Instanța Supremă a decis să sesizeze Curtea Constituțională, referitor la legea pensiilor private propusă de Guvernul Bolojan
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis joi că sesizat Curtea Constituțională a României, după ce Parlamentul a adoptat, legea prin care românii pot retrage doar 30% din pensia privată, iar restul sumei este eșalonată pe opt ani. Judecătorii ÎCCJ au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3. Decizia ÎCCJ a fost luată în unanimitate de cei 92 de judecătorii. Purtătorului de cuvânt al ICCJ Victor Alistar a transmis o declarație oficială referitor la sesizarea CCR. „Au fost convocate Secţiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare. Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie. Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor”, a precizat Victor Alistar. Care sunt obiecțiile judecătorilor ÎCCJ la legea pensiilor private „Aspectele de neconstituționalitate ridicate sunt următoarele: 1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie Astfel, • obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat • lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal • limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant, • restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare”, se precizează în doscument. „Măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor” „Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari. Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active. Prin modificările aduse prin art. 55 şi art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrângerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea condiţiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinţă constituie o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beyeler c. Italia, 2000; Kopecky c. Slovacia, 2004), orice ingerinţă a statului asupra proprietăţii trebuie sa fie: • prevăzută de lege, • să urmărească un scop legitim de interes public, • şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”. Prin urmare, dispoziţiile contestate contravin protecţiei constituţionale şi convenţionale a dreptului de proprietate privată. 2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Astfel, • Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară si secundară, fără să fie clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea expresă normativă în lege. • Legea nu are prevederi clare privind situaţiile juridice tranzitorii adică ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii, pentru a crea un cadrul clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie. Neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constat sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor. De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au rectificate aspectele de neconstituționalitate”, se precizează în comunicat. FOTO: Gândul/ Envato Recomandarea autorului: Față în față cu ministrul Justiției. Pleacă Guvernul dacă legea pensionării magistraților pică la CCR? / Despre actualizarea taxelor de timbre / Inteligența artificială intră în penitenciare Pilonul 2 de pensii îi încaieră pe influencerii Guran – Guda Cum se vor împărți banii din Pilonul 2 la intrarea la PENSIE. Exemple de calcul pe baza actualului proiect de lege de plată a pensiilor private
CCR a amânat pentru a doua oară decizia privind pensiile magistraţilor. Când este așteptată o decizie
Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege. De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecțiile de neconstituționalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme. Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum și cea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri s-a află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Premoniția Elenei Udrea: CCR va da câștig de cauză Guvernului. Încă nu e vremea să plece Bolojan
Udrea a declarat că decizia CCR pe pensiile magistraților, așteptată miercuri, va da câștig de cauză Guvernului, deși în alte cazuri acest lucru nu s-a întâmplat. „Altă Curte Constituțională. Știți că lucrul acesta se practică la noi… erau alți judecători, instituția nu are neapărat o continuitate. Vedem această explicație, erau alți judecători. Asta este o altă viziune a Curții Constituționale. Eu cred că va da dreptate Guvernului. Nu e niciun pericol să plece domnul Bolojan, pentru că încă nu s-au făcut jocurile de schimbare a domnului Bolojan”, a declarat Elena Udrea la Antena 3 CNN. Udrea a mai spus că „va veni un moment” când Bolojan va pleca, pentru a-i face loc unui om impus de Nicușor Dan „Eu cred că va veni un moment când domnul Bolojan va trebui să plece, să lase loc liber domnului Nicușor Dan să poată să își impună și omul la guvern, să-și facă și guvernul dânsului, așa că guvernul dânsului va face parte din partidul dânsului. (…) Eu m-am mirat că domnului Nicușor Dan, Curtea Constituțională i-a respins o cerere, cred că în prima lună de mandat. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în România, ca un președinte la începutul mandatului să aibă un insucces, un eșec la Curtea Constituțională. Dar asta arată că domnul Nicușor Dan nu are susținere din toate zonele de putere. Însă, analizând niște informații de pe piață care sunt publice și trăgând niște concluzii, cred că se pregătește formarea unui partid pentru domnul Nicușor Dan, din care nu va face parte, evident, domnul Bolojan. Ca urmare, părerea mea este că va veni și momentul când domnul Bolojan va trebui chiar să plece de la guvern, nu acum când spune dânsul că dacă nu trece pachetul de măsuri de Curtea Constituțională, Pachetul va trece și dânsul, părerea mea, va rămâne la acest moment”, a mai spus Udrea. Potrivit acesteia, ca să se mențină la putere, Nicușor Dan „va trebui să-și facă un partid politic”, pentru că a venit la Palatul Cotroceni fără partid politic.
CCR judecă miercuri sesizările AUR împotriva pachetelor de legi asumate de Guvernul Bolojan
Parlamentarii AUR au atacat la CCR legile privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății. „Alianța pentru Unirea Românilor a depus la Curtea Constituțională patru sesizări de neconstituționalitate împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic. Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, potrivit unui comunicat de presă. Potrivit reprezentanților AUR, invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă „o minciună instituțională”. „Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe. În consecință, AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative. România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se menționează în finalul comunicatului. Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS au fost respinse.
CCR judecă miercuri sesizarea ÎCCJ cu privire la legea care modifică regimul pensiilor
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată în comunicatul ÎCCJ. Judecătorii arată că Legea care modifică regimul pensiilor încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se precizează în comunicat. CCR decide miercuri asupra sesizării ÎCCJ.
Kelemen Hunor, dacă legea modificării condiţiilor de pensionare a magistraților ar pica la CCR: Legitimitatea coaliţiei va fi extrem de şubrezită
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la Euronews România, că – dacă judecătorii CCR vor considera că legea privind modificarea condiţiilor de pensionare pentru procurori şi judecători este neconstituţională – „legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită”. ”Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate”, consideră liderul UDMR. El a susţinut că „soluţia corectă” ar fi ca judecătorii de la Curtea Constituţională să declare că legea privind reforma pensiilor magistraţilor este în acord cu legea fundamentală. Kelemen a afirmat că magistraţii au „o capacitate uriaşă de a impune un punct de vedere şi de a influenţa”, lucru care s-a întâmplat „tot timpul”. „Probabil că în acest moment soluţia mai bună ar fi ori declararea constituţională a legii ori o amânare (a pronunţării – n.r.) fiindcă în momentul în care legea ar pica la Curtea Constituţională, legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită. Guvernul a luat această decizie, dar în spatele Guvernului există o coaliţie. Nu mai poţi să ieşi în faţa oamenilor şi să explici toate celelalte măsuri spunând că: dom-le, am încercat toate variantele, toate formele şi nu putem legifera în această zonă (a pensiilor magistraţilor – n.r.)”, a afirmat Kelemen Hunor. Acesat a precizat spus că legitimitatea ar fi una înţeleasă în sens „politic”. „Eu nu vorbesc de demisie, fiindcă poate să rămână coaliţia, poate să rămână domnul Bolojan, poate să rămână cu un alt premier aceeaşi coaliţie. Când eu spun de legitimitate nu spun în sensul politic, pur şi simplu cum vei acţiona, ce credibilitate vei avea în faţa societăţii când nu ai putut rezolva o chestiune care e considerată injustă de societate, nedreaptă. Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate, că dacă noi am fi acum într-o situaţie, din punct de vedere al bugetului şi din punct de vedere economic extrem de bună, cu o creştere economică şi cu un deficit sub control, sub 3%, n-am avea o problemă. Pică, hai că mai vedem cum facem! Dar există o presiune de a face reforme, de a aduce venituri, de a tăia cheltuieli. În foarte multe domenii, oamenii sunt afectaţi, de la învăţământ, la sănătate şi aşa mai departe. Şi aici e o categorie care nu poate fi atinsă de nimeni şi niciun fel”, a adăugat Kelemen Hunor. „Această coaliţie trebuie să meargă mai departe, dar o decizie a CCR ne-ar bloca, hai să spunem că ne-ar bloca în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate şi trebuie luate echilibrat”, a subliniat liderul UDMR. FOTO – Captură video: Euronews România
Dominic Fritz, întrebat dacă Guvernul ar trebui să plece dacă legea privind pensiile magistraţilor este declarată neconstituţională. Ce a răspuns liderul USR
Într-o conferință de presă la Timișoara, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la înființarea partidului USR, liderul formațiunii, Dominic Fritz, a fost întrebat de jurnaliști dacă Guvernul ar trebui să plece în cazul în care legea privind pensiile magistraților este declarată neconstituțională de judecătorii CCR. „Eu cred că judecătorii la Curtea Constituţională au ajuns acolo într-un proces de nominalizare, inclusiv recent, unde, într-un vot deschis – nu este un secret – PSD a nominalizat un candidat, UDMR a nominalizat un candidat şi noi chiar am votat aceşti candidaţi. Dacă aceşti judecători care au primit recent încrederea colegilor acum consideră că ceea ce face acest Guvern nu este constituţional, într-adevăr, cred că este foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii”, a fost răspunsul lui Fritz. Această perspectivă a fost invocată și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, în urmă cu aproape două săptămâni. Într-o emisiune la Antena 3 CNN, Kelemen Hunor declarase că „dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimb de la 25 de ani vechime la 35 de ani vechime, dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare”. Curtea Constituțională va analiza săptămâna viitoare, în ședința din 24 septembrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Nicușor Dan, după admiterea unei sesizări la CCR: Statul trebuie să își protejeze proprietățile
„Curtea Constituțională a admis astăzi sesizarea pe care am făcut-o în luna iulie privind o lege care punea în pericol proprietatea statului. Legea prevedea transferul gratuit al unui teren cu o valoarea financiară semnificativă, aflat în proprietatea statului către comuna Moara, județul Suceava”, scrie Nicușor Dan. Președintele precizează că a considerat că acest transfer nu respecta Constituția deoarece nu existau garanții suficiente că terenul va fi folosit în interes public, lipseau interdicții clare privind vânzarea sau schimbarea destinației terenului, nu erau prevăzute termene sau sancțiuni în cazul în care nu se făceau investițiile propuse și nu exista un acord clar din partea autorităților locale, așa cum cere legea. „Această decizie a Curții confirmă că obligația statului este să își protejeze proprietățile și interesele naționale în activitatea economică. Mi-am exercitat rolul constituțional de a veghea la respectarea legii fundamentale și voi continua să intervin ori de câte ori este nevoie pentru ca legislația să respecte Constituția și angajamentele internaționale ale României”, arată Dan.
AUR a atacat la CCR proiectele pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea
„Alianța pentru Unirea Românilor a depus la Curtea Constituțională patru sesizări de neconstituționalitate împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic. Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, potrivit unui comunicat de presă. Potrivit reprezentanților AUR, invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă „o minciună instituțională”. „Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe. În consecință, AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative. România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se menționează în finalul comunicatului. Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS au fost respinse duminică.
AUR atacă la CCR proiectele guvernului Bolojan: Sunteți asasinii democrației din România
„Astăzi, coaliția PNL-PSD-UDMR-USR și minorități a demonstrat din nou disprețul total față de români, respingând în grabă, într-o zi de duminică, moțiunile de cenzură depuse de AUR împotriva guvernului Bolojan”, a transmis AUR într-un comunicat. Formațiunea a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională cele patru proiecte de lege pentru care guvernul și-a angajat răspunderea, considerând că acestea „lovesc direct în profesori, pensionari, mame, studenți și antreprenori români”. „Ați ales să călcați în picioare voința poporului român, să nu mai aveți dialog cu românii și să vă baricadați în spatele unei majorități care, chipurile, în Parlament este la 70 la sută. (…) Nu e de mirare că faceți acest lucru pentru că tot voi sunteți cei care v-ați cramponat de putere și ați anulat alegerile, ați fraudat alegerile. În ritmul în care mergem, în ritmul în care ne duce actuala coaliție, vom intra în scurt timp în incapacitate de plată”, a declarat liderul AUR, George Simion, în timpul dezbaterilor. „Sunteți asasinii democrației din România. Dacă voiați să faceți reforme, aveați un aliat în noi, restrângând numărul de UAT-uri, restrângând funcțiile de conducere și numărul de instituții din statul român”, a adăugat George Simion. AUR acuză PSD de complicitate la măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan. „PSD, care până mai ieri poza în marele adversar al austerității, a arătat astăzi că este doar complice: a respins moțiunile depuse de AUR și a rămas parte activă la distrugerea economiei și umilirea românilor”, se arată în comunicatul partidului.