Grindeanu: Dacă și viitoarea lege a pensiilor speciale va pica la CCR, Guvernul trebuie să plece
Sorin Grindeanu a afirmat marți seara, într-o emisiune la România TV, că dacă și viitoarea lege a pensiilor va pica la CCR, atunci actualul Executiv ar trebui „să plece”. „Dacă nu va lua calea dialogului şi să ţină cont şi de celelalte propuneri (…), dacă mai pică o dată legea la Curtea Constituţională, cred că acest Guvern trebuie să plece”, a spus Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a subliniat că PSD vrea ca reluarea demersurilor privind reforma pensiilor magistraților să fie făcută cu sprijinul unui grup de lucru, pentru că actul normativ, în forma respinsă de CCR, conține „articole care nu trec testul de constituționalitate”. „Dacă vom apuca pe aceeași cale, vom avea al doilea eșec și cineva trebuie să răspundă, în speță Guvernul. (…) De aia am propus grup de lucru. Dacă nu se face și își mai asumă o dată premierul să meargă în același mod și nu are succes, atunci Guvernul trebuie să plece acasă”, a spus Grindeanu. Luni, CCR a decis că reforma pensiilor magistraților este neconstituțională, întrucât Guvernul a adoptat legea fără a aștepta termenul legal de 30 de zile pentru obținerea avizului CSM.
Ciucu propune referendum odată cu alegerile, după decizia CCR privind pensiile magistraților
„CCR a dat o decizie juridică, nu una dorită de cetățeni. Respectăm decizia Curții, dar rămânem consecvenți în ceea ce privește reforma statului și eliminarea privilegiilor”, a transmis Ciucu. El susține că impasul legislativ ar putea fi depășit printr-o lege fundamentată pe voința populară, exprimată prin referendum. „Personal, sunt de acord cu ideea că acest blocaj ar putea fi depășit rapid printr-o lege care să aibă la bază un referendum prin care cetățenii să exprime clar dacă vor sau nu vor echitate socială și eliminarea privilegiilor”, a adăugat el. Ciucu consideră că momentul potrivit pentru consultarea națională ar fi odată cu alegerile parțiale din acest an, inclusiv cele din București. „Ar fi oportun ca acest referendum să fie organizat odată cu alegerile, pentru a oferi legitimitate democratică unei decizii care privește întreaga societate”, încheie Ciucu. Judecătorii Curții Constituționale au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate privind reforma pensiilor de serviciu. CCR a respins legea în ansamblu pe motive extrinseci, adică formă, pentru că Guvernul nu a mai luat avizul CSM pe ultima formă, care avea modificări importante față de forma trimisa inițial la avizare. Actul normativ, iniţiat de Guvern şi pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.
CCR va judeca pe 5 noimebrie sesizarea Curții Supreme, referitor la legea pensiilor private
Curtea Constituțională a anunțat că va judeca la data de 5 noiembrie sesizarea Instanței Supreme, privind Legea pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3. Magistrații acuză că prin aprobarea acestei legi se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul 2. Curtea Constituțională va judeca la data de 5 noiembrie sesizarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la modificarea legii pensiilor private, adoptată deja în Parlament. Magistrații susțin că sumele virate cu caracter obligatoriu în Pilonul 2 reprezintă proprietate privată. Astfel că, prin legea adoptată de Parlament se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul 2. Purtătorului de cuvânt al ICCJ Victor Alistar a transmis o declarație oficială referitor la sesizarea CCR. „Au fost convocate Secţiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare. Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie. Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor”, a precizat Victor Alistar. Care sunt obiecțiile judecătorilor ÎCCJ la legea pensiilor private „Aspectele de neconstituționalitate ridicate sunt următoarele: 1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie Astfel, • obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat • lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal • limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant, • restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare”, se precizează în doscument. „Măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor” „Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari. Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active.Prin modificările aduse prin art. 55 şi art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrângerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea condiţiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinţă constituie o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Ion Cristoiu: Alegerile, potrivit motivării CCR, nu au fost ANULATE din cauza rușilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre anularea alegerilor și războiul hibrid. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Nu pot să afle adevărul fără desecretizarea stenogramei CSAT, desecretizarea stenogramei CCR, desecretizarea convorbirilor dintre Klaus Iohannis și servicii. În acel moment știm adevărul.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre motivul anulării alegerilor. Întrebat de Marius Tucă de ce coincide anularea alegerilor cu începerea războiului hibrid, analistul a făcut observații. Acesta a susținut că aceste două episoade nu au coincis. Blinken ar fi citat ceva despre influențele ruse, dar nu ceva concret, susține acesta. Jurnalistul susține că alegerile au fost anulate din cauza unor nereguli, nu a unei ingerințe. Culmea, spune Cristoiu, este evoluția candidatului Nicușor Dan. „Nu, nu este adevărat. Nu a fost chiar după anularea alegerilor. Blinken a citat… Alegerile, potrivit motivării Curții Constituționale, nu i-a invocat pe ruși. Alegerile au fost anulate, știu foarte bine, deoarece au fost nereguli, cutare, cutare. Da? Culmea este dacă urmărești evoluția candidatului Nicușor Dan, că asta este… Adică asta este și noutate… Că lui Dan Tomozei i-am terminat prefața de la carte. Asta e noutatea pe care o aduce el. Dacă nu e o noutate, pentru că și eu, și tu împărtășim asta. Este faptul că de fapt intră… Noi nu putem judeca anularea alegerilor fără impunerea lui Nicușor Dan la președinție. Deci misterul nu e de ce s-au anulat alegerile, ci intrarea în cursă a lui Nicușor. În campania nu a folosit, n-a vorbit nimic de ingerință rusă. A spus tot timpul că o să ne spună adevărul. Da? Nu pot să afle adevărul fără desecretizarea stenogramei CSAT, desecretizarea stenogramei CCR, desecretizarea convorbirilor dintre Klaus Iohannis și servicii. În acel moment știm adevărul.”, a explicat jurnalistul.
Instanța Supremă a decis să sesizeze Curtea Constituțională, referitor la legea pensiilor private propusă de Guvernul Bolojan
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis joi că sesizat Curtea Constituțională a României, după ce Parlamentul a adoptat, legea prin care românii pot retrage doar 30% din pensia privată, iar restul sumei este eșalonată pe opt ani. Judecătorii ÎCCJ au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3. Decizia ÎCCJ a fost luată în unanimitate de cei 92 de judecătorii. Purtătorului de cuvânt al ICCJ Victor Alistar a transmis o declarație oficială referitor la sesizarea CCR. „Au fost convocate Secţiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare. Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie. Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor”, a precizat Victor Alistar. Care sunt obiecțiile judecătorilor ÎCCJ la legea pensiilor private „Aspectele de neconstituționalitate ridicate sunt următoarele: 1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie Astfel, • obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat • lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal • limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant, • restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare”, se precizează în doscument. „Măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor” „Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari. Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active. Prin modificările aduse prin art. 55 şi art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrângerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea condiţiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinţă constituie o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beyeler c. Italia, 2000; Kopecky c. Slovacia, 2004), orice ingerinţă a statului asupra proprietăţii trebuie sa fie: • prevăzută de lege, • să urmărească un scop legitim de interes public, • şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”. Prin urmare, dispoziţiile contestate contravin protecţiei constituţionale şi convenţionale a dreptului de proprietate privată. 2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Astfel, • Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară si secundară, fără să fie clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea expresă normativă în lege. • Legea nu are prevederi clare privind situaţiile juridice tranzitorii adică ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii, pentru a crea un cadrul clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie. Neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constat sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor. De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au rectificate aspectele de neconstituționalitate”, se precizează în comunicat. FOTO: Gândul/ Envato Recomandarea autorului: Față în față cu ministrul Justiției. Pleacă Guvernul dacă legea pensionării magistraților pică la CCR? / Despre actualizarea taxelor de timbre / Inteligența artificială intră în penitenciare Pilonul 2 de pensii îi încaieră pe influencerii Guran – Guda Cum se vor împărți banii din Pilonul 2 la intrarea la PENSIE. Exemple de calcul pe baza actualului proiect de lege de plată a pensiilor private
CCR a amânat pentru a doua oară decizia privind pensiile magistraţilor. Când este așteptată o decizie
Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege. De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecțiile de neconstituționalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme. Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum și cea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri s-a află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Premoniția Elenei Udrea: CCR va da câștig de cauză Guvernului. Încă nu e vremea să plece Bolojan
Udrea a declarat că decizia CCR pe pensiile magistraților, așteptată miercuri, va da câștig de cauză Guvernului, deși în alte cazuri acest lucru nu s-a întâmplat. „Altă Curte Constituțională. Știți că lucrul acesta se practică la noi… erau alți judecători, instituția nu are neapărat o continuitate. Vedem această explicație, erau alți judecători. Asta este o altă viziune a Curții Constituționale. Eu cred că va da dreptate Guvernului. Nu e niciun pericol să plece domnul Bolojan, pentru că încă nu s-au făcut jocurile de schimbare a domnului Bolojan”, a declarat Elena Udrea la Antena 3 CNN. Udrea a mai spus că „va veni un moment” când Bolojan va pleca, pentru a-i face loc unui om impus de Nicușor Dan „Eu cred că va veni un moment când domnul Bolojan va trebui să plece, să lase loc liber domnului Nicușor Dan să poată să își impună și omul la guvern, să-și facă și guvernul dânsului, așa că guvernul dânsului va face parte din partidul dânsului. (…) Eu m-am mirat că domnului Nicușor Dan, Curtea Constituțională i-a respins o cerere, cred că în prima lună de mandat. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în România, ca un președinte la începutul mandatului să aibă un insucces, un eșec la Curtea Constituțională. Dar asta arată că domnul Nicușor Dan nu are susținere din toate zonele de putere. Însă, analizând niște informații de pe piață care sunt publice și trăgând niște concluzii, cred că se pregătește formarea unui partid pentru domnul Nicușor Dan, din care nu va face parte, evident, domnul Bolojan. Ca urmare, părerea mea este că va veni și momentul când domnul Bolojan va trebui chiar să plece de la guvern, nu acum când spune dânsul că dacă nu trece pachetul de măsuri de Curtea Constituțională, Pachetul va trece și dânsul, părerea mea, va rămâne la acest moment”, a mai spus Udrea. Potrivit acesteia, ca să se mențină la putere, Nicușor Dan „va trebui să-și facă un partid politic”, pentru că a venit la Palatul Cotroceni fără partid politic.
CCR judecă miercuri sesizările AUR împotriva pachetelor de legi asumate de Guvernul Bolojan
Parlamentarii AUR au atacat la CCR legile privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății. „Alianța pentru Unirea Românilor a depus la Curtea Constituțională patru sesizări de neconstituționalitate împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic. Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, potrivit unui comunicat de presă. Potrivit reprezentanților AUR, invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă „o minciună instituțională”. „Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe. În consecință, AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative. România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se menționează în finalul comunicatului. Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS au fost respinse.
CCR judecă miercuri sesizarea ÎCCJ cu privire la legea care modifică regimul pensiilor
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată în comunicatul ÎCCJ. Judecătorii arată că Legea care modifică regimul pensiilor încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se precizează în comunicat. CCR decide miercuri asupra sesizării ÎCCJ.
Kelemen Hunor, dacă legea modificării condiţiilor de pensionare a magistraților ar pica la CCR: Legitimitatea coaliţiei va fi extrem de şubrezită
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la Euronews România, că – dacă judecătorii CCR vor considera că legea privind modificarea condiţiilor de pensionare pentru procurori şi judecători este neconstituţională – „legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită”. ”Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate”, consideră liderul UDMR. El a susţinut că „soluţia corectă” ar fi ca judecătorii de la Curtea Constituţională să declare că legea privind reforma pensiilor magistraţilor este în acord cu legea fundamentală. Kelemen a afirmat că magistraţii au „o capacitate uriaşă de a impune un punct de vedere şi de a influenţa”, lucru care s-a întâmplat „tot timpul”. „Probabil că în acest moment soluţia mai bună ar fi ori declararea constituţională a legii ori o amânare (a pronunţării – n.r.) fiindcă în momentul în care legea ar pica la Curtea Constituţională, legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită. Guvernul a luat această decizie, dar în spatele Guvernului există o coaliţie. Nu mai poţi să ieşi în faţa oamenilor şi să explici toate celelalte măsuri spunând că: dom-le, am încercat toate variantele, toate formele şi nu putem legifera în această zonă (a pensiilor magistraţilor – n.r.)”, a afirmat Kelemen Hunor. Acesat a precizat spus că legitimitatea ar fi una înţeleasă în sens „politic”. „Eu nu vorbesc de demisie, fiindcă poate să rămână coaliţia, poate să rămână domnul Bolojan, poate să rămână cu un alt premier aceeaşi coaliţie. Când eu spun de legitimitate nu spun în sensul politic, pur şi simplu cum vei acţiona, ce credibilitate vei avea în faţa societăţii când nu ai putut rezolva o chestiune care e considerată injustă de societate, nedreaptă. Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate, că dacă noi am fi acum într-o situaţie, din punct de vedere al bugetului şi din punct de vedere economic extrem de bună, cu o creştere economică şi cu un deficit sub control, sub 3%, n-am avea o problemă. Pică, hai că mai vedem cum facem! Dar există o presiune de a face reforme, de a aduce venituri, de a tăia cheltuieli. În foarte multe domenii, oamenii sunt afectaţi, de la învăţământ, la sănătate şi aşa mai departe. Şi aici e o categorie care nu poate fi atinsă de nimeni şi niciun fel”, a adăugat Kelemen Hunor. „Această coaliţie trebuie să meargă mai departe, dar o decizie a CCR ne-ar bloca, hai să spunem că ne-ar bloca în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate şi trebuie luate echilibrat”, a subliniat liderul UDMR. FOTO – Captură video: Euronews România