Dominic Fritz, întrebat dacă Guvernul ar trebui să plece dacă legea privind pensiile magistraţilor este declarată neconstituţională. Ce a răspuns liderul USR
Într-o conferință de presă la Timișoara, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la înființarea partidului USR, liderul formațiunii, Dominic Fritz, a fost întrebat de jurnaliști dacă Guvernul ar trebui să plece în cazul în care legea privind pensiile magistraților este declarată neconstituțională de judecătorii CCR. „Eu cred că judecătorii la Curtea Constituţională au ajuns acolo într-un proces de nominalizare, inclusiv recent, unde, într-un vot deschis – nu este un secret – PSD a nominalizat un candidat, UDMR a nominalizat un candidat şi noi chiar am votat aceşti candidaţi. Dacă aceşti judecători care au primit recent încrederea colegilor acum consideră că ceea ce face acest Guvern nu este constituţional, într-adevăr, cred că este foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii”, a fost răspunsul lui Fritz. Această perspectivă a fost invocată și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, în urmă cu aproape două săptămâni. Într-o emisiune la Antena 3 CNN, Kelemen Hunor declarase că „dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimb de la 25 de ani vechime la 35 de ani vechime, dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare”. Curtea Constituțională va analiza săptămâna viitoare, în ședința din 24 septembrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Nicușor Dan, după admiterea unei sesizări la CCR: Statul trebuie să își protejeze proprietățile
„Curtea Constituțională a admis astăzi sesizarea pe care am făcut-o în luna iulie privind o lege care punea în pericol proprietatea statului. Legea prevedea transferul gratuit al unui teren cu o valoarea financiară semnificativă, aflat în proprietatea statului către comuna Moara, județul Suceava”, scrie Nicușor Dan. Președintele precizează că a considerat că acest transfer nu respecta Constituția deoarece nu existau garanții suficiente că terenul va fi folosit în interes public, lipseau interdicții clare privind vânzarea sau schimbarea destinației terenului, nu erau prevăzute termene sau sancțiuni în cazul în care nu se făceau investițiile propuse și nu exista un acord clar din partea autorităților locale, așa cum cere legea. „Această decizie a Curții confirmă că obligația statului este să își protejeze proprietățile și interesele naționale în activitatea economică. Mi-am exercitat rolul constituțional de a veghea la respectarea legii fundamentale și voi continua să intervin ori de câte ori este nevoie pentru ca legislația să respecte Constituția și angajamentele internaționale ale României”, arată Dan.
AUR a atacat la CCR proiectele pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea
„Alianța pentru Unirea Românilor a depus la Curtea Constituțională patru sesizări de neconstituționalitate împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic. Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, potrivit unui comunicat de presă. Potrivit reprezentanților AUR, invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă „o minciună instituțională”. „Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe. În consecință, AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative. România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se menționează în finalul comunicatului. Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS au fost respinse duminică.
AUR atacă la CCR proiectele guvernului Bolojan: Sunteți asasinii democrației din România
„Astăzi, coaliția PNL-PSD-UDMR-USR și minorități a demonstrat din nou disprețul total față de români, respingând în grabă, într-o zi de duminică, moțiunile de cenzură depuse de AUR împotriva guvernului Bolojan”, a transmis AUR într-un comunicat. Formațiunea a anunțat că va ataca la Curtea Constituțională cele patru proiecte de lege pentru care guvernul și-a angajat răspunderea, considerând că acestea „lovesc direct în profesori, pensionari, mame, studenți și antreprenori români”. „Ați ales să călcați în picioare voința poporului român, să nu mai aveți dialog cu românii și să vă baricadați în spatele unei majorități care, chipurile, în Parlament este la 70 la sută. (…) Nu e de mirare că faceți acest lucru pentru că tot voi sunteți cei care v-ați cramponat de putere și ați anulat alegerile, ați fraudat alegerile. În ritmul în care mergem, în ritmul în care ne duce actuala coaliție, vom intra în scurt timp în incapacitate de plată”, a declarat liderul AUR, George Simion, în timpul dezbaterilor. „Sunteți asasinii democrației din România. Dacă voiați să faceți reforme, aveați un aliat în noi, restrângând numărul de UAT-uri, restrângând funcțiile de conducere și numărul de instituții din statul român”, a adăugat George Simion. AUR acuză PSD de complicitate la măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan. „PSD, care până mai ieri poza în marele adversar al austerității, a arătat astăzi că este doar complice: a respins moțiunile depuse de AUR și a rămas parte activă la distrugerea economiei și umilirea românilor”, se arată în comunicatul partidului.
Bolojan își pune speranța în CCR: Ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitate Bolojan își pune speranța în CCR: Ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitate
Ilie Bolojan speră că pachetul 2 de măsuri să nu cadă la Curtea Constituțională. Premierul spune că pachetul 2 de măsuri este gata, va fi adoptat de Guvern la finalul săptămânii. Apoi, merge în Parlament. La final, intervine CCR, în condițiile unor sesizări. Premierul transmite că a ținut cont de deciziile CCR emise din anii anteriori. ”Încercăm să pregătim pachetul ținând cont de deciziile CCR emise în anii anteriori. Pachetul se referă strict la ceea ce se va întâmpla în viitor, adică la pensiile care vor intra în plată după intrarea în vigoare a legii. Sper ca, respectând toate deciziile Curții și legislația în vigoare, și argumentând mai clar, proiectul să aibă șanse mari să treacă de controlul constituțional. Acest pachet se referă la viitor. Sper că acest pachet să treacă de CCR”, declară Bolojan, într-un interviu la Antena 3. Bolojan nu-și imaginează ce ar însemna ca al doilea pachet de măsuri să fie respins de CCR. „Vă dați seama însă că, dacă un astfel de pachet ar fi respins de Curtea Constituțională, ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitatea de a corecta și alte nedreptăți acumulate. (…) Am ajuns în această criză, nu luăm decizii cu inimă ușoară, dar uitați unde am ajuns spunând că există soluții magice. Nu există. Nu trebuie să te întinzi mai mult decât îți e plapuma. Dacă nu treci un prim pachet nu mai ai legitimitatea. Lași alt guvern. Sunt pachete obligatorii. După adoptarea acestui pachet împreună trecem. Dar nu mai putem continua cu aceste nedreptăți. „, declară premierul la Antena 3 CNN. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR
Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați. Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici. 1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă
Cum explică Guvernul de ce judecătorii CCR sunt exceptați de la reforma magistraților: Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani
„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani”, transmite purtătorul de cuvânt al Executivului, Nadina-Ioana Dogioiu. Ea adaugă că, similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare. „Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi”, încheie Dogioiu. Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care nu face referire la judecătorii Curții Constituționale. Judecătorii și procurorii se vor pensiona la 65 de ani, cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 ani vechime în magistratură, și cu pensie de cel mult 70% din venitul net. Judecătorii CCR rămân cu o pensie de 80% din indemnizație și venituri și cu o vechime de 25 ani, potrivit luju.ro.
Nicușor Dan contestă la CCR o nouă lege privind regimul cultelor, inițiată de Silviu Vexler
Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare nouă legată de o lege care aduce modificări și completări la Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Legea prevede sancționarea, la fel ca în cazul preoților, a celor care exercită fără drept funcțiile de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”. Legea a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, care este și președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Același parlamentar a inițiat în trecut proiectul de lege împotriva antisemitismului și organizațiilor legionare, respins fără succes de Nicușor Dan la CCR. Textul sesizării, afișat pe site-ul Senatului, menționează că Parlamentul a trimis legea spre promulgare pe 28 iunie 2025. Actul normativ adaugă două articole noi, mai exact: Art. 23, alin. (4) devine: „Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”. La art. 29 se introduce alin. (11): „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”. Nicuşor Dan susține că modul în care a fost adoptată legea și conținutul său contravin mai multor articole din Constituție, precum art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), dar și art. 29 și art. 30. De asemenea, el invocă încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție și a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acestea sunt afectate, spune el, de faptul că legea lasă definirea unei infracțiuni în seama unor acte administrative. „Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte”, mai spune preşedintele. Nicușor Dan mai declară că legea include doar câteva funcții religioase și lasă deoparte altele, cel puțin la fel de relevante. „În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcţii, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii”, explică Nicușor Dan. Printre exemplele oferite, se află funcția de muftiu pentru Cultul musulman, slujitor duhovnicesc sau păstor pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, și bătrân pentru Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”. Aceste funcții trebuie incluse în lege, spune președintele, pentru că „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi”. O altă problemă identificată de președintele țării este legată de dreptul exclusiv al cultelor privind modalitățile de cinstire religioasă a unor persoane. El consideră că acest drept încalcă atât libertatea religioasă, cât și libertatea de exprimare.
Cadrul legislativ care scoate în afara legii falșii preoți și călugări, reclamat la CCR de Nicușor Dan
Nicușor Dan atacă o altă lege la CCR. Este vorba despre aceea care sancționează persoanele care pretind drept preoți și călugări fără să aibă recunoașterea statului. În argumentarea sa, președintele spune că legea ar restrânge libertatea de conştiință și de exprimare. O lege prin care statul sancționează falșii preoți și călugări a fost reclamată la CCR, de președintele Nicușor Dan. Motivul este legat de aspecte ce țin de tehnica legislativă, cât și principiile constituționale, scriu cei de la G4Media. Legea, care a fost inițiată tot de deputatul Silviu Vexler, a fost realizată cu acordul cultelor, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, după cum reiese din expunerea de motive a președintelui. Au existat și voci ale societății civile, în speță deputați, care susțin că „fiecare cult își organizează structurile și rânduielile în mod autonom. Statul nu are nicio legitimitate să decidă cine are sau nu „dreptul” de a sluji. Penalizarea unei vocații religioase doar pentru că nu a primit ștampila statului înseamnă cenzură. Înseamnă control politic mascat în reglementare juridică. Înseamnă prigoană modernă sub acoperirea unei legi”. Președintele susține că legea ar încălca libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, argumente pe care le-a folosit și în sesizarea legii anti-extremism(lege care a fost respinsă în unanimitate de CCR). Legea reclamată de președinte la CCR a fost inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, care a avut în vedere clarificarea interdicției exercitării fără drept a funcțiilor clericale şi monahale, ca urmare a apariției mai multor cazuri de falși preoți și călugări care și-au întemeiat culte nerecunoscute de lege. Vexler a inclus și o adresă a Secretariatului pentru Culte, care aprobă proiectul legislativ, mai spun cei de la G4Media. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: Reducerea aparatului din Guvern a fost discutată în coaliţie încă de acum o lună Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR, ca să retrimită Legea Vexler, în Parlament
Florian Alexandru: „Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că LEGEA VEXLER este foarte constituţională”
Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Florian Alexandru, consideră că decizia CCR de a declara constituţională Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului era de aşteptat, el apreciind că o altă soluţie „ar fi putut că complice şi mai mult” această problemă. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. CCR în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României. Nicușor Dan a atacat legea Vexler la Curtea Constituțională criticând mai multe aspecte ale legii, DETALII AICI, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. „Curtea Constituţională a dezlegat, pentru că putea să existe şi cealaltă faţă a monedei, să lege această problemă, adică să o complice şi mai mult decât a complicat-o preşedintele, şi odată ce s-a dezlegat, eu nu pot decât să repet expresia sintetică şi care este incorectă din punct de vedere gramatical, dar subliniază, cred, foarte bine: decizie definitivă a Curţii Constituţionale. Noi, afişând pe pagina de Facebook a Institutului, astăzi, am făcut singurul comentariu foarte scurt: judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Ordonanţa de Urgenţă nr. 31/2002 este foarte constituţională”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Florian Alexandru. Alexandru: „Nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate” Alexandru a amintit că „nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate”, menţionând că CCR „explică faptul că a cere o definiţie juridică pentru fascism, legionarism şi alţi termeni nu este o poziţie nici realistă, nici corectă din punct de vedere juridic”. Directorul Institutului „Elie Wiesel” a ţinut să sublinieze că actul normativ atacat la CCR de către preşedintele Nicuşor Dan nu aduce modificări majore Ordonanţei nr. 31/2002. „Modificările pe care le-a promovat deputatul Silviu Vexler faţă de această ordonanţă din 2002 sunt numai menite să aducă mai multă coerenţă diverselor articole din interiorul Ordonanţei, pentru că exista o nesincronizare. Într-un articol, sau în două articole, de exemplu, apărea sintagma, termenul ‘legionar’, în al treilea, unde îşi avea locul, nu mai apărea, era o scăpare a parlamentarilor de la ultima modificare din 2015. Deci proiectul legislativ, în conţinutul Ordonanţei, nu aduce nimic nou. A mărit unele pedepse, e adevărat, în special pentru manifestări în spaţiul online, asta e ceva nou”, a adăugat Florian Alexandru.