De ce a ajuns benzina să coste mai mult decât motorina
Benzina a devenit mai scumpă decât motorina în majoritatea stațiilor de distribuție din România, iar în altele diferența de preț a devenit aproape insesizabilă. Evoluția este surprinzătoare în condițiile în care țara noastră produce suficientă benzină, din care se și exportă, dar nu și suficientă motorină, combustibil consumat majoritar, care se importă. Una dintre explicații este și piața europeană. Scumpirea benzinei este o premieră de la declanșarea războiului din Iran, perioadă în care motorina a fost mult mai afectată de creșterile de preț decât benzina. Marți, 26 mai, în stațiile Rompetrol, motorina standard costa 9,34 lei/litru, în timp ce benzina era comercializată cu 9,38 lei/litru. Valul de scumpiri s-a extins miercuri, 27 mai, în majoritatea rețelelor de carburanți, care au majorat prețul benzinei standard cu încă 15 bani/litru, în timp ce prețul motorinei a rămas neschimbat. Tendința a continuat și astăzi, 28 mai, iar benzina standard a ajuns să coste cu 19 bani mai mult față de ziua precedentă. În unele benzinării, diferența de preț dintre cei doi carburanți s-a resimțit și mai tare și a ajuns până la 29 de bani pe litru. Interesant este că motorina premium a rămas în continuare mai scumpă decât benzina premium în aceleași stații de distribuție din țară. Paradox la pompă. Benzina mai scumpă decât motorina Scumpirea litrului de benzină, schimbare neobișnuită pentru cei mai mulți șoferi români, are însă câteva explicații. În acest moment, sunt în vigoare două măsuri adoptate de Guvern în contextul crizei petroliere: adaosurile comerciale sunt limitate pe tot lanțul de distribuție, iar în cazul motorinei există o reducere de 30 de bani pe litru la acciză. „Se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic. Excepție fac exporturile și livrările intra-comunitare”, se arată în actul normativ. Sursă foto: Envato Practic, operatorii lucrează lunar pe estimări privind volumele, costurile și marjele, iar spre finalul lunii pot apărea ajustări de preț, astfel încât media adaosului practicat să nu depășească pragul permis raportat la perioada de referință din anul anterior. Companiile de distribuție din țara noastră au explicat că reglementarea face ca schimbările de preț să fie mai puțin previzibile și mai abrupte decât înainte, când prețurile carburanților erau stabilite strict în funcție de politicile comerciale care țineau cont de cotații. Diferențele de preț, explicate de piața europeană Evoluțiile diferite ale benzinei și motorinei reflectă și dinamica pieței europene. Potrivit datelor din piață, de la începutul lunii mai cotațiile spot ale motorinei în Europa au scăzut cu 44 dolari/tonă, dar benzina a recuperat puternic și a urcat cu aproximativ 127 dolari/tonă după minimul atins pe 7 mai. Acesta este motivul pentru care operatorii majorează prețul benzinei, dar păstrează motorina stabilă sau chiar o ieftinesc. De altfel, diferențele de preț țin și de variațiile de cerere sezonieră, care influențează cotațiile. În aceste zile, cotațiile Platt s Med, luate în calcul la stabilirea prețurilor de la pompă, au ajuns la un nivel asemănător pentru ambii carburanți. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prețuri plafonate la carburanți în Polonia. Șoferii din țările vecine vin să alimenteze mai ieftin
Potrivit economiștilor de la PKO Bank Polski SA, tot mai mulți șoferi din statele vecine traversează frontiera pentru a alimenta la benzinăriile poloneze, unde combustibilul este considerabil mai ieftin decât în alte țări europene, scrie Bloomberg. Datele publicate luni arată că vânzările de combustibil din Polonia au crescut cu 13,4% în aprilie comparativ cu luna martie. În același timp, tranzacțiile efectuate cu cardurile personale la benzinării au rămas aproape neschimbate, ceea ce indică faptul că majorarea consumului nu vine din partea populației locale. Economiștii conduși de Piotr Bujak susțin că această creștere a fost alimentată, cel mai probabil, de cererea venită din partea companiilor și a cetățenilor străini care profită de prețurile reduse la pompă. Prețuri plafonate la carburanți în Polonia după reducerea taxelor Autoritățile poloneze au introdus de la începutul lunii aprilie un pachet de măsuri destinat protejării consumatorilor de efectele conflictului din Iran asupra pieței energetice. Printre acestea se numără reducerea taxelor aplicate carburanților și plafonarea zilnică a prețurilor la pompă. Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că există șanse mari ca programul să fie prelungit și în perioada următoare, în contextul presiunilor economice generate de volatilitatea pieței internaționale a petrolului. Programul de sprijin implică însă costuri importante pentru bugetul de stat. Conform estimărilor oficiale, măsurile costă aproximativ 1,6 miliarde de zloți pe lună, echivalentul a circa 380 de milioane de euro. Unele dintre cele mai mici tarife din UE Conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, un litru de benzină Eurosuper 95 costa în medie 1,49 euro săptămâna trecută în Polonia. Acesta este unul dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, fiind depășit doar de Malta. Compania Orlen SA, cel mai mare retailer de combustibil din Polonia, a transmis că fluxul suplimentar de clienți străini nu a avut un impact major asupra activității sale comerciale până în acest moment. Reprezentanții companiei au anunțat că vor prezenta o analiză mai detaliată după publicarea rezultatelor financiare din primul trimestru, programată pentru 28 mai. Specialiștii avertizează însă că menținerea unor prețuri plafonate la carburanți în Polonia pe termen lung poate pune presiune suplimentară pe bugetul public și poate influența piața regională a combustibililor.
Președintele Trump propune suspendarea accizei pe combustibil pentru o perioada nedeterminată
„Vom elimina taxa pe benzină pentru o perioadă de timp, iar când prețul benzinei va scădea, o vom lăsa să revină treptat”, a spus președintele Trump pentru CBS News. Suspendarea taxei federale pe carburanți ar necesita însă aprobarea Congresului american, astfel, atât senatorul republican Josh Hawley, cât și reprezentanta Anna Paulina Luna au anunțat că vor introduce un proiect de lege pentru suspendarea taxei federale pe carburant. Prețurile la benzină au crescut cu peste 50% de la începutul războiului cu Iranul, la finalul lunii februarie, atingând duminică un nivel de peste 4.52 dolari pe galon, potrivit Asociației Americane de Automobilism. Scumpirea a venit după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, un punct naval tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, afectând piața carburanților și a energiei. Legat de ultima propunere de pace venită din partea Iranului, Trump a spus: „Total inacceptabilă. A fost doar o propunere proastă, o propunere stupidă, de fapt, făcută de oameni care nu au nicio idee despre pericolul în care se află. O propunere foarte stupidă. Proast scrisă, prost prezentată”.
Mini-vacanța începe cu noi scumpiri la pompă. Cât costă azi benzina și motorina în benzinăriile din Capitală
Românii care plănuiesc să călătorească cu mațina vineri, 1 Mai, au parte de vești extrem de proaste. În prima zi de minivacanță, atât benzina, cât și motorina au înregistrat creșteri de până la 0,20 lei/litru, arată datele centralizate de peco-online.ro. O schimbare importantă pe piața de profil este dispariția motorinei sub pragul de 9 lei din toate lanțurile de benzinării. Ce prețuri au carburanții / sursă foto: Shutterstock În București, benzina standard a atins praguri ce se apropie de 9 lei/litru. Cea mai mare scumpire de astăzi a fost operată de stațiile Petrom și Socar, unde litrul de benzină a urcat cu 20 de bani până la 8,92 lei/litru, respectiv 8,99 lei/litru. Rețeaua OMV din Capitală a afișat o creștere de 10 bani pe litru, prețul fixându-se la 8,82 lei, în timp ce benzinăriile Mol și Rompetrol au menținut tarifele de joi. La nivel național, în Timișoara, Iași și Constanța, un litru de benzină se vinde cu 8,79 de lei, față de 8,72 lei în ziua precedentă. Noi majorări de preț pentru motorină Motorina standard lovește și mai tare bugetele de vacanță ale românilor. În Capitală, prețul unui litru a ajuns la 9,47 lei la stațiile Mol, după o majorare de 9 bani. Petrom, OMV și Socar au aplicat scumpiri de 20 de bani pe litru, astfel că prețurile afișate la motorină sunt 9,58 lei, 9,67 lei, respectiv 9,69 lei. Cel mai ridicat tarif rămâne la stațiile Lukoil, unde motorina se vinde cu 9,79 lei/litru. În plan teritorial, motorina urmează aceeași tendință ca benzina, cu prețuri de 9,47 lei/l în București, Timișoara, Iași și Constanța. La Cluj-Napoca, motorina se vinde cu 9,27 lei/l, nivel neschimbat față de data de 30 aprilie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul petrolului explodează: peste 126 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani Mini-vacanță cu mini prețuri la benzina premium de la Rompetrol
Ursula von der Leyen, despre criza energetică: Sprijinul trebuie să fie direcționat doar către cei care au cea mai mare nevoie de el
Comisa Europeană a anunțat că va adopta o abordare coordonată cu privire al situația crizei carburanților, în special a combustibilului pentru aviație. Turismul european ar putea fi pus în pericol după ce mai multe companii aeriene au atenționat că ar putea fi nevoite să reducă sau chiar să anuleze zboruri. Ursula von der Leyen a declarat într-o conferință de presă că „sprijinul trebuie să fie direcționat către cei care au cea mai mare nevoie”. „Aceasta este lecția învățată din criza energetică din 2022, când Rusia ne-a întrerupt furnizarea de gaze: trebuie să fie temporar, cu o dată clară de încheiere și, mai presus de toate, trebuie să fie coordonat la nivel european pentru a avea un impact maxim”, a explicat președinta. Ea a adăugat: „Vom aplica acum aceeași abordare rezervelor de combustibil, în special combustibilului pentru avioane și motorinei, unde piețele se contractează.” Europenii și asiaticii trebuie să-și amâne vacanțele Nu doar agricultura, transportul și sistemul energetic ar putea fi grav afectate, dar și turismul. Turiștii care și-au făcut planuri de vacanță pentru această vară vor fi nevoiți să le amâne pe termen nedefinit. Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Europa chiar de la finalul lunii mai. Exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Iranul a ținut închisă Strâmtoarea Ormuz timp de 50 de zile. Directorul general al IATA, Willie Walsh, spune că avertismentul emis de IEA este „sumbru”. „Am estimat și noi că de la finalul lunii mai, am putea să începem să vedem câteva anulări de zboruri în Europa din cauza penuriei de carburanți. Deja se întâmplă în părți ale Asiei”. IATA solicită o derogare în cazul în care se ajunge la raționalizare. „Pe lângă faptul că se fac toate eforturile pentru a asigura linii alternative de aprovizionare, este important ca autoritățile să aibă planuri comunicate și bine coordonate în cazul în care raționalizarea devine necesară, inclusiv pentru reducerea numărului de sloturi”, a spus Willie Walsh. Companiile aeriene deja au anulat sute de zboruri Două dintre cele mai mari companii aeriene europene au anulat deja sute de zboruri. Lufthansa a anunțat închiderea liniei aeriene regionale din acest weekend. Compania olandeză KLM a anunțat că va renunța la 160 de zboruri în luna mai. Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
Cultura care înlocuiește pepenii și tomatele
Fermierii se adaptează la capriciile vremii și își schimbă culturile în funcție de condițiile meteo. Ploile din acest an i-au determinat pe agricultorii din sudul țării să mizeze tot mai mult pe porumbul zaharat. În Sahara Olteniei, fermierii profită de solul nisipos care se încălzește rapid și accelerează coacerea culturilor și au trecut la soiuri timpurii de porumb zaharat, cultivate în solarii sau pe agril, după o tehnologie preluată de la pepeni. Dacă în anii trecuți plantau în câmp, acum aleg varianta solarii și tunele. Sergiu Firan din Călărași a cultivat două hectare de porumb zaharat în câmp la tunel. A ales cultura aceasta și a renunțat la pepeni pentru că este o investiție mai mică și muncă mai puțină. ” Ne adaptăm vremurilor de acum. La podumbul zaharat este și investiție mai mică și muncă mai puțină. Sper să fie și prețul bun”, spune fermierul. Unii fermieri au renunțat chiar la roșii în solarii și au pus porumb zaharat pentru ca, spun ei, este mai rezistent la dăunători și mai profitabil. Alții au mers pe cultură dublă – au scos cartofii extratimpurii și au plantat imediat porumb zaharat. Autoritatile spun că aceasta cultura este răpândită repede în randul fermierilor. „A ajuns ca această cultură să fie model pentru majoritatea fermierilor”, spune Sorin Sandu- primar Călărași. În județul Dolj, în 2025 au foat cultivate 132 de hectare – datele fiind valabile doar pentru culturile din câmp, nu și pentru cele din solarii, care nu sunt declarate. Autorul recomandă:
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol
Ryanair avertizează: 1/10 zboruri din această vară ar putea fi anulat
Directorul companiei Ryanair a emis un avertisment îngrijorător. Mulți turiști și-ar putea anula vacanțele planificate pentru vara acestui an din cauza crizei petroliere. Turismul global ar putea experimenta cel mai zdrobitor declin de la pandemia de coronavirus din anul 2020. El a declarat la ITV News că unu din zece zboruri ar putea fi anulate dacă războiul din Iran și criza petrolieră vor continua. Directorul executiv Ryanair, Michael O’Leary Directorul Ryanair: 10% din zboruri, anulate Directorul executiv al companiei aeriene spune că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă, Ryanair nu va funcționa la capacitate maximă din cauza penuriei de carburanți. „Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de 30 de zile. Dacă mai rămâne închisă încă 60 sau 90 de zile, vom înfrunta un scenariu neștiut. Și este limpede că ar putea fi anulate 5-10% din zboruri în lunile mai, iunie și iulie”, a spus Michael O’ Leary. Zborurile întârziate ar putea costa mai mult, a atenționat directorul. De asemenea, companiile aeriene nu vor putea anticipa ce rute ar putea fi anulate, a explicat O’Leary. El a adăugat că este de așteptat ca furnizorii de carburanți să anunțe companiile aeriene cu câteva zile înainte. „Dacă este un risc de 10-20% pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, atunci noi și celelalte companii aeriene trebuie să luăm în considerare anularea unor zboruri sau să reducem capacitatea”, a concluzionat directorul Ryanair. Îndemnul directorului companiei aeriene pentru pasageri Din acest motiv, anularea zborurilor ar putea fi mai greu de gestionat. Totuși, O’Leary îi îndeamnă pe turiști să-și programeze vacanțele de vară „cât mai repede posibil”. Ilsole24ore scrie că marile companii aeriene din Europa ar putea fi lovite de criza energetică chiar din aprilie. Penuria de combustibil s-ar putea face resimțită pe tot continentul din luna mai. Publicația raportează că cele mai vulnerabile la criză vor fi companiile aeriene din țările mediterane (Spania, Italia, Grecia), acestea fiind dependente de rutele navale din Canalul Suez pe care este transportat petrolul din țările arabe. Rebelii Houthi din Yemen au amenințat că ar putea bloca Strâmtoarea Bab al-Mandab din Canalul Suez. Impactul blocadei iraniene din Strâmtoarea Ormuz asupra turismului global Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, 18,8 milioane de tone de carburnați pentru avioane au fost transportate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimul an. Războiul Iranului împotriva aliaților SUA din Golful Persic presupune tăierea aprovizionării cu carburanți pentru marile companii aeronautice. China, al doilea producător global de carburanți pentru industria aeronautică, a restricționat exporturile. Și compania germană Lufthansa este pregătită pentru penuria de combustibil, a spus directorul executiv Carsten Spohr. „Dacă penuria de kerosen are loc, va fi resimțită în afara Europei”, a spus Spohr pentru ziarul FAZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19
Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru
Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru. Una din țările care se pregătește pentru o criză severă a carburanților este Austria. În Austria sunt – potrivit celui mai recent recensământ – peste 150.000 de români. Statistic vorbind, dacă 1 din 2 are carnet de conducere, înseamnă deja 75.000 de români afectați de măsuri precum raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Scenarii sumbre În Europa, tot mai multe state pun la cale un plan de urgență pentru eventuale lipsuri de carburanți. Se discută despre alimentarea limitată și viteze reduse pe drumuri. O altă țară care ar putea lua măsuri similare Austriei este Marea Britanie. Sub eticheta unui plan numit „National Emergency Plan for Fuel”, scrie ziarulromanesc.at, se află măsuri clare în cazul unei crize, precum raționalizarea carburanților la benzinării și limitarea generală de viteză la 80 km/h. În Marea Britanie, prețul benzinei a ajuns la 1,66 euro pe litru, iar la motorină la 1,88 euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni. La rândul ei, Germania a reacționat deja prin eliberarea unei părți din rezervele strategice de petrol. Și aici sunt analizate măsuri de stabilizare a prețurilor la benzinării și limitarea fluctuațiilor externe. Țara care a introdus deja o limită zilnică pentru alimentare este Slovenia. Transportul global de petrol, blocat Unul din factorii principali care alimentează incertitudinea și panica este situația din Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global. Pe măsură ce conflictul din Iran continuă, riscurile legate de aprovizionare sunt tot mai mari, iar țările din Europa iau în calcul cele mai negre scenarii. Autorul recomandă:
Bolojan: Guvernul va reduce acciza la motorină pentru a limita creșterile de preț
Creșterile de preț sunt greu de controlat pe termen scurt, iar intervenția guvernamentală trebuie să fie eficientă și vizibilă, a afirmat premierul. „În România, la motorină, care este unul dintre produsele aflate sub presiune, prețurile au crescut de la aproximativ 8 lei până la 10,4 lei. Aceste creșteri nu le puteam opri pentru că suntem o piață influențată de ceea ce se întâmplă pe piețele externe. Intervenția acum ar fi fost ca și cum ai mătura în timpul viscolului: efectul ar fi zero. Am stabilit o perioadă de trei luni de intervenție, pentru a limita adaosurile comerciale și a preveni specula,” a declarat Ilie Bolojan. Pentru a atenua efectul asupra transportatorilor și agricultorilor, guvernul a prelungit schemele de sprijin și a ajustat accizele. „Ca atare, am luat o primă măsură, stabilind o perioadă de intervenție considerând că trei luni reprezintă perioada critică pentru următorul trimestru. Am intervenit pentru a elimina posibilitatea de a specula prețurile, limitând adaosurile comerciale la valoarea medie din anul trecut. Această măsură va intra în vigoare de mâine, și probabil vom vedea o ușoară reacție a pieței. De asemenea, am intervenit pentru a limita exporturile de motorină și de țiței, pentru a reduce cantitatea de biocombustibil introdusă în benzină astfel încât să scadă prețurile. Foarte important, am prelungit schemele de sprijin pentru transportatori, crescând cota de acciză care se decontează de la 65 de bani la 85 de bani, deci cu mai mult de o treime. De asemenea, am prelungit schema pentru agricultori: aceștia nu mai plătesc acciza decât o cotă reziduală, adică din 2,8 lei cât este acciza, plătesc doar 0,1 lei. Aceste măsuri au fost implementate. Acum, pentru că ajungem într-o zonă de platou și deja vedem unde s-au stabilizat prețurile, ne propunem să analizăm piața și să intervenim acolo unde este posibil. Aveam posibilitatea de a interveni pe taxele asociate combustibilului, fie TVA, fie acciză, dar trebuie să evităm o procedură de infringement cu Comisia Europeană. Fiind într-un deficit excesiv, nu putem opera reduceri de taxe pe toate palierele, așa că am luat decizia de a interveni pe componenta de acciză. Vom reduce, în perioada următoare, valoarea accizei din prețul combustibilului, astfel încât să ajutăm cumpărătorii să achiziționeze combustibil mai ieftin.” a explicat Bolojan. Reducerea accizei la motorină Mai mult reducerea accizei la motorină va fi prima măsură concretă, având în vedere că motorina reprezintă peste 70% din consumul de combustibil din România și aici au fost cele mai mari creșteri. „În primul rând, ne vom concentra pe motorină, în prima etapă, pentru că aici au fost creșterile cele mai mari, și peste 70% din consumul de combustibil din România îl reprezintă motorina. Acționând aici, impactul va fi resimțit de majoritatea utilizatorilor de vehicule. Măsura care va intra în curând ar trebui să vizeze doar acciza la motorină. Aceasta este ipoteza la care lucrăm, deoarece aici creșterile au fost cele mai mari, iar dacă vrem să avem un efect, trebuie să intervenim acolo unde impactul este maxim. Lucrăm la una sau două ipoteze care vor fi prezentate zilele următoare, pentru a avea impactul dorit pe piață, ținând cont totodată de resursele disponibile în buget. Toate aceste reduceri implică, implicit, o cheltuială din bugetul de stat. De exemplu, TVA suplimentar încasat în martie ca urmare a creșterii de prețuri s-a direcționat către subvențiile pentru transportatori și agricultori. Intervenția trebuie să fie sustenabilă și acoperită din bugetul de stat. Reducerea accizei la motorină înseamnă că suma de bani pe care comercianții o plătesc astăzi va fi mai mică. Fiecare minister al finanțelor lucrează la simulările necesare pentru a calcula exact impactul asupra prețului și costul total al reducerii, astfel încât măsura să fie eficientă și sustenabilă. În zilele următoare vom anunța exact valoarea acestei reduceri,” a mai spus premierul. Bolojan a mai adăugat că reducerea accizei va fi acoperită din bugetul de stat și că fiecare tip de companie din piața românească, „de la cei care extrag și rafinează țiței în România, la cei care doar importă produse rafinate”, va trebui să contribuie în mod echitabil.