Niciunul dintre judecătorii aflați la final de mandat nu a cerut vreo sumă de bani, spune CCR
CCR neagă informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora judecătorii constituționali aflați la final de mandat în anul 2025 ar fi primit sumele de bani prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, potrivit unui comunicat de presă. Conform sursei citate, îÎn ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, Secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. „Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992”, se arată în finalul comunicatului.
După ce CCR a decis că își poate recupera privilegiile pierdute, Traian Băsescu acuză că legea a fost făcută doar pentru un singur om
Fostul președinte Traian Băsescu a avut o primă reacție după ce a aflat că îşi poate recupera privilegiile pierdute. El spune că legea a fost făcută doar pentru un singur om și anunță ca va discuta curând cu avocații pentru a vedea ce va face în continuare. „Să văd, o să văd. E timp să iau decizii. Nu ştiu, trebuie să vorbesc cu avocaţii”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României. Traian Băsescu îşi poate recupera privilegiile pierdute, după ce CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea este neconstituţională. Legea prin care Traian Băsescu a pierdut toate drepturile acordate foştilor şefi de Stat a picat la controlul Curţii Constituţionale. Aceasta fusese adoptată în 2021 și prevedea că persoanele care au colaborat cu Securitatea comunistă nu pot beneficia de privilegiile acordate foştilor şefi de Stat. „S-a făcut pentru un singur om (legea-n.r.). În timp ce ofiţerii de Securitate au pensii speciale, pe mine mă… îmi luau drepturile”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României, pentru observatornews.ro. În urmă cu trei ani, instanța a stabilit că Băsescu a colaborat cu Securitatea, iar numele de cod era „Petrov”. A fost evacuat din vila de protocol din cartierul Primăverii și s-a mutat atunci într-un apartament de trei camere, în zona Domenii din București. După decizia CCR, fostul șef de stat ar putea primi o locuinţă de protocol din partea RA-APPS şi o indemnizaţie lunară egală cu 75% din suma încasată de preşedintele în exerciţiu, dar poate beneficia din nou de pază şi protecţie. Pentru aceste lucuri, el trebuie să trimită solicitări oficiale către SPP şi Regia Patrimoniului de Stat sau să deschidă un proces. CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea e neconstituţională. „Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în ansamblul său, este neconstituţională, fiind contrară prevederilor constituţionale art.1 alin.(5) privind principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, şi ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispoziţiilor tranzitorii, precum şi a caracterului retroactiv al acestei legi. Totodată, 5 / 7 cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(l) lit.t) şi art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispoziţiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competenţa de a modifica sau completa dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nici nu este competentă să controleze constituţionalitatea unei interpretări date de o anumită instanţă judecătorească textelor legale criticate cu soluţionarea în fond a cauzei”, potrivit unui comunicat al CCR. FOTO – Mediafax Foto: Mircea Roșca Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
George Simion, despre INDEMNIZAȚIILE de 35.000 de euro ale celor trei judecători CCR: Sfidează românii și logica austerității
Liderul AUR, George Simion, a declarat, miercuri, că judecătorii Curții Constituționale vor câte 35.000 de euro „primă de pensionare”, deși banii nu există în buget și pentru a obține aceste sume au trimis secretarul instituției la Ministerul Finanțelor să găsească o soluție. „Judecătorii Curții Constituționale sfidează românii și logica austerității. Trei dintre ei, care își încheie mandatul, vor să plece acasă cu câte 180.000 de lei, echivalentul a 35.000 de euro, ca ‘primă de pensionare’, pe lângă pensiile speciale uriașe. Pentru a obține acești bani, CCR a trimis secretarul general al instituției la Ministerul Finanțelor, ca să întrebe cum pot fi transferați bani din alte capitole bugetare, întrucât sumele nu sunt prevăzute în bugetul Curții pentru 2025. Este o tentativă cinică de a forța sistemul să plătească bonusuri de lux într-un moment în care românii sunt loviți de scumpiri, înghețarea salariilor, a pensiilor și introducerea de noi taxe”, a scris George Simion pe blogul său. Liderul AUR a precizat că „ordonanța trenuleț” a blocat acordarea de prime și bonusuri în sistemul bugetar și chiar dacă această ordonanță nu se referă explicit la primele de la CCR „judecătorii profită de un vid legislativ pe care îl interpretează în favoarea lor, sfidând flagrant intenția legiuitorului și bunul-simț”. „Acești bani nu reprezintă vreo recompensă pentru profesionalism sau curaj. Dimpotrivă. Sunt plăți mascate pentru obediență, acordate fix celor care au orchestrat, din interior, lovitura de stat din 6 decembrie. CCR a devenit, în ultimul an, o anexă a sistemului politic care conduce România din umbră. A validat comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, deși Constituția o interzice. A anulat alegerile prezidențiale, pentru că rezultatul nu era pe placul rețelei de putere. A interzis candidați incomozi, care amenințau vechile structuri. A secretizat declarațiile de avere ale demnitarilor. Și, în final, a redat privilegiile lui Traian Băsescu, turnător dovedit al Securității: vilă de protocol, mașină de stat, protecție SPP și beneficii plătite din banii românilor. Românii sunt obligați să strângă cureaua, să accepte amânări, taxe și lipsuri. În același timp, o mână de judecători se autopremiază cu zeci de mii de euro, pentru «merite» pe care doar sistemul le vede”, a arătat Simion. George Simion: „Cerem reformarea radicală a CCR” Președintele AUR cere „reformarea radicală” a Curții Constituționale – judecătorii CCR să fie aleși de cetățeni prin vot direct, nu deciși politic, pensiile speciale și toate beneficiile nemeritate să fie eliminate. „România are nevoie de o justiție curată, nu de o castă de intangibili conectați la rețelele vechiului sistem. Aș vrea să contrazic presa progresistă, USR-istă, care mă acuză că n-aș fi contestat numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător CCR! De parcă ar fi contat în vreun fel cine face contestația. Contestația s-a făcut cu aportul nostru, coordonând textul cu doamna senator Nadia Cerva, prin grupul nostru de la Senat. Era rândul lor să conteste la CCR și am lăsat să aibă inițiativa pe grupul (sau fostul grup) S.O.S.. La fel de predictibilă a fost și decizia CCR: corb la corb nu scoate ochii”, a adăugat Simion. CITEȘTE ȘI: CCR pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul Mircea Fechet: „Primele nerușinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituțională” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Curtea Constituțională respinge contestația SOS: Mihai Busuioc poate fi numit judecător la CCR
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională”, potrivit comunicatului de presă. Potrivit sursei citate, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și, astfel, îndeplinește condiția reglementată de art.143 din Constituție, referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Mihai Busuioc a fost votat săptămâna judecător la Curtea Constituțională cu 79 de voturi „pentru” și 36 „contra” în plenul Senatului. Mihai Busuioc va ocupa funcția pentru următorii nouă ani, fiind propunerea Partidului Social Democrat pentru postul vacant de la CCR. Numirea a fost contestată la CCR de formațiunea Dianei Șoșoacă, SOS România.
CCR analizează astăzi contestația S.O.S România privind numirea lui Mihai Busuioc ca judecător al Curții
Curtea Constituțională are pe masa de lucru, marți, o sesizare trimisă de partidul S.O.S România, referitoare la votul prin care Mihai Busuioc a fost desemnat judecător al CCR din partea Senatului. Potrivit anunțului oficial, pe ordinea de zi a ședinței din 1 iulie figurează această contestație ce privește modul în care Mihai Busuioc a fost numit în funcția de judecător constituțional. S.O.S România a depus sesizarea după ce Senatul l-a desemnat pe Mihai Busuioc în această poziție. Votul a avut loc săptămâna trecută. Mihai Busuioc, candidatul susținut de PSD și președintele Curții de Conturi, a obținut majoritatea voturilor în Senat. El a fost ales pentru un mandat de 9 ani, în locul lui Marian Enache, al cărui mandat s-a încheiat. În aceeași zi, și Camera Deputaților a desemnat un nou judecător pentru CCR. Csaba Asztalos, sprijinit de UDMR și de partidele din coaliția de guvernare, a fost votat pentru a-l înlocui pe Varga Attila, al cărui mandat s-a încheiat.
Sorin Grindeanu, despre Mihai Busuioc: Pregătirea dânsului este dincolo de orice dubiu
Sorin Grindeanu afirmă că pregătirea profesională a lui Mihai Busuioc, propunerea PSD pentru un loc de judecător al Curții Constituționale, este „dincolo de orice dubiu”. Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi, a fost audiat marți în comisiile de specialitate ale Senatului și a primit aviz pozitiv. Lista cu cei patru candidați va merge la votul plenului. După audierea lui Busuioc, președintele interimar al PSD a fost întrebat despre experiența profesională a acestuia și lipsa celor 18 ani de activitate juridică. „Eu cred că se respectă toate procedurile. Pregătirea dânsului este dincolo de orice dubiu”, a răspuns Grindeanu. Judecătorii Curții Constituționale trebuie să îndeplinească anumite condiții, conform Constituției și Legii 47/1992, printre care, pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Mihai Busuioc este președintele Curții de Conturi din 2017 și este de profesie jurist. Potrivit CV-ului său, publicat pe site-ul Curții de Conturi, Mihai Busuioc are 50 de ani, este căsătorit și are doi copii. Biroul permanent al Senatului a aprobat, recent, declanşarea procedurii de numire a unui judecător la Curtea Constituţională, după expirarea mandatului actualului preşedinte al Curţii, Marian Enache, numit de forul legislativ. Citește aici. CITEȘTE ȘI:
Tăriceanu: CCR nu a avut elemente pentru anularea alegerilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Nu acesta este rolul CCR!” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre decizia CCR de a anula alegerile din decembrie 2024. În acel context, politicianul a spus că CCR nu avea dovezile necesare, elemente suficiente pentru a dovedi ingerință străină. Dacă CCR voia să creeze un blocaj pentru a salva democrația din România, acela nu era rolul ei. Tăriceanu a susținut că nu poți anula votul a milioane de oameni pentru niște elemente care par a fi mai repede suspiciuni, decât dovezi palpabile. Fostul premier a spus și că SRI ar fi putut să iasă și să spună că dovezile nu pot fi publicate din motive de securitate, însă au fost prudenți și nu au făcut-o. Tăriceanu a vorbit și despre asemenea inițiative și în alte state. În Germania, spre exemplu, împiedicarea extremiștilor spre putere s-a făcut în alte moduri. Acolo nu au fost anulate alegeri. „Eu eu am spus la început și sunt nevoit, oarecum, să reiau această idee. Curtea Constituțională n-a avut elemente, după cum s-a văzut. Și nu, n-am spus numai eu lucrul ăsta. Nu au avut niște elemente concrete care să demonstreze că a existat o ingerință străină, care să deformeze rezultatul alegerilor. Dacă Curtea Constituțională a vrut să funcționeze ca un fel de baraj, un fel de scut sanitar pentru apărarea democrației din România, nu este rolul ei. Nu este rolul ei! Adică îmi pare foarte rău, dar nu poți să anulezi votul a milioane de oameni pe niște elemente care sunt mai mult suspiciuni. Și serviciile secrete de la noi, serviciile de informații au fost foarte prudente, aș spune, în această chestiune. Puteau ei să iasă și să spună- domnule, avem niște elemente, dar nu le putem dezvălui, pentru că, eu știu, pun în pericol sursele sau mai știu eu ce. Deci ăsta e și motivul pentru care m-ați întrebat la un moment dat cum ne privesc americanii… Păi, ne privesc, cum ne privesc, așa cum am fost, din aceste motive. În Germania, în alte țări europene, așa-numitul baraj sanitar pentru a împiedica forțele extremiste s-a petrecut altfel. Ei nu au anulat alegeri.”, a explicat Tăriceanu.
CCR motivează secretizarea averilor demnitarilor. Protecția datelor cu caracter personal și ingerința în viața privată, principalele argumente
Protecția datelor cu caracter personal, asumarea răspunderii doar pentru propria persoană, ingerință în viața privată, sunt principalele argumente prin care Curtea Constituțională a României limitează declarațiile de avere strict la persoana publică și nu poate fi extinsă la veniturile familiei. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, conform G4Media. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului: ”În acest sens, Curtea reține că în cauza de față se critică faptul că textul de lege menționat impune întocmirea declarațiilor de avere pe propria răspundere, deși acestea cuprind, pe lângă drepturile şi obligaţiile declarantului, și pe cele ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Față de acest conținut normativ al art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual. Declarația pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De altfel, însăși Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declaraţiile de avere reprezintă acte personale”. ”Curtea reține că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului/soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv soț/soție”. Motivarea CCR mai arată că unul dintre soți poate fi în situația în care nu cunoaște bunurile copiilor, în cazul în care soții sunt separați, iar fostul partener poate refuza îi comunice bunurile copilului. CCR aduce în discuție și situația în care soțul/soția are obligația de a păstra confidențialitatea venitului și vorbește despre un ”viciu de concepție”: ”Tot astfel, există situații în care veniturile obținute de soț sunt protejate de o clauză de confidențialitate, care se impune și cu privire la declarant, în sensul că acesta din urmă, chiar în calitate de soț, nu va avea dreptul să cunoască aceste venituri, astfel că survine, într-un astfel de caz, consecutiv, imposibilitatea comunicării acestor date în vederea completării declarației de avere, pentru că venitul confidențial nu va putea fi cunoscut de declarant, în calitate de soț al persoanei care obține veniturile aflate sub protecția confidențialității, aceasta făcând parte dintre modalitățile de evitare a divulgării respectivului venit”. ”(…) prevederile legale menționate conțin un viciu de concepție, care, pe de o parte, afectează logica reglementării și, pe de altă parte, ignoră situații care pot apărea în practică, în care obligația este imposibil de realizat”. Demnitate și viață privată Curtea Constituțională mai invocă și dreptul la demnitate și viață privată amintind de o decizie a CCR din 2007 care susținea că publicarea declarațiilor de avere și interese pe paginile de internet ale instituțiilor este neconstituțională. CCR mai spune că în 2010, Parlamentul a modificat legea, dar doar prins prisma anonimizării adreselor și informațiilor cu caracter personal, fapt care încalcă legea fundamentală în stat: ”Curtea a constatat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art.1 alin.(3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituţia stabilind în art.16 alin.(2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art.1 alin.(5) că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, considerent care își menține valabilitatea în situația actuală”. Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere, reamintește G4Media. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. Citiți și: Până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, completarea și transmiterea declarațiilor de avere este valabilă Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ana Birchall atacă CCR după decizia despre declarațiile de avere: Sabotaj cu robă / Un pas periculos înapoi
Ana Birchall, consilier prezidențial și fost ministrul al Justiției, a criticat dur decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a interzice Agenției Naționale de Integritate (ANI) să publice declarațiile de avere ale politicienilor. Aceasta a numit hotărârea CCR drept un „sabotaj cu robă” și „o lovitură statului de drept printr-un reviriment jurisprudențial, CCR sesizându-se din oficiu pe acest aspect, (deci extinzându-și competențele)”. Aceasta a mai adăugat că decizia judecătorilor CCR ar putea afecta aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). „Decizia Curții Constituționale de a restricționa accesul public la declarațiile de avere reprezintă un pas periculos înapoi, exact într-un moment în care România are șansa istorică de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE. Această decizie contravine flagrant principiilor de transparență și integritate care stau la baza funcționării statelor membre OCDE. Am fost implicată activ, încă din 2018, în procesul de aderare al României la OCDE și știu cât de greu s-a câștigat încrederea partenerilor noștri. Nu întâmplător, în 28 august 2019, în urma demersurilor susținute pe care le-am făcut, am obținut scrisoarea oficială de susținere a României din partea Președintelui Trump”, a scris Ana Birchall pe Facebook. „Aderarea la OCDE nu este un premiu onorific” Despre episodul din 2019, Ana Birchall spune că a fost o realizare diplomatică și strategică pentru România. „Tocmai de aceea, nu pot accepta să văd cum ani întregi de eforturi diplomatice și tehnice sunt aruncați în aer printr-o decizie care ne îndepărtează de criteriile fundamentale ale guvernanței moderne: transparență, responsabilitate, integritate. Aderarea la OCDE nu este un premiu onorific. Este o garanție că România joacă în liga statelor care respectă regulile. Iar una dintre aceste reguli este clară: transparență deplină asupra averii și intereselor publice”, a mai scris Ana Birchall. „Cine tace e complice” Aceasta a mai adăugat că aproape toate țările OCDE publică declarațiile de avere, dar și că decizia CCR afectează și evaluările privind statul de drept în cadrul Uniunii Europene. „Într-un moment în care România are nevoie de investiții, stabilitate și credibilitate, această decizie ne trimite exact în direcția opusă. România nu mai are voie să meargă pe jumătăți de drum. Fie respectăm regulile și ne consolidăm ca stat european și credibil, fie alegem izolare, decredibilizare și pierderea banilor europeni. Nu există cale de mijloc. Cine tace e complice. Cine justifică opacitatea, trădează interesul național. Și cine sabotează acest parcurs — fie prin decizie, fie prin lașitate — trebuie să plece din spațiul public. Nu mai este timp de tolerat dublul standard. Cine nu luptă pentru interesul național, nu are ce căuta în funcții publice. Atât de simplu”, a precizat fostul ministru al Justiției. „Destul cu dubla măsură” Ana Birchall a mai precizat și că România trebuie să aleagă între a sta la masa democrațiilor și a proteja interesele personale. „E timpul să spunem clar: destul cu dubla măsură, destul cu privilegiile mascate! România trebuie să aleagă – vrea să stea la masa democrațiilor sau rămâne blocată în logica protejării intereselor personale. A treia cale nu există. De menționat că CCR a realizat un reviriment jurisprudențial, extinzandu-si competența din oficiu, schimbându-și o jurisprudență constantă (patru decizii de respingere, dintre care trei cu aceleași argumente)! De notat că revirimentul ar trebui să fie motivat temeinic, iar CCR are obligația de a motiva această schimbare de jurisprudență constantă (schimbarea condițiilor sociale, a obiectivelor etc). Abia aștept motivarea!”, și-a încheiat Ana Birchall mesajul. CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan a ajuns la Salina Praid Dragoș ANASTASIU, despre discuțiile economice de la Cotroceni: „Încă suntem în faza de diagnostic și terapie” Expert în FISCALITATE, despre prioritățile viitorului Guvern: „Reducerea cheltuielilor, creșterea colectării”. Ce spune despre posibila creștere a TVA Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Dragoș Anastasiu, vizavi de decizia CCR: „Transparenţa trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private”
Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui al României pentru relaţia cu mediul de afaceri, neagă existenţa oricărei legături între afirmaţia sa potrivit căreia „ar trebui să scăpăm de această practică” a publicării pe internet a declaraţiilor de avere şi recenta decizie a Curţii Constituţionale care stabileşte că declaraţiile de avere nu mai trebuie să conţină şi veniturile şi bunurile soţilor şi nici nu mai trebuie să fie publice. Este o coincidență, sugerează omul de afaceri. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, subliniază Anastasiu, adăugând că trebuie să discutăm echilibrat despre ”cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor. Curtea Constituțională a României CCR a admis joi sesizarea privind neconstituționalitatea a două articole din Legea ce vizează integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv obligația de a include în declarațiile de avere informații privind bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor, precum și obligația ANI de a asigura publicarea declarațiilor. Sistemul declarațiilor de avere a fost introdus de Guvernul Adrian Năstase, ca parte a negocierilor de aderare a României la UE, ca o garanție a transparenței și luptei anti-corupție. În cadrul unei emisiuni la Prima News, am exprimat o opinie personală cu privire la oportunitatea publicării pe internet a declaraţiilor de avere, afirmând că „ar trebui să scăpăm de această practică”. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, scrie Anastasiu pe Facebook. Anastasiu subliniază că,” în mod cu totul întâmplător”, la câteva zile după acea emisiune, Curtea Constituţională a României a emis o decizie prin care a stabilit că: declaraţiile de avere nu mai trebuie publicate pe site-ul ANI; nu mai este obligatorie menţionarea veniturilor soţului/soţiei şi ale copiilor. “Unele publicaţii au sugerat o legătură între cele două momente. Ţin să subliniez că nici măcar nu am avut cunoştinţă de existenţa acestei speţe pe rolul CCR şi, în plus, declaraţiile mele nu au fost făcute în numele Administraţiei Prezidenţiale, ci exclusiv în nume propriu si din preocuparea de atragere a celor mai competenţi profesionişti în administraţia publică”, precizează Dragoş Anastasiu, adăugând că înţelege de ce această decizie şi, în acest context, şi declaraţiile sale au stârnit reacţii din partea societăţii civile şi a presei. Între interesul public şi drepturile individuale ale cetaţenilor “România are o istorie politică recentă marcată de corupţie şi lipsă de responsabilitate publică, iar teama că o asemenea măsură ar putea reduce transparenţa este legitimă. Opinia mea a fost exprimată din perspectiva oportunităţii şi eficienţei: transparenţa este esenţială într-o societate democratică, dar trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private. Îmi menţin convingerea că verificarea averilor trebuie să se realizeze riguros de către instituţiile competente, nu prin expunerea lor publică generalizată”, explică omul de afaceri. El susţine că, din punct de vedere juridic, “mulţi jurişti de calibru au confirmat deja că decizia Curţii Constituţionale este una corectă”. “România are nevoie de un stat performant, modern şi integru, iar pentru a-l construi, trebuie să discutăm echilibrat despre cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor”, conchide consilierul onorific al preşedintelui României. Citiți și: Consilierul lui Nicușor Dan a susținut secretizarea declarației de avere înainte de hotărârea CCR: „Să scăpăm de tâmpenia asta”