Românii vor ieși mai târziu la pensie. Ce vârstă estimează OCDE
Românii care intră acum pe piața muncii ar putea ieși la pensie mai târziu decât generațiile de astăzi. Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că vârsta de pensionare din România va crește în următoarele decenii, pe fondul reformelor din sistemul public de pensii și al legării acesteia de evoluția speranței de viață. La nivelul Uniunii Europene, vârsta standard de pensionare va urca treptat până la finalul anilor 2060. În cazul bărbaților, aceasta va crește de la 64,7 la 66,9 ani. Pentru femei, pragul va avansa de la 64 la 66,6 ani. Datele arată că aproape două din trei state europene analizate vor ridica vârsta de pensionare pentru bărbați. În cazul femeilor, aproximativ trei sferturi dintre țări vor aplica aceeași măsură, arată o analiză EuroNews. Datele OCDE pentru 2024 arată că bărbații ies cel mai târziu la pensie în Danemarca, Norvegia, Islanda și Olanda. În aceste state, pragul ajunge la 67 de ani, față de media de 64,7 ani din Uniunea Europeană. La polul opus se află Grecia, Slovenia și Luxemburg. Acolo, bărbații pot ieși la pensie de la 62 de ani. Dintre cele mai mari cinci economii ale Europei, Germania are cea mai ridicată vârstă de pensionare pentru bărbați, de 66,2 ani. Bărbații din Uniunea Europeană care au început să lucreze la 22 de ani, în 2024, ar putea ieși la pensie, în medie, la 66,9 ani. Pentru această generație, retragerea din activitate ar avea loc în jurul anului 2069. Danemarca ar urma să impună cel mai ridicat prag, de 74 de ani. Estonia ar ajunge la 71 de ani, iar Italia, Olanda, Suedia și Cipru ar fixa pensionarea la 70 de ani până la finalul anilor 2060. La celălalt capăt al clasamentului, Slovenia și Luxemburg ar păstra cea mai mică vârstă de pensionare pentru bărbați, de 62 de ani. Fragmentul transmis nu include continuarea completă a comparației. Reforma pensiilor schimbă regulile pe termen lung În România, în 2025, bărbații s-au pensionat la vârsta standard de 65 de ani. Pentru femei, pragul a variat în funcție de luna nașterii și a crescut treptat de la 62 de ani și 4 luni la 62 de ani și 5 luni. Legea pensiilor prevede ca vârsta standard pentru femei să ajungă treptat la 65 de ani, la fel ca în cazul bărbaților. Pentru pensia la limită de vârstă, stagiul minim de cotizare contributivă a fost de 15 ani
Schimbări importante de la 1 august. Ce se va întâmpla cu buletinele românilor
Luna august vine cu o serie de schimbări importante care vor avea impact asupra cetățenilor, companiilor și instituțiilor publice. Una dintre cele mai importante schimbări intră în vigoare chiar de la 1 august și vizează documentele de identitate. Serviciile de Evidență a Persoanelor vor limita drastic eliberarea cărților de identitate în format clasic, modelul utilizat din 1997. Acestea vor mai putea fi obținute doar în situații excepționale, care vor trebui justificate de solicitanți. Așadar, persoanele ale căror cărți de identitate expiră începând cu această lună vor primi, cu prioritate, noua Carte Electronică de Identitate. Măsura are ca scop accelerarea digitalizării serviciilor publice din România și alinierea urgentă la standardele europene de securitate a datelor. Totodată, începând cu luna august vor fi condiții noi de pensionare pentru femei. Stagiul de cotizare crește din nou Sistemul public de pensii continuă aplicarea eșalonată a etapelor prevăzute de lege, iar luna august aduce o nouă ajustare pentru femeile care urmează să părăsească activitatea profesională. Femeile care depun dosarul de pensionare la limită de vârstă începând cu data de 1 august 2026 vor avea nevoie de un stagiu complet de cotizare contributiv de 33 de ani și 6 luni. Aceasta reprezintă o creștere cu o lună față de pragul care a fost valabil în luna iulie, continuând graficul de egalizare treptată a condițiilor de pensionare. Se apropie lansarea sistemului TollRo Transportatorii trebuie să se pregătească și pentru introducerea noului sistem electronic de taxare rutieră TollRo. Data de 31 august 2026 marchează termenul stabilit pentru punerea în funcțiune a noului mecanism de tarifare a circulației pe rețeaua națională de drumuri. În prima etapă, sistemul va fi aplicat vehiculelor grele de transport marfă, urmând să înlocuiască actualul mod de taxare cu unul bazat pe utilizarea efectivă a infrastructurii. Autoritățile estimează că TollRo va permite o colectare mai eficientă a taxelor de drum și o monitorizare mai riguroasă a traficului greu, contribuind totodată la modernizarea sistemului național de taxare rutieră. Senatul a adoptat joi, 30 iulie, un proiect legislativ care devansează intrarea în vigoare a noului sistem electronic de tarifare rutieră TollRo pentru vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone. Noul calendar propus de senatori prevede introducerea sistemului de tarifare rutieră electronică în România, denumit STRR, începând cu 31 august 2026. De la aceeași dată ar urma să fie introdus și TollRo. Schimbări și pentru mediul de afaceri Companiile, producătorii, importatorii și retailerii din sectorul bunurilor de consum vor avea parte de schimbări importante în prima parte a lunii. Mai exact, de la 12 august 2026 se aplică în mod direct Regulamentul European UE 2025/40, cunoscut sub numele de Pachetul Ambalaje (PPWR). Noul regulament înlocuiește vechile directive naționale și impune cerințe stricte și uniforme la nivelul întregului bloc comunitar. Companiile din România vor trebui să reducă volumul de deșeuri, să respecte noi plafoane pentru ambalajele din plastic și să adapteze produsele la standarde ridicate de reciclabilitate. Nerespectarea acestor norme europene atrage sancțiuni și amenzi financiare drastice.