O schimbare importantă pe piața de profil este dispariția motorinei sub pragul de 9 lei din toate lanțurile de benzinării. Ce prețuri au carburanții / sursă foto: Shutterstock În București, benzina standard a atins praguri ce se apropie de 9 lei/litru. Cea mai mare scumpire de astăzi a fost operată de stațiile Petrom și Socar, unde litrul de benzină a urcat cu 20 de bani până la 8,92 lei/litru, respectiv 8,99 lei/litru. Rețeaua OMV din Capitală a afișat o creștere de 10 bani pe litru, prețul fixându-se la 8,82 lei, în timp ce benzinăriile Mol și Rompetrol au menținut tarifele de joi. La nivel național, în Timișoara, Iași și Constanța, un litru de benzină se vinde cu 8,79 de lei, față de 8,72 lei în ziua precedentă. Noi majorări de preț pentru motorină Motorina standard lovește și mai tare bugetele de vacanță ale românilor. În Capitală, prețul unui litru a ajuns la 9,47 lei la stațiile Mol, după o majorare de 9 bani. Petrom, OMV și Socar au aplicat scumpiri de 20 de bani pe litru, astfel că prețurile afișate la motorină sunt 9,58 lei, 9,67 lei, respectiv 9,69 lei. Cel mai ridicat tarif rămâne la stațiile Lukoil, unde motorina se vinde cu 9,79 lei/litru. În plan teritorial, motorina urmează aceeași tendință ca benzina, cu prețuri de 9,47 lei/l în București, Timișoara, Iași și Constanța. La Cluj-Napoca, motorina se vinde cu 9,27 lei/l, nivel neschimbat față de data de 30 aprilie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul petrolului explodează: peste 126 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani Mini-vacanță cu mini prețuri la benzina premium de la Rompetrol
Ursula von der Leyen, despre criza energetică: Sprijinul trebuie să fie direcționat doar către cei care au cea mai mare nevoie de el
Comisa Europeană a anunțat că va adopta o abordare coordonată cu privire al situația crizei carburanților, în special a combustibilului pentru aviație. Turismul european ar putea fi pus în pericol după ce mai multe companii aeriene au atenționat că ar putea fi nevoite să reducă sau chiar să anuleze zboruri. Ursula von der Leyen a declarat într-o conferință de presă că „sprijinul trebuie să fie direcționat către cei care au cea mai mare nevoie”. „Aceasta este lecția învățată din criza energetică din 2022, când Rusia ne-a întrerupt furnizarea de gaze: trebuie să fie temporar, cu o dată clară de încheiere și, mai presus de toate, trebuie să fie coordonat la nivel european pentru a avea un impact maxim”, a explicat președinta. Ea a adăugat: „Vom aplica acum aceeași abordare rezervelor de combustibil, în special combustibilului pentru avioane și motorinei, unde piețele se contractează.” Europenii și asiaticii trebuie să-și amâne vacanțele Nu doar agricultura, transportul și sistemul energetic ar putea fi grav afectate, dar și turismul. Turiștii care și-au făcut planuri de vacanță pentru această vară vor fi nevoiți să le amâne pe termen nedefinit. Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Europa chiar de la finalul lunii mai. Exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Iranul a ținut închisă Strâmtoarea Ormuz timp de 50 de zile. Directorul general al IATA, Willie Walsh, spune că avertismentul emis de IEA este „sumbru”. „Am estimat și noi că de la finalul lunii mai, am putea să începem să vedem câteva anulări de zboruri în Europa din cauza penuriei de carburanți. Deja se întâmplă în părți ale Asiei”. IATA solicită o derogare în cazul în care se ajunge la raționalizare. „Pe lângă faptul că se fac toate eforturile pentru a asigura linii alternative de aprovizionare, este important ca autoritățile să aibă planuri comunicate și bine coordonate în cazul în care raționalizarea devine necesară, inclusiv pentru reducerea numărului de sloturi”, a spus Willie Walsh. Companiile aeriene deja au anulat sute de zboruri Două dintre cele mai mari companii aeriene europene au anulat deja sute de zboruri. Lufthansa a anunțat închiderea liniei aeriene regionale din acest weekend. Compania olandeză KLM a anunțat că va renunța la 160 de zboruri în luna mai. Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
Cultura care înlocuiește pepenii și tomatele
Fermierii se adaptează la capriciile vremii și își schimbă culturile în funcție de condițiile meteo. Ploile din acest an i-au determinat pe agricultorii din sudul țării să mizeze tot mai mult pe porumbul zaharat. În Sahara Olteniei, fermierii profită de solul nisipos care se încălzește rapid și accelerează coacerea culturilor și au trecut la soiuri timpurii de porumb zaharat, cultivate în solarii sau pe agril, după o tehnologie preluată de la pepeni. Dacă în anii trecuți plantau în câmp, acum aleg varianta solarii și tunele. Sergiu Firan din Călărași a cultivat două hectare de porumb zaharat în câmp la tunel. A ales cultura aceasta și a renunțat la pepeni pentru că este o investiție mai mică și muncă mai puțină. ” Ne adaptăm vremurilor de acum. La podumbul zaharat este și investiție mai mică și muncă mai puțină. Sper să fie și prețul bun”, spune fermierul. Unii fermieri au renunțat chiar la roșii în solarii și au pus porumb zaharat pentru ca, spun ei, este mai rezistent la dăunători și mai profitabil. Alții au mers pe cultură dublă – au scos cartofii extratimpurii și au plantat imediat porumb zaharat. Autoritatile spun că aceasta cultura este răpândită repede în randul fermierilor. „A ajuns ca această cultură să fie model pentru majoritatea fermierilor”, spune Sorin Sandu- primar Călărași. În județul Dolj, în 2025 au foat cultivate 132 de hectare – datele fiind valabile doar pentru culturile din câmp, nu și pentru cele din solarii, care nu sunt declarate. Autorul recomandă:
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol