Premierul Ilie Bolojan critică amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților: Este o problemă de minimă justețe socială
Șeful Guvernului a subliniat că, în lipsa unor informații din interiorul CCR, din relatările publice reiese existența unei „minorități de blocaj” care ar fi dus la amânarea deciziei, deși, în opinia sa, astfel de chestiuni ar trebui tranșate cât mai rapid pentru a permite intrarea în vigoare a legii și pentru a evita tergiversările. „Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16 ianuarie să se ia o decizie”, a afirmat Bolojan, făcând referire la următorul termen stabilit de CCR. Premierul a insistat că proiectul de lege nu este îndreptat împotriva unei categorii profesionale și nu reprezintă o inițiativă de imagine sau o ambiție politică, ci răspunde unei necesități de echitate socială și sustenabilitate bugetară. El a arătat că pensionările la vârste de 48-52 de ani, cu pensii apropiate de ultimul salariu, sunt greu de justificat în contextul în care majoritatea populației active lucrează până la 65 de ani, iar sistemul public de pensii funcționează cu subvenții consistente de la bugetul de stat. „Dacă vrem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează în economia reală și un sistem de pensii sustenabil”, a spus premierul, adăugând că majorarea vârstei de pensionare în cazurile de pensionare anticipată este inevitabilă. Întrebat despre faptul că patru dintre judecătorii CCR care nu au intrat în ședință au fost numiți de Partidul Social Democrat, Ilie Bolojan a evitat să sugereze o coordonare politică, precizând că nu dorește să amplifice tensiuni instituționale. El a afirmat că speră ca deciziile judecătorilor să fie luate în mod independent, „așa cum le dictează conștiința”. Totodată, premierul a avertizat că, deși blocajul poate continua teoretic în lipsa cvorumului necesar, o astfel de practică este „anormală” pentru o instanță constituțională și nu ar trebui să se bazeze pe tactici de amânare. „Cei care ocupă aceste funcții bine plătite au datoria să fie prezenți la ședințe și să ia decizii”, a concluzionat Ilie Bolojan. Următoarea ședință a Curții Constituționale pe tema pensiilor magistraților este programată pentru 16 ianuarie.
Daniel Fenechiu îl îndeamnă pe Sorin Grindeanu să ia o poziție publică față de amânarea pronunțării CCR
Într-o dezbatere la Antena 3, senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a precizat că și-ar dori ca Sorin Grindeanu să ia o poziție publică cu privire amânarea dezbaterii legii magistraților. „Greșește pentru că nu clarifică lucrurile. Aș vrea să-l văd pe Sorin Grindeanu spunând: «Dragi judecători de la curte, treaba voastră e să vă pronunțați. În ipoteza în care nu vă pronunțați, PSD o va vota pentru că nu e normal să punem România din niște interese care sunt de casă»”, a declarat senatorul PNL, Daniel Fenechiu. Întrebat dacă liderii ar trebui să solicite ca CCR să ia o decizie la ședința din 16 ianuarie, Fenechiu a precizat că este „binevenit” ca Sorin Grindeanu, Nicușor Dan și Ilie Bolojan să solicite acest lucru. „Nu știu dacă e necesar, dar e binevenit. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu trebuie să inviți un demnitar să-și facă treaba, dar dacă constați că există anumite probleme, cred că afirmarea interesului României nu poate decât să facă bine. Deci da, cred că ar fi foarte bine ca atât președintele României, cât și primul ministru și mai ales președintele Camerei Deputaților, ar trebui să facă o asemenea solicitare”, a declarat Fenechiu.
Fritz, despre CCR: Cei care împiedică, pe orice cale, luarea unei decizii fac un joc periculos
„Sunt convins că nu poate fi blocat la infinit ce este susținut aproape în unanimitate de către români. Reforma pensiilor speciale este dorită de cetățenii de toate culorile politice, o rară temă unificatoare într-o societate altfel dezbinată”, susține luni Dominic Fritz într-o postare pe Facebook. El acuză că „joculețele tactice pe care le vedem la Curtea Constituțională nu o să țină”. „Miza pare să fie protejarea unor rețele de interese în interiorul justiției și a privilegiilor lor. Dar presiunea va crește. Reforma propusă este de bun-simț. Nu mai poate fi oprită. Și e doar începutul. Iar cei care împiedică, pe orice cale, luarea unei decizii fac un joc periculos”, adaugă președintele USR. El susține că este o urgență reală reforma Curții Constituționale, „că se impune deconectarea judecătorilor CCR de la interesele de grup și comenzile de partid”. „Pentru cei care refuză să-și facă treaba, există procedura încetării mandatului. Chiar și pentru judecători ai CCR”, mai spune el. Ședința Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată, după ce plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar.
Ministrul USR, Radu Miruță, supărat că reforma lui Bolojan s-a blocat în haosul din CCR: Vă cam bateți joc
Radu Miruță a reacționat pe rețelele de socializare după ce ședința Curții Constituționale a României (CCR) privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată. Ministrul economiei a acuzat o lipsă de responsabilitate din partea judecătorilor. Ședința CCR s-a încheiat fără rezultat, după ce plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar. Inițial, doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenți, iar președinta Curții a explicat că întreruperea deliberărilor este permisă doar dacă există un motiv legal. Următoarea întâlnire pentru continuarea discuțiilor este programată pe 16 ianuarie, la ora 10:00. Ministrul economiei, furios după amânarea ședinței CCR: ”Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc!” Radu Miruță a comentat dur situația pe Facebook. Ministrul economiei a transmis îngrijorarea față de întârzierea deciziei privind pensiile magistraților, o problemă cu efect direct asupra bugetului și sistemului judiciar. Amânarea ședinței prelungește incertitudinea și crește presiunea asupra CCR să ia o decizie clară până la următorul termen. „CCR, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate să fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc!”, a scris Radu Miruță pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI
Misterul studiului cerut de unii judecători CCR. Ministrul Justiției: Nu am primit nicio solicitare oficială privind un studiu de impact cerut la CCR
Întrebat la Digi24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea (n.r făcută de Ministerul Muncii), Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a spus că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”. Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, ministrul a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”. Studiu de impact cerut de o parte din judecătorii CCR „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarant mai devreme șefa CCR Simina Tănăsescu. „Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat aceasta.
Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă
Andrei Caramitru susține că votul tensionat de la Curtea Constituțională nu ar fi fost forțat fără existența unei majorități clare și vede actuala situație drept un posibil moment de cotitură pentru reforme. Într-o postare pe Facebook, Caramitru afirmă că judecătoarea Tănăsescu nu ar fi accelerat procedura de vot dacă nu ar fi știut că există suficiente voturi, în condițiile în care reprezentanții PSD ar fi cerut amânarea deciziei pentru luna ianuarie. „Jud. Tanasescu (care e ok, reformatoare si smart) nu ar fi forțat votul de azi și accelerarea pentru încă un vot mâine (deși pesediștii cereau să se amâne prin ianuarie mai vedem mai așteptăm) DECÂT dacă știa ca are voturile.” Acesta spune că, dincolo de tensiuni, situația poate fi privită într-o notă moderat optimistă, deoarece majoritatea de la CCR ar începe să capete o orientare mai reformistă. „Eu vad toată nenorocirea asta într-o notă optimistă cât de cât : – majoritatea CCR pare să devină (mai) reformistă (judecătoarea numită de KWI e cheia). Faptul ca exista azi majoritate e bine – cad măștile la PSD. Se fac de rahat absolut total și existențial acum, cu cât amână și cu cât blochează. Vede toată lumea acum ca de fapt pensiile speciale sunt apărate DOAR de ei și oamenii lor (plus AUR). Nu mai merge să nu ne prindem să ne ascundem după povești. Acum totul devine clar.” El avertizează că răbdarea societății este pe final și că pot urma proteste de amploare. „Însă nu mai merge. Buba cu puroi trebuie spartă. La bal sau la spital. Noi suntem gata să ieșim toți la primul semnal în Piață. Sper ca înțeleg și ei asta. Acum nu mai e de joacă. Dacă ei vor să meargă până la capăt – noi vom merge si mai departe.” AUTORUL RECOMANDĂ: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” „După ce s-au crescut taxele, România a primit cele mai mici sume de la UE din ultimii 10 ani”. Un economist celebru taxează dur guvernul Bolojan
Surse: Criza la CCR va continua și luni: cum a fost ignorată o obligație legală clară în dosarul pensiilor magistraților
Potrivit știripesurse.ro, amânarea pronunțării Curții Constituționale din 28 decembrie, explicată oficial prin „lipsa cvorumului”, ascunde un conflict procedural mult mai grav, cu implicații directe asupra respectării legii de organizare și funcționare a CCR. Din informațiile convergente, nu absența judecătorilor a fost cauza reală a blocajului, ci refuzul conducerii Curții de a aplica o dispoziție legală imperativă. În timpul deliberărilor asupra legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, judecătorul Cristian Deliorga a solicitat întreruperea deliberării și stabilirea unui nou termen de pronunțare după 15 ianuarie 2026, în linie cu practica aplicată tuturor celorlalte cauze amânate pentru anul viitor. Motivația a fost una strict juridică, izvorâtă din lipsa de claritate a normelor tranzitorii și riscul existenței unei nereguli grave în aplicarea acestora. Deliorga a cerut explicit formularea unei adrese către Ministerul Justiției, pentru a lămuri modul concret în care normele tranzitorii urmează să fie aplicate. Cererea sa a fost considerată justificată de alți doi judecători ai Curții, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, atingând astfel pragul legal de o treime din numărul judecătorilor plenului. O normă clară, ignorată de conducerea Curții Articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 este lipsit de orice ambiguitate când spune că dacă un judecător cere întreruperea deliberării, iar președintele Curții sau cel puțin o treime dintre judecători consideră cererea justificată, pronunțarea se amână obligatoriu pentru o altă dată. Textul nu lasă loc de apreciere discreționară și nu oferă președintelui Curții posibilitatea de a refuza. Cu toate acestea, președinta CCR a refuzat să stabilească un nou termen, deși condițiile legale erau îndeplinite. După o pauză de ședință, cei trei judecători au reiterat cererea de amânare, iar refuzul a fost menținut, în pofida caracterului imperativ al normei legale. În acest context, cei trei judecători, alături de Mihai Busuioc, au părăsit sala de ședință. Consecința a fost una pur tehnică, dar previzibilă. Plenul nu mai putea funcționa legal, întrucât în sală rămăseseră doar cinci judecători, sub pragul de două treimi necesar pentru cvorum. Un termen „forțat” și suspiciuni serioase asupra procedurii Suspendarea ședinței și fixarea unui nou termen pentru luni, 29 decembrie, ora 10.00, au fost prezentate public drept efect al lipsei de cvorum. În realitate, această lipsă de cvorum a fost rezultatul direct al refuzului conducerii CCR de a respecta o obligație legală clară. Cei patru judecători au formulat ulterior, în scris, o solicitare de stabilire a unui termen după 15 ianuarie, iar potrivit unor surse, aceștia vor refuza să participe la ședința programată pe 29 decembrie. Termenul inițial de judecată, stabilit la începutul lunii decembrie, a fost fixat la doar câteva zile după adoptarea legii, o situație fără precedent în practica CCR. În mod obișnuit, judecătorii constituționali beneficiază de un interval rezonabil pentru studierea dosarelor complexe, cu atât mai mult într-o materie sensibilă precum pensiile de serviciu ale magistraților. Mai mult, raportul întocmit asupra legii de către președinta CCR este criticat pentru faptul că nu analizează toate obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și că ignoră jurisprudența constantă și consolidată a Curții Constituționale în acest domeniu. Legea supusă controlului este acuzată că ar desființa de facto pensiile de serviciu, contrar principiilor europene care consacră această categorie de pensii ca element esențial al independenței magistratului. De la „lipsă de cvorum” la criză de legalitate Privită în ansamblu, situația din 28 decembrie nu este o simplă amânare procedurală, ci un conflict deschis între judecători care au invocat respectarea strictă a legii și o conducere a Curții care a refuzat aplicarea unei norme imperative. Prezentarea publică a incidentului drept o problemă de cvorum riscă să deturneze atenția de la miza reală, care constă în respectarea regulilor fundamentale de funcționare a Curții Constituționale. AUTORUL RECOMANDĂ: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” „După ce s-au crescut taxele, România a primit cele mai mici sume de la UE din ultimii 10 ani”. Un economist celebru taxează dur guvernul Bolojan
Turcan , despre blocajul de la CCR: Tot coincidență? Un semnal politic extrem de grav
„Tot coincidență este și faptul că toți cei patru judecători numiți de PSD au lăsat Curtea Constituțională fără cvorum? Vreau să cred că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit”, spune Raluca Turcan, duminică, pe Facebook. Aceasta constată că dacă cvorumul este de 6, Curtea Constituțională nu mai poate face ședințe deloc dacă lipsesc judecătorii propuși de PSD. „Sper să nu fie aceasta strategia: amânarea la infinit, prin blocaj instituțional, a soluționării unei teme atât de importante pentru societate. Întreb, pentru că dincolo de proceduri, miza este funcționarea statului de drept. Iar o CCR blocată nu e un accident, ci un semnal politic extrem de grav”, mai spune Turcan. Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de luni, 29 decembrie 2025, la ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor magistraților, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR transmite că a amânat decizia, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită duminică, 28 decembrie 2025. Surse MEDIAFAX au declarat că magistrații propuși de PSD au plecat din ședință, astfel că nu a fost cvorum pentru a fi luată decizie. Înalta Curte de Casație și Justiție sesizase CCR cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Înalta Curte susținea că legea „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia fusese adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți. Contestația Înaltei Curți a venit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a legii. Stabilirea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net. Creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani. Creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani. Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă. Perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an. În 2042, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani. CCR a dezbătut în 10 decembrie sesizarea depusă de Înalta Curte. Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie.
AUR a atacat la CCR hotărârea Parlamentului referitoare la Consiliile de Administrație ale Televiziunii Române și Radioului Public
În sesizarea adresată Curții Constituționale, AUR susține că hotărârea Parlamentului încalcă prevederi fundamentale ale Constituției și legislației în vigoare. „Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției României, în special ale art. 1 alin. (3) și (5), precum și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 41/1994, care impun desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare din Parlament”, a transmis AUR. În sesizare, formațiunea invocă modul de desfășurare a procedurii de desemnare în comisiile parlamentare de specialitate și în plenul reunit. „În cadrul procedurii de desemnare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, proporțional cu ponderea parlamentară. Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componențe ale Consiliilor de Administrație care nu reflectă configurația politică reală a legislativului”, se mai precizează în comunicat. AUR afirmă că distribuirea locurilor în Consiliile de Administrație nu respectă principiul reprezentativității politice. „Concret, deși configurația Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a primit un singur loc în Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR, în timp ce PNL, USR și UDMR, formațiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere”, susține formațiunea. Potrivit AUR, situația ar fi contrară atât legii, cât și practicii constituționale. „Această situație contravine atât dispozițiilor legale, cât și jurisprudenței constante a Curții Constituționale”, se mai arată în sesizare. Formațiunea invocă și precedente stabilite de CCR. „În sesizare se arată că Parlamentul a ignorat precedente clare stabilite de Curtea Constituțională, în special Decizia referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 28/2012, prin care CCR a sancționat o situație similară de încălcare a principiului reprezentativității politice în Consiliile de Administrație ale serviciilor publice de radio și televiziune”, precizează AUR. În final, AUR a transmis că prin Hotărârea nr. 45/2025 au fost afectate principii fundamentale ale statului de drept.
AUR a atacat la Curtea Constituțională numirile din conducerea TVR și Radio România
AUR a anunțat că a depus o sesizare la CCR împotriva deciziei Parlamentului prin care au fost numiți noii membri din conducerile Televiziunii Române și Radioului Public. Formațiunea susține că aceste numiri nu respectă legea și Constituția, pentru că nu țin cont de numărul real de parlamentari pe care îi are fiecare partid. Potrivit legii, locurile din Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România trebuie împărțite proporțional, în funcție de cât de mare este fiecare partid din Parlament. AUR spune că, deși are o pondere mai mare decât alte partide, a primit un singur loc în conducerile celor două instituții. În același timp, PNL, USR și UDMR, partide cu mai puțini parlamentari, ar fi primit același număr de locuri sau chiar mai multe. De asemenea, AUR afirmă că, în timpul procedurilor din Parlament, unele propuneri făcute de partid au fost ignorate, iar componența finală a Consiliilor de Administrație nu reflectă realitatea politică din Legislativ. AUR mai arată că situația nu este nouă și amintește că, în trecut, Curtea Constituțională a decis că astfel de numiri sunt nelegale atunci când nu respectă principiul reprezentării corecte a partidelor. „AUR solicită Curții Constituționale admiterea sesizării și constatarea neconstituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 45/2025, în vederea restabilirii legalității, a respectării configurației politice a Parlamentului și a funcționării corecte a serviciilor publice de radio și televiziune,” se arată în comunicatul transmis de partid. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion spune că generalul Coldea e „la butoane” în scandalul justiției George Simion spune că Nicușor Dan „nu dă doi bani pe independența Justiției”: „Bătălia este pentru cine numește șefii Serviciilor și șefii Parchetelor. Îi interesează controlul total”