Tăriceanu: CCR nu a avut elemente pentru anularea alegerilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Nu acesta este rolul CCR!” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre decizia CCR de a anula alegerile din decembrie 2024. În acel context, politicianul a spus că CCR nu avea dovezile necesare, elemente suficiente pentru a dovedi ingerință străină. Dacă CCR voia să creeze un blocaj pentru a salva democrația din România, acela nu era rolul ei. Tăriceanu a susținut că nu poți anula votul a milioane de oameni pentru niște elemente care par a fi mai repede suspiciuni, decât dovezi palpabile. Fostul premier a spus și că SRI ar fi putut să iasă și să spună că dovezile nu pot fi publicate din motive de securitate, însă au fost prudenți și nu au făcut-o. Tăriceanu a vorbit și despre asemenea inițiative și în alte state. În Germania, spre exemplu, împiedicarea extremiștilor spre putere s-a făcut în alte moduri. Acolo nu au fost anulate alegeri. „Eu eu am spus la început și sunt nevoit, oarecum, să reiau această idee. Curtea Constituțională n-a avut elemente, după cum s-a văzut. Și nu, n-am spus numai eu lucrul ăsta. Nu au avut niște elemente concrete care să demonstreze că a existat o ingerință străină, care să deformeze rezultatul alegerilor. Dacă Curtea Constituțională a vrut să funcționeze ca un fel de baraj, un fel de scut sanitar pentru apărarea democrației din România, nu este rolul ei. Nu este rolul ei! Adică îmi pare foarte rău, dar nu poți să anulezi votul a milioane de oameni pe niște elemente care sunt mai mult suspiciuni. Și serviciile secrete de la noi, serviciile de informații au fost foarte prudente, aș spune, în această chestiune. Puteau ei să iasă și să spună- domnule, avem niște elemente, dar nu le putem dezvălui, pentru că, eu știu, pun în pericol sursele sau mai știu eu ce. Deci ăsta e și motivul pentru care m-ați întrebat la un moment dat cum ne privesc americanii… Păi, ne privesc, cum ne privesc, așa cum am fost, din aceste motive. În Germania, în alte țări europene, așa-numitul baraj sanitar pentru a împiedica forțele extremiste s-a petrecut altfel. Ei nu au anulat alegeri.”, a explicat Tăriceanu.
CCR motivează secretizarea averilor demnitarilor. Protecția datelor cu caracter personal și ingerința în viața privată, principalele argumente
Protecția datelor cu caracter personal, asumarea răspunderii doar pentru propria persoană, ingerință în viața privată, sunt principalele argumente prin care Curtea Constituțională a României limitează declarațiile de avere strict la persoana publică și nu poate fi extinsă la veniturile familiei. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, conform G4Media. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului: ”În acest sens, Curtea reține că în cauza de față se critică faptul că textul de lege menționat impune întocmirea declarațiilor de avere pe propria răspundere, deși acestea cuprind, pe lângă drepturile şi obligaţiile declarantului, și pe cele ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Față de acest conținut normativ al art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual. Declarația pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De altfel, însăși Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declaraţiile de avere reprezintă acte personale”. ”Curtea reține că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului/soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv soț/soție”. Motivarea CCR mai arată că unul dintre soți poate fi în situația în care nu cunoaște bunurile copiilor, în cazul în care soții sunt separați, iar fostul partener poate refuza îi comunice bunurile copilului. CCR aduce în discuție și situația în care soțul/soția are obligația de a păstra confidențialitatea venitului și vorbește despre un ”viciu de concepție”: ”Tot astfel, există situații în care veniturile obținute de soț sunt protejate de o clauză de confidențialitate, care se impune și cu privire la declarant, în sensul că acesta din urmă, chiar în calitate de soț, nu va avea dreptul să cunoască aceste venituri, astfel că survine, într-un astfel de caz, consecutiv, imposibilitatea comunicării acestor date în vederea completării declarației de avere, pentru că venitul confidențial nu va putea fi cunoscut de declarant, în calitate de soț al persoanei care obține veniturile aflate sub protecția confidențialității, aceasta făcând parte dintre modalitățile de evitare a divulgării respectivului venit”. ”(…) prevederile legale menționate conțin un viciu de concepție, care, pe de o parte, afectează logica reglementării și, pe de altă parte, ignoră situații care pot apărea în practică, în care obligația este imposibil de realizat”. Demnitate și viață privată Curtea Constituțională mai invocă și dreptul la demnitate și viață privată amintind de o decizie a CCR din 2007 care susținea că publicarea declarațiilor de avere și interese pe paginile de internet ale instituțiilor este neconstituțională. CCR mai spune că în 2010, Parlamentul a modificat legea, dar doar prins prisma anonimizării adreselor și informațiilor cu caracter personal, fapt care încalcă legea fundamentală în stat: ”Curtea a constatat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art.1 alin.(3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituţia stabilind în art.16 alin.(2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art.1 alin.(5) că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, considerent care își menține valabilitatea în situația actuală”. Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere, reamintește G4Media. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. Citiți și: Până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, completarea și transmiterea declarațiilor de avere este valabilă Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ana Birchall atacă CCR după decizia despre declarațiile de avere: Sabotaj cu robă / Un pas periculos înapoi
Ana Birchall, consilier prezidențial și fost ministrul al Justiției, a criticat dur decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a interzice Agenției Naționale de Integritate (ANI) să publice declarațiile de avere ale politicienilor. Aceasta a numit hotărârea CCR drept un „sabotaj cu robă” și „o lovitură statului de drept printr-un reviriment jurisprudențial, CCR sesizându-se din oficiu pe acest aspect, (deci extinzându-și competențele)”. Aceasta a mai adăugat că decizia judecătorilor CCR ar putea afecta aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). „Decizia Curții Constituționale de a restricționa accesul public la declarațiile de avere reprezintă un pas periculos înapoi, exact într-un moment în care România are șansa istorică de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE. Această decizie contravine flagrant principiilor de transparență și integritate care stau la baza funcționării statelor membre OCDE. Am fost implicată activ, încă din 2018, în procesul de aderare al României la OCDE și știu cât de greu s-a câștigat încrederea partenerilor noștri. Nu întâmplător, în 28 august 2019, în urma demersurilor susținute pe care le-am făcut, am obținut scrisoarea oficială de susținere a României din partea Președintelui Trump”, a scris Ana Birchall pe Facebook. „Aderarea la OCDE nu este un premiu onorific” Despre episodul din 2019, Ana Birchall spune că a fost o realizare diplomatică și strategică pentru România. „Tocmai de aceea, nu pot accepta să văd cum ani întregi de eforturi diplomatice și tehnice sunt aruncați în aer printr-o decizie care ne îndepărtează de criteriile fundamentale ale guvernanței moderne: transparență, responsabilitate, integritate. Aderarea la OCDE nu este un premiu onorific. Este o garanție că România joacă în liga statelor care respectă regulile. Iar una dintre aceste reguli este clară: transparență deplină asupra averii și intereselor publice”, a mai scris Ana Birchall. „Cine tace e complice” Aceasta a mai adăugat că aproape toate țările OCDE publică declarațiile de avere, dar și că decizia CCR afectează și evaluările privind statul de drept în cadrul Uniunii Europene. „Într-un moment în care România are nevoie de investiții, stabilitate și credibilitate, această decizie ne trimite exact în direcția opusă. România nu mai are voie să meargă pe jumătăți de drum. Fie respectăm regulile și ne consolidăm ca stat european și credibil, fie alegem izolare, decredibilizare și pierderea banilor europeni. Nu există cale de mijloc. Cine tace e complice. Cine justifică opacitatea, trădează interesul național. Și cine sabotează acest parcurs — fie prin decizie, fie prin lașitate — trebuie să plece din spațiul public. Nu mai este timp de tolerat dublul standard. Cine nu luptă pentru interesul național, nu are ce căuta în funcții publice. Atât de simplu”, a precizat fostul ministru al Justiției. „Destul cu dubla măsură” Ana Birchall a mai precizat și că România trebuie să aleagă între a sta la masa democrațiilor și a proteja interesele personale. „E timpul să spunem clar: destul cu dubla măsură, destul cu privilegiile mascate! România trebuie să aleagă – vrea să stea la masa democrațiilor sau rămâne blocată în logica protejării intereselor personale. A treia cale nu există. De menționat că CCR a realizat un reviriment jurisprudențial, extinzandu-si competența din oficiu, schimbându-și o jurisprudență constantă (patru decizii de respingere, dintre care trei cu aceleași argumente)! De notat că revirimentul ar trebui să fie motivat temeinic, iar CCR are obligația de a motiva această schimbare de jurisprudență constantă (schimbarea condițiilor sociale, a obiectivelor etc). Abia aștept motivarea!”, și-a încheiat Ana Birchall mesajul. CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan a ajuns la Salina Praid Dragoș ANASTASIU, despre discuțiile economice de la Cotroceni: „Încă suntem în faza de diagnostic și terapie” Expert în FISCALITATE, despre prioritățile viitorului Guvern: „Reducerea cheltuielilor, creșterea colectării”. Ce spune despre posibila creștere a TVA Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Dragoș Anastasiu, vizavi de decizia CCR: „Transparenţa trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private”
Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui al României pentru relaţia cu mediul de afaceri, neagă existenţa oricărei legături între afirmaţia sa potrivit căreia „ar trebui să scăpăm de această practică” a publicării pe internet a declaraţiilor de avere şi recenta decizie a Curţii Constituţionale care stabileşte că declaraţiile de avere nu mai trebuie să conţină şi veniturile şi bunurile soţilor şi nici nu mai trebuie să fie publice. Este o coincidență, sugerează omul de afaceri. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, subliniază Anastasiu, adăugând că trebuie să discutăm echilibrat despre ”cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor. Curtea Constituțională a României CCR a admis joi sesizarea privind neconstituționalitatea a două articole din Legea ce vizează integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv obligația de a include în declarațiile de avere informații privind bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor, precum și obligația ANI de a asigura publicarea declarațiilor. Sistemul declarațiilor de avere a fost introdus de Guvernul Adrian Năstase, ca parte a negocierilor de aderare a României la UE, ca o garanție a transparenței și luptei anti-corupție. În cadrul unei emisiuni la Prima News, am exprimat o opinie personală cu privire la oportunitatea publicării pe internet a declaraţiilor de avere, afirmând că „ar trebui să scăpăm de această practică”. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, scrie Anastasiu pe Facebook. Anastasiu subliniază că,” în mod cu totul întâmplător”, la câteva zile după acea emisiune, Curtea Constituţională a României a emis o decizie prin care a stabilit că: declaraţiile de avere nu mai trebuie publicate pe site-ul ANI; nu mai este obligatorie menţionarea veniturilor soţului/soţiei şi ale copiilor. “Unele publicaţii au sugerat o legătură între cele două momente. Ţin să subliniez că nici măcar nu am avut cunoştinţă de existenţa acestei speţe pe rolul CCR şi, în plus, declaraţiile mele nu au fost făcute în numele Administraţiei Prezidenţiale, ci exclusiv în nume propriu si din preocuparea de atragere a celor mai competenţi profesionişti în administraţia publică”, precizează Dragoş Anastasiu, adăugând că înţelege de ce această decizie şi, în acest context, şi declaraţiile sale au stârnit reacţii din partea societăţii civile şi a presei. Între interesul public şi drepturile individuale ale cetaţenilor “România are o istorie politică recentă marcată de corupţie şi lipsă de responsabilitate publică, iar teama că o asemenea măsură ar putea reduce transparenţa este legitimă. Opinia mea a fost exprimată din perspectiva oportunităţii şi eficienţei: transparenţa este esenţială într-o societate democratică, dar trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private. Îmi menţin convingerea că verificarea averilor trebuie să se realizeze riguros de către instituţiile competente, nu prin expunerea lor publică generalizată”, explică omul de afaceri. El susţine că, din punct de vedere juridic, “mulţi jurişti de calibru au confirmat deja că decizia Curţii Constituţionale este una corectă”. “România are nevoie de un stat performant, modern şi integru, iar pentru a-l construi, trebuie să discutăm echilibrat despre cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor”, conchide consilierul onorific al preşedintelui României. Citiți și: Consilierul lui Nicușor Dan a susținut secretizarea declarației de avere înainte de hotărârea CCR: „Să scăpăm de tâmpenia asta”
Ion Cristoiu: Dacă nu vrei să știe poporul ce avere ai, nu intri în politică
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a criticat decizia Curții Constituționale privind eliminarea obligației ca demnitarii să-și publice declarațiile de avere. Acesta consideră că este o măsură profund greșită și periculoasă pentru democrație. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În contextul hotărârii CCR care elimină obligativitatea publicării declarațiilor de avere pentru demnitari, Cristoiu și Tucă au discutat implicațiile deciziei. Publicistul a susținut că este o palmă dată electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan. „Bun. Deci noi suntem împotriva, și tu și eu, împotriva acestei decizii, care este o prostie.”, crede invitatul. „Dacă ești demnitar, trebuie spus. Nu vrei? Nu intri în politică” Cristoiu subliniază că un politician nu poate pretinde intimitate absolută. Faptul că intri în viața publică vine atât cu beneficii, cât și cu obligații. Iar una dintre ele este să fii transparent în privința averii. „Nu-i vorba că ziceau aceștia: «Nu vreau să știe poporul ce avere am eu». Păi dacă ești demnitar, trebuie spus. Demnitarul nu are viață privată. Nu vrei să știe poporul ce avere ai, nu intri în politică.”, a afirmat scriitorul. Ion Cristoiu: „Este o lovitură pentru regimul Nicușor Dan” Ion Cristoiu consideră că această decizie lovește în plin regimul Nicușor Dan. Deși nu a fost inițiată de el, efectul politic se va simți. „Eu cred că, pe lângă altele, este o mare lovitură dată regimului Nicușor Dan. Nu știu, dar e cea mai mare lovitură dată lui. Nu, el își termină electoratul.”, susține Cristoiu. Publicistul atrage atenția că decizia CCR este atât de controversată încât i-a revoltat chiar și pe cei care nu fac parte din susținătorii lui Nicușor Dan. „Hai să vedem consecințele, da? Dacă și noi suntem împotrivă, îți imaginezi ce sunt ăștia. Tot electoratul lui. N-ai cum, adică până și noi ne revoltăm.”, a concluzionat invitatul. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
De ce a mințit Pavel Durov, șeful Telegram, când a spus că vine să depună mărturie pentru George Simion. El are interdicție de a părăsi țara
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a anunțat public că este „gata să vină” în România pentru a depune mărturie în favoarea liderului AUR, George Simion, după ce acesta a contestat alegerile prezidențiale la Curtea Constituțională. Problema e că, juridic și logistic, Durov nu poate părăsi Franța fără autorizație oficială. Declarația sa, deși spectaculoasă, intră astfel în zona retoricii fără acoperire – o promisiune imposibil de onorat în contextul legal actual. De ce? Pentru că, în prezent, Durov se află sub control judiciar în Franța, fiind investigat oficial într-un dosar complex ce implică acuzații grave privind activități ilegale desfășurate prin aplicația Telegram. Printre acuzațiile formulate de autoritățile franceze se numără complicitatea la crimă organizată, distribuție de materiale ilegale, inclusiv pornografie infantilă, trafic de droguri și spălare de bani. În vara lui 2024, miliardarul rus a fost reținut și ulterior pus sub anchetă, iar de atunci, nu are voie să părăsească teritoriul francez decât cu aprobare specială din partea instanței. Promisiunea lui Pavel Durov pentru ”a salva democrația din România” Ce a spus Durov și ce știa (probabil) că nu poate face Pavel Durov a răspuns pe rețeaua X (fosta Twitter) unui apel public făcut de George Simion, afirmând: „Sunt gata să vin și să depun mărturie dacă asta ajută democrația românească.” Declarația a fost distribuită intens, mai ales în cercurile simpatizante ale AUR, ca o dovadă că fondatorul Telegram ar fi fost martorul sau chiar victima unui presupus complot internațional care a vizat cenzurarea vocilor conservatoare în timpul alegerilor din România. Durov a susținut că serviciul de informații externe al Franței, DGSE, i-ar fi cerut să blocheze sau să restricționeze conturi de Telegram asociate cu susținători ai lui George Simion. DGSE a respins oficial acuzațiile, dar liderul AUR a folosit presupusa intervenție ca argument pentru anularea alegerilor prezidențiale câștigate de Nicușor Dan. Ceea ce Durov nu a spus în mesajul său – și nici Simion nu a menționat în apelul său la CCR – este faptul că fondatorul Telegram are o interdicție explicită de a părăsi Franța. Aceasta a fost impusă după ce a fost considerat suspect într-un dosar de crimă organizată care implică utilizarea aplicației sale pentru activități ilegale. În martie 2025, i s-a permis, cu mari eforturi juridice, să călătorească în Emiratele Arabe Unite pentru o scurtă perioadă, dar în mai 2025, nicio astfel de autorizație nu a fost emisă pentru deplasări suplimentare. De ce contează această minciună publică și ce riscă Durov A sugera public că poți veni să depui mărturie într-un dosar constituțional, știind că ai o interdicție activă de a părăsi țara, nu este doar o declarație iresponsabilă, ci una care poate ridica semne de întrebare serioase asupra agendei personale și a credibilității fondatorului Telegram. În mod ironic, Durov nu ar putea participa nici măcar prin videoconferință într-un cadru legal, fără autorizarea explicită a autorităților judiciare franceze. Asta înseamnă că afirmația „Sunt gata să vin” este cel mult o declarație simbolică, fără acoperire practică sau legală. În același timp, o astfel de poziționare publică, în care acuză o putere europeană de cenzură, în paralel cu o anchetă penală în curs, riscă să tensioneze și mai mult relația deja fragilă dintre Telegram și autoritățile din Uniunea Europeană. În ultimul an, aplicația a fost presată să își îmbunătățească politicile de moderare, iar Durov a fost forțat să accepte colaborarea cu instituții precum International Watch Foundation pentru a combate conținutul ilegal. Mai mult, implicarea sa directă în contestarea unor alegeri democratice într-un stat membru UE, cum este România, nu ajută la imaginea sa de lider apolitic și preocupat doar de libertatea de exprimare. Dimpotrivă, îl vulnerabilizează juridic, mai ales dacă autoritățile franceze vor considera că a încălcat condițiile impuse în cadrul anchetei. Contextul politic și încercarea de capital politic a lui Simion George Simion, liderul AUR și candidat învins în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025, încearcă prin toate mijloacele să invalideze victoria contracandidatului său, Nicușor Dan. În acest demers, invocă „interferențe externe dovedite cu probe”, fără să prezinte, însă, probe verificabile sau acceptate în mod oficial. Cererea de audiere a lui Pavel Durov este parte dintr-o strategie de contestare care pare mai degrabă construită pe spectacol decât pe fapte demonstrabile. Cu atât mai mult cu cât martorul-cheie propus de Simion nu are dreptul legal de a se deplasa în afara Franței și, cel mai probabil, nici nu va primi o autorizație în acest sens într-un caz care nu implică instanțele franceze. Această încercare de a folosi imaginea unui fondator de platformă tech internațională, în mijlocul unui scandal penal major, pentru a sprijini o cauză politică națională, riscă să compromită și mai mult legitimitatea demersului AUR în fața CCR. Concluzie Pavel Durov nu poate veni să depună mărturie pentru George Simion, oricât de dornic s-ar declara în public. Declarația sa este o minciună elegant ambalată în lozinci despre democrație, dar lipsită de fundament juridic. Faptul că a fost deja inculpat într-un dosar penal grav în Franța și i s-a interzis să părăsească țara fără permisiune face imposibilă prezența sa în România, fie ca martor, fie ca simplu participant. Pentru George Simion, rămâne o strategie de imagine, dar una care poate fi ușor demontată cu documente oficiale și fapte incontestabile. CCR nu ia decizii pe baza declarațiilor de pe rețelele sociale, iar justiția, inclusiv cea constituțională, are nevoie de mai mult decât de retorică pentru a anula alegeri democratice.
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
CSM îl dă pe mâna Inspecției Judiciare pe judecătorul Alexandru Vasile, de la Ploiești. Care sunt motivele invocate de magistrați
CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări a judecătorului Alexandru Vasile, în cazul sentinței pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care a fost suspendată decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. În aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens, motivează CSM. În raport de interesul public manifestat față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza, Alexandru Vasile. Măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens, motivează CSM. Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea hotărârii prin care Curtea Constitutională a României a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Concret, judecătorul Alexandru Vasile a dispus joi, 24 aprilie 2025, suspendarea executării Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale. Din informațiile Gândul, decizia de la Ploiești nu afectează activitatea Biroului Electoral Central, pentru că acesta funcționează în baza Ordonantei nr. 1/ 2025. În același timp, CA Ploiești a anulat, în prima instanță aceeași hotărâre a CCR, decizia definitivă privind anularea, urmând să fie dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit informațiilor publicate de Luju.ro. Traseele lui Vasile Alexandru Vasile este judecător la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești. Secția este condusă de judecătoarea Maria Stoicescu, potrivit informațiilor Hotnews.ro. Acesta a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției. Jurnaliștii de justnews.ro au scris pe larg cum a fost „plimbat” judecătorul Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Ministerul Justiției și înapoi, în mai puțin de o lună. Citiți și: Curtea de Apel Ploiești SUSPENDĂ decizia CCR prin care au fost anulate alegerile. Ce urmează
Ion Cristoiu: În rândul magistraților este o FURIE de neimaginat.
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre decizia judecătorului de la Ploiești, dar și despre furia generală a magistraților. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Le-a tras-o! Nu-și pot permite chiar totul.” Invitat la „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu a vorbit despre urmările deciziei judecătorului de la Ploiești. În urmă cu doar câteva ore, un judecător de la Ploiești a dat câștig de cauză unei cereri care combate decizia CCR de anulare a alegerilor din decembrie. Decizia este una fără precedent. Cristoiu a descris întreaga acțiune a judecătorului prin sintagma „le-a tras-o”. „E știre de senzație! Un judecător a făcut cutare și cutare. În momentul în care a fost arestat și trimis Peșchir, când a fost trimis în închisoare, toți guguștiucii ăștia de la putere au zis că asta e hotărâre judecătorească. Rea, bună, nu așa a zis?! Trebuie să respectăm chiar dacă e bună sau e o aiureală, drogată, idioată. E o hotărâre! Ei nu știu, asta este marea problemă, au căutat în această perioadă motive. De-aia am și întrebat. Nu-și pot permite chiar totul.”, a explicat jurnalistul. Cristoiu: „În perioada următoare, eu n-aș vrea să fiu Ciolacu” În continuarea discursului, Cristoiu a trecut la noua decizie de pensionare a magistraților. Acesta a vorbit despre furia imensă pe care o trăiesc magistrații în urma acestei legi. Jurnalistul a menționat și că tot ce înseamnă conducerea țării, ar face bine să se ferească de orice proces în următoarea perioadă. Noua decizie de pensionare, în viziunea lui Cristoiu, este o lovitură imensă de imagine, mai presus de orice. „În perioada următoare, vreau să-ți spun, eu n-aș vrea să fiu Ciolacu. Și de ce? Că dacă mâine se hotărăște că le reduce, că îi lovește, cum o să ajungă la NORDIS… Ciolacu nici să nu se ducă la Parchet. Este atâta furie în rândul acestor magistrați, încât tot ce este al puterii va fi mâncat. Primul tip care va ajunge în mașinăria justiției o să fie ras. Îl rad, pe scurt. Tu știi ce lovitură a fost?! E o breaslă care a fost până acum cocoloșită. Și a lovit atât de tare cu ce au făcut. În primul rând, i-a lovit ca imagine. Cei care pică sub această lege nouă a pensionării, știi ce vor face? Se vor pensiona și se vor amâna procesele.”, a menționat Cristoiu.
Hotărâre ISTORICĂ CCR. Judecătorii care au avut legături cu sistemul comunist nu vor mai putea fi numiți în funcții de conducere
Judecătorii Curții Constituționale au admis excepția de necostituționalitate care vizează legea de organizare a sistemului judiciar și expresia ”care au făcut parte din serviciile de informaţii” înainte de 1990”. Astfel, judecătorii care au avut legături cu sistemul comunist nu vor mai putea fi numiți în funcții de conducere. ”Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.”, a fost articolul aflat pe masa CCR, pre.luat de stiripesurse.ro. Decizia motivată de judecătorii CCR ”A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații” din cuprinsul dispozițiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004, precum și din cuprinsul dispozițiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, este constituțională în măsura în care vizează serviciile de informații anterioare anului 1990. De asemenea, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că trimiterea din cuprinsul dispozițiilor art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor la art.48 alin.(10) din același act normativ este neconstituțională. În esență, Curtea a constatat că dispozițiile legale examinate sunt imprevizibile și discriminatorii. Deși obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.48 alin.(10) și ale art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004, în temeiul art.142 alin.(1) din Constituţie, Curtea Constituțională s-a pronunțat şi a eliminat din fondul activ al legislaţiei și noile dispoziţii legale ale art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca fiind neconstituţionale, întrucât menţin soluţia legislativă neconstituţională”, arată CCR. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele