Etichetă: ccr

Bolojan își pune speranța în CCR: Ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitate Bolojan își pune speranța în CCR: Ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitate

Ilie Bolojan speră că pachetul 2 de măsuri să nu cadă la Curtea Constituțională. Premierul spune că pachetul 2 de măsuri este gata, va fi adoptat de Guvern la finalul săptămânii. Apoi, merge în Parlament. La final, intervine CCR, în condițiile unor sesizări. Premierul transmite că a ținut cont de deciziile CCR emise din anii anteriori. ”Încercăm să pregătim pachetul ținând cont de deciziile CCR emise în anii anteriori.  Pachetul se referă strict la ceea ce se va întâmpla în viitor, adică la pensiile care vor intra în plată după intrarea în vigoare a legii. Sper ca, respectând toate deciziile Curții și legislația în vigoare, și argumentând mai clar, proiectul să aibă șanse mari să treacă de controlul constituțional. Acest pachet se referă la viitor. Sper că acest pachet să treacă de CCR”, declară Bolojan, într-un interviu la Antena 3. Bolojan nu-și imaginează ce ar însemna ca al doilea pachet de măsuri să fie respins de CCR. „Vă dați seama însă că, dacă un astfel de pachet ar fi respins de Curtea Constituțională, ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitatea de a corecta și alte nedreptăți acumulate. (…) Am ajuns în această criză, nu luăm decizii cu inimă ușoară, dar uitați unde am ajuns spunând că există soluții magice. Nu există. Nu trebuie să te întinzi mai mult decât îți e plapuma. Dacă nu treci un prim pachet nu mai ai legitimitatea. Lași alt guvern. Sunt pachete obligatorii. După adoptarea acestui pachet împreună trecem. Dar nu mai putem continua cu aceste nedreptăți. „, declară premierul la Antena 3 CNN. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR

Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați.  Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici.  1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă

Cum explică Guvernul de ce judecătorii CCR sunt exceptați de la reforma magistraților: Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani

„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani”, transmite purtătorul de cuvânt al Executivului, Nadina-Ioana Dogioiu. Ea adaugă că, similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare. „Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi”, încheie Dogioiu. Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care nu face referire la judecătorii Curții Constituționale. Judecătorii și procurorii se vor pensiona la 65 de ani, cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 ani vechime în magistratură, și cu pensie de cel mult 70% din venitul net. Judecătorii CCR rămân cu o pensie de 80% din indemnizație și venituri și cu o vechime de 25 ani, potrivit luju.ro.

Nicușor Dan contestă la CCR o nouă lege privind regimul cultelor, inițiată de Silviu Vexler

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare nouă legată de o lege care aduce modificări și completări la Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Legea prevede sancționarea, la fel ca în cazul preoților, a celor care exercită fără drept funcțiile de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”. Legea a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, care este și președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Același parlamentar a inițiat în trecut proiectul de lege împotriva antisemitismului și organizațiilor legionare, respins fără succes de Nicușor Dan la CCR. Textul sesizării, afișat pe site-ul Senatului, menționează că Parlamentul a trimis legea spre promulgare pe 28 iunie 2025. Actul normativ adaugă două articole noi, mai exact: Art. 23, alin. (4) devine: „Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”. La art. 29 se introduce alin. (11): „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”. Nicuşor Dan susține că modul în care a fost adoptată legea și conținutul său contravin mai multor articole din Constituție, precum art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), dar și art. 29 și art. 30. De asemenea, el invocă încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție și a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.  Acestea sunt afectate, spune el, de faptul că legea lasă definirea unei infracțiuni în seama unor acte administrative. „Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte”, mai spune preşedintele. Nicușor Dan mai declară că legea include doar câteva funcții religioase și lasă deoparte altele, cel puțin la fel de relevante. „În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcţii, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii”, explică Nicușor Dan. Printre exemplele oferite, se află funcția de muftiu pentru Cultul musulman, slujitor duhovnicesc sau păstor pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, și bătrân pentru Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”. Aceste funcții trebuie incluse în lege, spune președintele, pentru că „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi”. O altă problemă identificată de președintele țării este legată de dreptul exclusiv al cultelor privind modalitățile de cinstire religioasă a unor persoane. El consideră că acest drept încalcă atât libertatea religioasă, cât și libertatea de exprimare.

Cadrul legislativ care scoate în afara legii falșii preoți și călugări, reclamat la CCR de Nicușor Dan

Nicușor Dan atacă o altă lege la CCR. Este vorba despre aceea care sancționează persoanele care pretind drept preoți și călugări fără să aibă recunoașterea statului. În argumentarea sa,  președintele spune că legea ar restrânge libertatea de conştiință și de exprimare.  O lege prin care statul sancționează falșii preoți și călugări a fost reclamată la CCR, de președintele Nicușor Dan. Motivul este legat de aspecte ce țin de tehnica legislativă, cât și principiile constituționale, scriu cei de la G4Media. Legea, care a fost inițiată tot de deputatul Silviu Vexler, a fost realizată cu acordul cultelor, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, după cum reiese din expunerea de motive a președintelui.  Au existat și voci ale societății civile, în speță deputați, care susțin că „fiecare cult își organizează structurile și rânduielile în mod autonom. Statul nu are nicio legitimitate să decidă cine are sau nu „dreptul” de a sluji. Penalizarea unei vocații religioase doar pentru că nu a primit ștampila statului înseamnă cenzură. Înseamnă control politic mascat în reglementare juridică. Înseamnă prigoană modernă sub acoperirea unei legi”. Președintele susține că legea ar încălca libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, argumente pe care le-a folosit și în sesizarea legii anti-extremism(lege care a fost respinsă în unanimitate de CCR). Legea reclamată de președinte la CCR a fost inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, care a avut în vedere clarificarea interdicției exercitării fără drept a funcțiilor clericale şi monahale, ca urmare a apariției mai multor cazuri de falși preoți și călugări care și-au întemeiat culte nerecunoscute de lege. Vexler a inclus și o adresă a Secretariatului pentru Culte, care aprobă proiectul legislativ, mai spun cei de la G4Media. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: Reducerea aparatului din Guvern a fost discutată în coaliţie încă de acum o lună Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR, ca să retrimită Legea Vexler, în Parlament

Florian Alexandru: „Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că LEGEA VEXLER este foarte constituţională”

Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Florian Alexandru, consideră că decizia CCR de a declara constituţională Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului era de aşteptat, el apreciind că o altă soluţie „ar fi putut că complice şi mai mult” această problemă. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. CCR în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României. Nicușor Dan a atacat legea Vexler la Curtea Constituțională criticând mai multe aspecte ale legii, DETALII AICI, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. „Curtea Constituţională a dezlegat, pentru că putea să existe şi cealaltă faţă a monedei, să lege această problemă, adică să o complice şi mai mult decât a complicat-o preşedintele, şi odată ce s-a dezlegat, eu nu pot decât să repet expresia sintetică şi care este incorectă din punct de vedere gramatical, dar subliniază, cred, foarte bine: decizie definitivă a Curţii Constituţionale. Noi, afişând pe pagina de Facebook a Institutului, astăzi, am făcut singurul comentariu foarte scurt: judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Ordonanţa de Urgenţă nr. 31/2002 este foarte constituţională”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Florian Alexandru. Alexandru: „Nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate” Alexandru a amintit că „nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate”, menţionând că CCR „explică faptul că a cere o definiţie juridică pentru fascism, legionarism şi alţi termeni nu este o poziţie nici realistă, nici corectă din punct de vedere juridic”. Directorul Institutului „Elie Wiesel” a ţinut să sublinieze că actul normativ atacat la CCR de către preşedintele Nicuşor Dan nu aduce modificări majore Ordonanţei nr. 31/2002. „Modificările pe care le-a promovat deputatul Silviu Vexler faţă de această ordonanţă din 2002 sunt numai menite să aducă mai multă coerenţă diverselor articole din interiorul Ordonanţei, pentru că exista o nesincronizare. Într-un articol, sau în două articole, de exemplu, apărea sintagma, termenul ‘legionar’, în al treilea, unde îşi avea locul, nu mai apărea, era o scăpare a parlamentarilor de la ultima modificare din 2015. Deci proiectul legislativ, în conţinutul Ordonanţei, nu aduce nimic nou. A mărit unele pedepse, e adevărat, în special pentru manifestări în spaţiul online, asta e ceva nou”, a adăugat Florian Alexandru.

Dominic Fritz despre primul pachet de măsuri fiscale: Ar putea pica la CCR

Întrebat, la B1 TV, dacă coaliţia ia în calcul scenariul în care primul pachet ar putea pica la CCR, Fritz a răspuns: „un motiv de ce anumite măsuri pe care oamenii le aşteaptă pe bună dreptate nu au fost incluse în acest prim pachet, a fost tocmai acesta”. Obiectivul a fost „să nu vulnerabilizăm întregul pachet cu prea multe măsuri care sunt dubitabile, care sunt extrem de controversate, care ar putea să vulnerabilizeze validitatea juridică a acestui pachet”. Întrebat despre pensiile speciale, Fritz a declarat că „eu nu cred că o reformă reală poţi să o faci în două săptămâni sau într-o lună. Deci eu aş vedea asta mai degrabă în toamnă”. „Ce n-aş vrea să facem este iarăşi să avem o reformă de ochii lumii, unde facem repede ceva ce arată bine şi toată lumea ştie că într-un an o să pice la Curtea Constituţională”, a subliniat preşedintele USR. Fritz a concluzionat că, după experienţa de cinci ani de Primăria Timişoara, „nu există această baghetă magică” şi că „trebuie să ne alegem luptele, trebuie să facem lucrurile temeinic”. Alianţa pentru Unirea Românilor a depus o sesizare de neconstituţionalitate împotriva Legii austerităţii adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, acuzând Executivul că impune măsuri abuzive fără dezbatere parlamentară şi că promovează o guvernare autoritară.

Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis

Simina Tănăsescu a fost votată duminică, prin vot secret, pentru a preluat conducerea Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți și va avea un mandat de trei ani, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Aceasta va ocupa funcția de președinte al CCR după ce Marian Enache, fostul președinte, a ieșit la pensie. Simina Tănăsescu a mai fost în trecut consilier prezidențial pentru Klaus Iohannis, cel care a și numit-o judecător la CCR în 2019. Simina Tănăsescu este licențiată în științe juridice la Facultatea de Drept din cadru Universității din București. De asemenea, aceasta a urmat și Facultatea de Drept și Științe Politice la Universitatea „AIX-Marseille III” din Franța, între anii 1991-1992. Tot acolo, Simina Tănăsescu a urmat și un doctorat în drept public, în 1997. În ceea ce privește experiența sa profesională, Simina Tănăsescu și-a început cariera în 1991 la Judecătoria Sectorului 1. Aici a fost judecător până în anul 1993.  În același an a devenit cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, iar din 2006 a devenit și profesor universitar îndrumător de doctorat în aceeași instituție. Între ani 2000-2004, noul președinte al CCR a fost reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Între 2009-2011 a reprezentant societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii. În 2015, Klaus Iohannis o numea consilier prezidențial, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. În 2019, Klaus Iohannis o numea judecător la CCR. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Fiul unui MILIONAR faimos, condamnat cu executare după ce a băgat în spital un polițist. Bătăușul a fost apărat chiar de ministrul Justiției Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare”

Nicușor Dan contestă la CCR legea care pedepsește cu închisoarea promovarea ideilor legionare. Președintele României consideră că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv

Legea adoptată de Parlament pe 21 iunie modifică Ordonanța de urgență din 2002 privind interzicerea organizațiilor fasciste, extinzând interdicțiile și la cele „legionare” și pedepsind cu închisoarea de la 3 la 10 ani înființarea unor astfel de organizații. Noua legislație introduce pedepse severe pentru mai multe fapte: înființarea organizațiilor legionare: 3-10 ani închisoare, distribuirea de materiale fasciste/legionare: 1-5 ani închisoare, promovarea cultului liderilor organizațiilor interzise: 3 luni-3 ani închisoare, interzicerea denumirii străzilor cu numele acestor lideri. Legea definește materialele interzise ca fiind „imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole” care transmit „idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. În sesizare, Dan critică mai multe aspecte ale legii, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. În iunie a.c., Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, legea prin care sunt pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, inițierea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. AUR, POT și S.O.S. s-au opus. Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, deputat AUR, critica legea: „primești 10 ani de închisoare pentru o opinie”.

Judecătorii CCR care se vor retrage neagă că ar fi cerut vreo primă de pensionare/ „Niciunul nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani”

 Trei judecători ai Curții Constituționale a României ar urma să se pensioneze începând cu 1 iulie 2025. În ciuda informațiilor care au ajuns în spațiul public, niciunul dintre magistrați nu a solicitat vreo primă de pensionare, se arată într-un comunicat transmis de CCR.  Curtea Constituțională neagă că ar exista un judecător, aflat în pragul pensionării, care să fi solicitat vreo primă de pensionare, așa cum a ajuns informația în spațiul public. „În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, se arată în comunicat. În ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. „Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992.” Potrivit informațiilor apărute, referitoare la situația de mai sus, CCR ar fi avut pe ordinea de zi a ședinței de joi acordarea a trei indemnizații de pensionare, în valoare de 180.000 lei, către trei judecători aflați la final de mandat: Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga, deși Guvernul a interzis astfel de plăți, iar CCR nu are fonduri prevăzute în buget pentru astfel de situații. CITEȘTE ȘI: Mircea Fechet: „Primele nerușinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituțională” George Simion, despre INDEMNIZAȚIILE de 35.000 de euro ale celor trei judecători CCR: Sfidează românii și logica austerității Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele