Ion Cristoiu: Dacă nu vrei să știe poporul ce avere ai, nu intri în politică
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a criticat decizia Curții Constituționale privind eliminarea obligației ca demnitarii să-și publice declarațiile de avere. Acesta consideră că este o măsură profund greșită și periculoasă pentru democrație. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În contextul hotărârii CCR care elimină obligativitatea publicării declarațiilor de avere pentru demnitari, Cristoiu și Tucă au discutat implicațiile deciziei. Publicistul a susținut că este o palmă dată electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan. „Bun. Deci noi suntem împotriva, și tu și eu, împotriva acestei decizii, care este o prostie.”, crede invitatul. „Dacă ești demnitar, trebuie spus. Nu vrei? Nu intri în politică” Cristoiu subliniază că un politician nu poate pretinde intimitate absolută. Faptul că intri în viața publică vine atât cu beneficii, cât și cu obligații. Iar una dintre ele este să fii transparent în privința averii. „Nu-i vorba că ziceau aceștia: «Nu vreau să știe poporul ce avere am eu». Păi dacă ești demnitar, trebuie spus. Demnitarul nu are viață privată. Nu vrei să știe poporul ce avere ai, nu intri în politică.”, a afirmat scriitorul. Ion Cristoiu: „Este o lovitură pentru regimul Nicușor Dan” Ion Cristoiu consideră că această decizie lovește în plin regimul Nicușor Dan. Deși nu a fost inițiată de el, efectul politic se va simți. „Eu cred că, pe lângă altele, este o mare lovitură dată regimului Nicușor Dan. Nu știu, dar e cea mai mare lovitură dată lui. Nu, el își termină electoratul.”, susține Cristoiu. Publicistul atrage atenția că decizia CCR este atât de controversată încât i-a revoltat chiar și pe cei care nu fac parte din susținătorii lui Nicușor Dan. „Hai să vedem consecințele, da? Dacă și noi suntem împotrivă, îți imaginezi ce sunt ăștia. Tot electoratul lui. N-ai cum, adică până și noi ne revoltăm.”, a concluzionat invitatul. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
De ce a mințit Pavel Durov, șeful Telegram, când a spus că vine să depună mărturie pentru George Simion. El are interdicție de a părăsi țara
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a anunțat public că este „gata să vină” în România pentru a depune mărturie în favoarea liderului AUR, George Simion, după ce acesta a contestat alegerile prezidențiale la Curtea Constituțională. Problema e că, juridic și logistic, Durov nu poate părăsi Franța fără autorizație oficială. Declarația sa, deși spectaculoasă, intră astfel în zona retoricii fără acoperire – o promisiune imposibil de onorat în contextul legal actual. De ce? Pentru că, în prezent, Durov se află sub control judiciar în Franța, fiind investigat oficial într-un dosar complex ce implică acuzații grave privind activități ilegale desfășurate prin aplicația Telegram. Printre acuzațiile formulate de autoritățile franceze se numără complicitatea la crimă organizată, distribuție de materiale ilegale, inclusiv pornografie infantilă, trafic de droguri și spălare de bani. În vara lui 2024, miliardarul rus a fost reținut și ulterior pus sub anchetă, iar de atunci, nu are voie să părăsească teritoriul francez decât cu aprobare specială din partea instanței. Promisiunea lui Pavel Durov pentru ”a salva democrația din România” Ce a spus Durov și ce știa (probabil) că nu poate face Pavel Durov a răspuns pe rețeaua X (fosta Twitter) unui apel public făcut de George Simion, afirmând: „Sunt gata să vin și să depun mărturie dacă asta ajută democrația românească.” Declarația a fost distribuită intens, mai ales în cercurile simpatizante ale AUR, ca o dovadă că fondatorul Telegram ar fi fost martorul sau chiar victima unui presupus complot internațional care a vizat cenzurarea vocilor conservatoare în timpul alegerilor din România. Durov a susținut că serviciul de informații externe al Franței, DGSE, i-ar fi cerut să blocheze sau să restricționeze conturi de Telegram asociate cu susținători ai lui George Simion. DGSE a respins oficial acuzațiile, dar liderul AUR a folosit presupusa intervenție ca argument pentru anularea alegerilor prezidențiale câștigate de Nicușor Dan. Ceea ce Durov nu a spus în mesajul său – și nici Simion nu a menționat în apelul său la CCR – este faptul că fondatorul Telegram are o interdicție explicită de a părăsi Franța. Aceasta a fost impusă după ce a fost considerat suspect într-un dosar de crimă organizată care implică utilizarea aplicației sale pentru activități ilegale. În martie 2025, i s-a permis, cu mari eforturi juridice, să călătorească în Emiratele Arabe Unite pentru o scurtă perioadă, dar în mai 2025, nicio astfel de autorizație nu a fost emisă pentru deplasări suplimentare. De ce contează această minciună publică și ce riscă Durov A sugera public că poți veni să depui mărturie într-un dosar constituțional, știind că ai o interdicție activă de a părăsi țara, nu este doar o declarație iresponsabilă, ci una care poate ridica semne de întrebare serioase asupra agendei personale și a credibilității fondatorului Telegram. În mod ironic, Durov nu ar putea participa nici măcar prin videoconferință într-un cadru legal, fără autorizarea explicită a autorităților judiciare franceze. Asta înseamnă că afirmația „Sunt gata să vin” este cel mult o declarație simbolică, fără acoperire practică sau legală. În același timp, o astfel de poziționare publică, în care acuză o putere europeană de cenzură, în paralel cu o anchetă penală în curs, riscă să tensioneze și mai mult relația deja fragilă dintre Telegram și autoritățile din Uniunea Europeană. În ultimul an, aplicația a fost presată să își îmbunătățească politicile de moderare, iar Durov a fost forțat să accepte colaborarea cu instituții precum International Watch Foundation pentru a combate conținutul ilegal. Mai mult, implicarea sa directă în contestarea unor alegeri democratice într-un stat membru UE, cum este România, nu ajută la imaginea sa de lider apolitic și preocupat doar de libertatea de exprimare. Dimpotrivă, îl vulnerabilizează juridic, mai ales dacă autoritățile franceze vor considera că a încălcat condițiile impuse în cadrul anchetei. Contextul politic și încercarea de capital politic a lui Simion George Simion, liderul AUR și candidat învins în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025, încearcă prin toate mijloacele să invalideze victoria contracandidatului său, Nicușor Dan. În acest demers, invocă „interferențe externe dovedite cu probe”, fără să prezinte, însă, probe verificabile sau acceptate în mod oficial. Cererea de audiere a lui Pavel Durov este parte dintr-o strategie de contestare care pare mai degrabă construită pe spectacol decât pe fapte demonstrabile. Cu atât mai mult cu cât martorul-cheie propus de Simion nu are dreptul legal de a se deplasa în afara Franței și, cel mai probabil, nici nu va primi o autorizație în acest sens într-un caz care nu implică instanțele franceze. Această încercare de a folosi imaginea unui fondator de platformă tech internațională, în mijlocul unui scandal penal major, pentru a sprijini o cauză politică națională, riscă să compromită și mai mult legitimitatea demersului AUR în fața CCR. Concluzie Pavel Durov nu poate veni să depună mărturie pentru George Simion, oricât de dornic s-ar declara în public. Declarația sa este o minciună elegant ambalată în lozinci despre democrație, dar lipsită de fundament juridic. Faptul că a fost deja inculpat într-un dosar penal grav în Franța și i s-a interzis să părăsească țara fără permisiune face imposibilă prezența sa în România, fie ca martor, fie ca simplu participant. Pentru George Simion, rămâne o strategie de imagine, dar una care poate fi ușor demontată cu documente oficiale și fapte incontestabile. CCR nu ia decizii pe baza declarațiilor de pe rețelele sociale, iar justiția, inclusiv cea constituțională, are nevoie de mai mult decât de retorică pentru a anula alegeri democratice.
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
CSM îl dă pe mâna Inspecției Judiciare pe judecătorul Alexandru Vasile, de la Ploiești. Care sunt motivele invocate de magistrați
CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări a judecătorului Alexandru Vasile, în cazul sentinței pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care a fost suspendată decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. În aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens, motivează CSM. În raport de interesul public manifestat față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza, Alexandru Vasile. Măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens, motivează CSM. Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea hotărârii prin care Curtea Constitutională a României a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Concret, judecătorul Alexandru Vasile a dispus joi, 24 aprilie 2025, suspendarea executării Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale. Din informațiile Gândul, decizia de la Ploiești nu afectează activitatea Biroului Electoral Central, pentru că acesta funcționează în baza Ordonantei nr. 1/ 2025. În același timp, CA Ploiești a anulat, în prima instanță aceeași hotărâre a CCR, decizia definitivă privind anularea, urmând să fie dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit informațiilor publicate de Luju.ro. Traseele lui Vasile Alexandru Vasile este judecător la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești. Secția este condusă de judecătoarea Maria Stoicescu, potrivit informațiilor Hotnews.ro. Acesta a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției. Jurnaliștii de justnews.ro au scris pe larg cum a fost „plimbat” judecătorul Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Ministerul Justiției și înapoi, în mai puțin de o lună. Citiți și: Curtea de Apel Ploiești SUSPENDĂ decizia CCR prin care au fost anulate alegerile. Ce urmează
Ion Cristoiu: În rândul magistraților este o FURIE de neimaginat.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre decizia judecătorului de la Ploiești, dar și despre furia generală a magistraților. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Le-a tras-o! Nu-și pot permite chiar totul.” Invitat la „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu a vorbit despre urmările deciziei judecătorului de la Ploiești. În urmă cu doar câteva ore, un judecător de la Ploiești a dat câștig de cauză unei cereri care combate decizia CCR de anulare a alegerilor din decembrie. Decizia este una fără precedent. Cristoiu a descris întreaga acțiune a judecătorului prin sintagma „le-a tras-o”. „E știre de senzație! Un judecător a făcut cutare și cutare. În momentul în care a fost arestat și trimis Peșchir, când a fost trimis în închisoare, toți guguștiucii ăștia de la putere au zis că asta e hotărâre judecătorească. Rea, bună, nu așa a zis?! Trebuie să respectăm chiar dacă e bună sau e o aiureală, drogată, idioată. E o hotărâre! Ei nu știu, asta este marea problemă, au căutat în această perioadă motive. De-aia am și întrebat. Nu-și pot permite chiar totul.”, a explicat jurnalistul. Cristoiu: „În perioada următoare, eu n-aș vrea să fiu Ciolacu” În continuarea discursului, Cristoiu a trecut la noua decizie de pensionare a magistraților. Acesta a vorbit despre furia imensă pe care o trăiesc magistrații în urma acestei legi. Jurnalistul a menționat și că tot ce înseamnă conducerea țării, ar face bine să se ferească de orice proces în următoarea perioadă. Noua decizie de pensionare, în viziunea lui Cristoiu, este o lovitură imensă de imagine, mai presus de orice. „În perioada următoare, vreau să-ți spun, eu n-aș vrea să fiu Ciolacu. Și de ce? Că dacă mâine se hotărăște că le reduce, că îi lovește, cum o să ajungă la NORDIS… Ciolacu nici să nu se ducă la Parchet. Este atâta furie în rândul acestor magistrați, încât tot ce este al puterii va fi mâncat. Primul tip care va ajunge în mașinăria justiției o să fie ras. Îl rad, pe scurt. Tu știi ce lovitură a fost?! E o breaslă care a fost până acum cocoloșită. Și a lovit atât de tare cu ce au făcut. În primul rând, i-a lovit ca imagine. Cei care pică sub această lege nouă a pensionării, știi ce vor face? Se vor pensiona și se vor amâna procesele.”, a menționat Cristoiu.
Hotărâre ISTORICĂ CCR. Judecătorii care au avut legături cu sistemul comunist nu vor mai putea fi numiți în funcții de conducere
Judecătorii Curții Constituționale au admis excepția de necostituționalitate care vizează legea de organizare a sistemului judiciar și expresia ”care au făcut parte din serviciile de informaţii” înainte de 1990”. Astfel, judecătorii care au avut legături cu sistemul comunist nu vor mai putea fi numiți în funcții de conducere. ”Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.”, a fost articolul aflat pe masa CCR, pre.luat de stiripesurse.ro. Decizia motivată de judecătorii CCR ”A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații” din cuprinsul dispozițiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004, precum și din cuprinsul dispozițiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, este constituțională în măsura în care vizează serviciile de informații anterioare anului 1990. De asemenea, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că trimiterea din cuprinsul dispozițiilor art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor la art.48 alin.(10) din același act normativ este neconstituțională. În esență, Curtea a constatat că dispozițiile legale examinate sunt imprevizibile și discriminatorii. Deși obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.48 alin.(10) și ale art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004, în temeiul art.142 alin.(1) din Constituţie, Curtea Constituțională s-a pronunțat şi a eliminat din fondul activ al legislaţiei și noile dispoziţii legale ale art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca fiind neconstituţionale, întrucât menţin soluţia legislativă neconstituţională”, arată CCR. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
H.D. Hartmann: Dacă elita din SUA l-ar fi susținut pe Georgescu, CCR ar fi schimbat decizia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a vorbit despre tăcerea periculoasă a Statelor Unite în fața derapajelor din România. Acesta a criticat lipsa unui mesaj ferm din partea partenerului strategic, mai ales în contextul eliminării lui Călin Georgescu din cursa prezidențială. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Statele Unite ar fi trebuit să transmită un semnal clar Hartmann s-a declarat dezamăgit de lipsa unui răspuns ferm al Statelor Unite în fața situației din România. Potrivit acestuia, în absența unui semnal clar din partea Washingtonului, grupările care au capturat instituțiile statului român acționează nestingherit. El consideră că o astfel de poziționare lipsă alimentează abuzurile de putere, chiar și atunci când este vorba de suspendarea drepturilor fundamentale sau de eliminarea unor candidați din competiția electorală. „Ceea ce mă deranjează cel mai rău și cel mai mult este că Statele Unite nu transmit un semnal fundamental de rupere cu această grupare privată care a pus mâna pe statul român.”, afirmă Hartmann. Hartmann: „Călin Georgescu n-a convins elita americană” În continuarea discuției, analistul a explicat de ce Statele Unite nu au reacționat ferm în cazul eliminării lui Călin Georgescu. El spune că Georgescu nu a oferit garanții clare partenerilor externi. Pozițiile sale fluctuante de-a lungul timpului i-au afectat credibilitatea în ochii elitei politice americane. Hartmann a explicat și ce presupune „sprijinul total” din partea SUA, sugerând că, în lipsa acestuia, nici Curtea Constituțională nu ar fi simțit presiunea de a acționa corect. „Călin Georgescu nu a convins, nu a convins sub nicio formă. Și doi, a avut și niște poziționări de-a lungul anilor. Ba era cu NATO, ba era cu SUA, ba nu era cu NATO. Nu a convins elita americană că merită să fie sprijinit până la capăt. Ce înseamnă sprijin până la capăt american, ca asta e cel mai important. El se duce până la a nu recunoaște rezultate alegerilor, rupem relațiile cu voi și în acel moment Curtea Constituțională, oricât de slugă ar fi fost la adresa puterii politice sau a acestui grup privat care a pus mâna pe statul român, nu și-ar fi permis aceste lovituri.”, spune Hartmann. Hartmann: „Traian Băsescu știe ceva” Pe final, Hartmann a comentat și intervenția lui Traian Băsescu, care a atras atenția asupra situației politice din România. Deși a fost un critic constant al fostului președinte, Hartmann a recunoscut că mesajul transmis de Băsescu trebuie luat în serios. În opinia sa, Băsescu încă păstrează legături în cercurile politice influente din Statele Unite, iar intervenția sa ar putea semnala ceva grav. „Eu cred foarte cinstit, Marius Tucă, că acel semnal e foarte dur. Băsescu știe ceva. El nu și-a pierdut încă în mafia democrată relațiile. El a fost cu democrații, el a fost cu Soros, cu ăștia.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele