Surse: Criza la CCR va continua și luni: cum a fost ignorată o obligație legală clară în dosarul pensiilor magistraților
Potrivit știripesurse.ro, amânarea pronunțării Curții Constituționale din 28 decembrie, explicată oficial prin „lipsa cvorumului”, ascunde un conflict procedural mult mai grav, cu implicații directe asupra respectării legii de organizare și funcționare a CCR. Din informațiile convergente, nu absența judecătorilor a fost cauza reală a blocajului, ci refuzul conducerii Curții de a aplica o dispoziție legală imperativă. În timpul deliberărilor asupra legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, judecătorul Cristian Deliorga a solicitat întreruperea deliberării și stabilirea unui nou termen de pronunțare după 15 ianuarie 2026, în linie cu practica aplicată tuturor celorlalte cauze amânate pentru anul viitor. Motivația a fost una strict juridică, izvorâtă din lipsa de claritate a normelor tranzitorii și riscul existenței unei nereguli grave în aplicarea acestora. Deliorga a cerut explicit formularea unei adrese către Ministerul Justiției, pentru a lămuri modul concret în care normele tranzitorii urmează să fie aplicate. Cererea sa a fost considerată justificată de alți doi judecători ai Curții, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, atingând astfel pragul legal de o treime din numărul judecătorilor plenului. O normă clară, ignorată de conducerea Curții Articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 este lipsit de orice ambiguitate când spune că dacă un judecător cere întreruperea deliberării, iar președintele Curții sau cel puțin o treime dintre judecători consideră cererea justificată, pronunțarea se amână obligatoriu pentru o altă dată. Textul nu lasă loc de apreciere discreționară și nu oferă președintelui Curții posibilitatea de a refuza. Cu toate acestea, președinta CCR a refuzat să stabilească un nou termen, deși condițiile legale erau îndeplinite. După o pauză de ședință, cei trei judecători au reiterat cererea de amânare, iar refuzul a fost menținut, în pofida caracterului imperativ al normei legale. În acest context, cei trei judecători, alături de Mihai Busuioc, au părăsit sala de ședință. Consecința a fost una pur tehnică, dar previzibilă. Plenul nu mai putea funcționa legal, întrucât în sală rămăseseră doar cinci judecători, sub pragul de două treimi necesar pentru cvorum. Un termen „forțat” și suspiciuni serioase asupra procedurii Suspendarea ședinței și fixarea unui nou termen pentru luni, 29 decembrie, ora 10.00, au fost prezentate public drept efect al lipsei de cvorum. În realitate, această lipsă de cvorum a fost rezultatul direct al refuzului conducerii CCR de a respecta o obligație legală clară. Cei patru judecători au formulat ulterior, în scris, o solicitare de stabilire a unui termen după 15 ianuarie, iar potrivit unor surse, aceștia vor refuza să participe la ședința programată pe 29 decembrie. Termenul inițial de judecată, stabilit la începutul lunii decembrie, a fost fixat la doar câteva zile după adoptarea legii, o situație fără precedent în practica CCR. În mod obișnuit, judecătorii constituționali beneficiază de un interval rezonabil pentru studierea dosarelor complexe, cu atât mai mult într-o materie sensibilă precum pensiile de serviciu ale magistraților. Mai mult, raportul întocmit asupra legii de către președinta CCR este criticat pentru faptul că nu analizează toate obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și că ignoră jurisprudența constantă și consolidată a Curții Constituționale în acest domeniu. Legea supusă controlului este acuzată că ar desființa de facto pensiile de serviciu, contrar principiilor europene care consacră această categorie de pensii ca element esențial al independenței magistratului. De la „lipsă de cvorum” la criză de legalitate Privită în ansamblu, situația din 28 decembrie nu este o simplă amânare procedurală, ci un conflict deschis între judecători care au invocat respectarea strictă a legii și o conducere a Curții care a refuzat aplicarea unei norme imperative. Prezentarea publică a incidentului drept o problemă de cvorum riscă să deturneze atenția de la miza reală, care constă în respectarea regulilor fundamentale de funcționare a Curții Constituționale. AUTORUL RECOMANDĂ: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” „După ce s-au crescut taxele, România a primit cele mai mici sume de la UE din ultimii 10 ani”. Un economist celebru taxează dur guvernul Bolojan
Turcan , despre blocajul de la CCR: Tot coincidență? Un semnal politic extrem de grav
„Tot coincidență este și faptul că toți cei patru judecători numiți de PSD au lăsat Curtea Constituțională fără cvorum? Vreau să cred că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit”, spune Raluca Turcan, duminică, pe Facebook. Aceasta constată că dacă cvorumul este de 6, Curtea Constituțională nu mai poate face ședințe deloc dacă lipsesc judecătorii propuși de PSD. „Sper să nu fie aceasta strategia: amânarea la infinit, prin blocaj instituțional, a soluționării unei teme atât de importante pentru societate. Întreb, pentru că dincolo de proceduri, miza este funcționarea statului de drept. Iar o CCR blocată nu e un accident, ci un semnal politic extrem de grav”, mai spune Turcan. Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de luni, 29 decembrie 2025, la ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor magistraților, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR transmite că a amânat decizia, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită duminică, 28 decembrie 2025. Surse MEDIAFAX au declarat că magistrații propuși de PSD au plecat din ședință, astfel că nu a fost cvorum pentru a fi luată decizie. Înalta Curte de Casație și Justiție sesizase CCR cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Înalta Curte susținea că legea „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia fusese adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți. Contestația Înaltei Curți a venit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a legii. Stabilirea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net. Creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani. Creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani. Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă. Perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an. În 2042, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani. CCR a dezbătut în 10 decembrie sesizarea depusă de Înalta Curte. Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie.
AUR a atacat la CCR hotărârea Parlamentului referitoare la Consiliile de Administrație ale Televiziunii Române și Radioului Public
În sesizarea adresată Curții Constituționale, AUR susține că hotărârea Parlamentului încalcă prevederi fundamentale ale Constituției și legislației în vigoare. „Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției României, în special ale art. 1 alin. (3) și (5), precum și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 41/1994, care impun desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare din Parlament”, a transmis AUR. În sesizare, formațiunea invocă modul de desfășurare a procedurii de desemnare în comisiile parlamentare de specialitate și în plenul reunit. „În cadrul procedurii de desemnare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, proporțional cu ponderea parlamentară. Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componențe ale Consiliilor de Administrație care nu reflectă configurația politică reală a legislativului”, se mai precizează în comunicat. AUR afirmă că distribuirea locurilor în Consiliile de Administrație nu respectă principiul reprezentativității politice. „Concret, deși configurația Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a primit un singur loc în Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR, în timp ce PNL, USR și UDMR, formațiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere”, susține formațiunea. Potrivit AUR, situația ar fi contrară atât legii, cât și practicii constituționale. „Această situație contravine atât dispozițiilor legale, cât și jurisprudenței constante a Curții Constituționale”, se mai arată în sesizare. Formațiunea invocă și precedente stabilite de CCR. „În sesizare se arată că Parlamentul a ignorat precedente clare stabilite de Curtea Constituțională, în special Decizia referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 28/2012, prin care CCR a sancționat o situație similară de încălcare a principiului reprezentativității politice în Consiliile de Administrație ale serviciilor publice de radio și televiziune”, precizează AUR. În final, AUR a transmis că prin Hotărârea nr. 45/2025 au fost afectate principii fundamentale ale statului de drept.
AUR a atacat la Curtea Constituțională numirile din conducerea TVR și Radio România
AUR a anunțat că a depus o sesizare la CCR împotriva deciziei Parlamentului prin care au fost numiți noii membri din conducerile Televiziunii Române și Radioului Public. Formațiunea susține că aceste numiri nu respectă legea și Constituția, pentru că nu țin cont de numărul real de parlamentari pe care îi are fiecare partid. Potrivit legii, locurile din Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România trebuie împărțite proporțional, în funcție de cât de mare este fiecare partid din Parlament. AUR spune că, deși are o pondere mai mare decât alte partide, a primit un singur loc în conducerile celor două instituții. În același timp, PNL, USR și UDMR, partide cu mai puțini parlamentari, ar fi primit același număr de locuri sau chiar mai multe. De asemenea, AUR afirmă că, în timpul procedurilor din Parlament, unele propuneri făcute de partid au fost ignorate, iar componența finală a Consiliilor de Administrație nu reflectă realitatea politică din Legislativ. AUR mai arată că situația nu este nouă și amintește că, în trecut, Curtea Constituțională a decis că astfel de numiri sunt nelegale atunci când nu respectă principiul reprezentării corecte a partidelor. „AUR solicită Curții Constituționale admiterea sesizării și constatarea neconstituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 45/2025, în vederea restabilirii legalității, a respectării configurației politice a Parlamentului și a funcționării corecte a serviciilor publice de radio și televiziune,” se arată în comunicatul transmis de partid. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion spune că generalul Coldea e „la butoane” în scandalul justiției George Simion spune că Nicușor Dan „nu dă doi bani pe independența Justiției”: „Bătălia este pentru cine numește șefii Serviciilor și șefii Parchetelor. Îi interesează controlul total”
Curtea Constituțională analizează astăzi contestația AUR asupra legii care majorează taxele locale
Curtea Constituțională analizează astăzi sesizarea depusă de AUR la legea din al doilea pachet de măsuri fiscal bugetare, care prevede creșteri ale taxelor locale, inclusiv majorări de până la 80% pentru locuințe și aplicarea principiului „poluatorul plătește” în cazul impozitelor auto. Ședința CCR este programată la ora 10.00. Instituția stabilise inițial data de 21 ianuarie 2026 pentru această discuție, însă Guvernul a cerut devansarea termenului. Pe 18 noiembrie, Parlamentul a aprobat din nou actul normativ, după reexaminarea cerută de CCR, iar forma actuală include aceleași prevederi privind creșterile impozitelor locale. Executivul și-a asumat răspunderea asupra legii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului din 1 septembrie 2025. Documentul stabilește un pachet amplu de măsuri pentru o folosirea mai bună a resurselor publice. Articolele considerate neconstituționale, cele legate de testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Guvernul și a angajat răspunderea pe 1 septembrie, iar pe 9 septembrie legea a ajuns la președinte pentru promulgare. Partidul AUR a depus contestația la CCR pe 8 septembrie. Actul normativ ar trebui să includă o gestionare mai responsabilă a zonelor cu posibilă optimizare fiscală, un tratament egal pentru contribuabili, restructurarea unor facilități depășite în contextul unui deficit ridicat, o reașezare a modului de calcul pentru impozitele locale. Legea introduce și reguli noi pentru firmele plătitoare de impozit pe profit. Mai mult, stabilește criterii pentru o folosire mai eficientă a fondurilor publice alocate serviciilor oferite de autorități centrale, locale și instituții de interes național. Obiectivul final ar fi creșterea transparenței și a sustenabilității în administrarea banilor publici. Un alt lucru important de menționat despre pachet este taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene, cu o valoare de până la 150 de euro. Această taxă fusese planificată pentru toamna acestui an, însă termenul din lege, 1 noiembrie 2025, a fost depășit, astfel că data de aplicare devine 1 ianuarie 2026. Singurele articole retrase sunt cele declarate neconstituționale de CCR, cele referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ONJN și Autorității Vamale. Premierul României, Ilie Bolojan, a confirmat că, odată cu adoptarea legii, impozitele pe proprietate și taxele auto pentru persoanele fizice vor crește chiar de la începutul anului viitor. Premierul a justificat aceste măsuri prin faptul că e necesară reducerea deficitului bugetar și a închiderii breșelor fiscale provocate de pierderile din TVA și insolvențele artificiale.
A încălcat Nicușor Dan Constituția? Ce spun foști judecători CCR și juriști marcanți despre clipul controversat de la Cotroceni
Filmarea a fost realizată de Ziua Națională, în interiorul sediului Administrației Prezidențiale, în contextul în care Constituția prevede obligația de neutralitate politică pentru șeful statului, relatează Gândul. În material, președintele discută cu Cătălin Drulă despre urbanismul din București și formulează critici la adresa administrației PNL din sectoare, inclusiv sub mandatul lui Ciprian Ciucu. În acest fel, șeful statului apare într-un conținut cu caracter politic alături de un candidat, în timp ce comentează activitatea altui candidat aflat în competiția electorală. Pentru a clarifica implicațiile constituționale ale situației, Gândul a solicitat, în exclusivitate, puncte de vedere de la trei foști judecători ai Curții Constituționale. Zegrean: Președintele nu are voie să facă asta, scrie clar în Constituție Augustin Zegrean, fost judecător CCR, spune că apariția președintelui într-un clip cu caracter politic reprezintă o încălcare flagrantă a obligațiilor constituționale ale șefului statului. „Președintele trebuie să fie independent politic, el nu face parte din niciun partid și trebuie să fie echidistant față de toate partidele politice și față de toți competitorii electorali. Scrie clar în Constituție că nu poate face asta, el este reprezentantul tuturor românilor și mediatorul public. Nu face parte din fișa postului președintelui, fișa postului său este Constituția României. Să citească acolo ce trebuie să facă pentru că asta nu are voie”, a spus Zegrean pentru Gândul. Chiar dacă fapta nu este sancționată penal, consecințele politice pot fi dramatice, spune acesta. „Asta nu se pedepsește, nu avem o sancțiune să-l bage la închisoare sau să-l amendeze. Poate avea doar sancțiuni politice. Fiți siguri că cineva contabilizează toate astea”, a subliniat Zegrean. Neacșu: Este evidentă încălcarea neutralității constituționale Adrian Toni Neacșu susține că situația ridică două probleme majore. În primul rând, spune el, ar exista o abatere de la obligația de neutralitate politică: „Este evidentă încălcarea neutralității constituționale de care trebuie să dea dovadă președintele României”. A doua problemă ține de legislația electorală, juristul afirmând că videoclipul reprezintă un material neconform: „Este un material electoral nelegal. Sper ca Biroul Electoral al Municipiului București, dacă va fi sesizat, să îl analizeze și să îl înlăture”. În privința sancțiunilor aplicabile, Neacșu precizează că instrumentele legale sunt limitate în cazul unui șef de stat: „Din păcate, președintele poate primi doar sancțiuni politice: suspendarea. Juridic, clipul poate fi scos din spațiul public, dar răspunderea lui este politică”. Petre Lăzăroiu: Nicușor Dan susține direct și în mod public un candidat Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu afirmă că președintele Nicușor Dan ar încălca obligația de neutralitate politică prin apariția într-un material video alături de un candidat la alegerile locale. „Președintele nu trebuie să fie membrul niciun partid și nu trebuie să susțină pe nimeni. Ce face Nicușor Dan este o chestiune de susținere publică, practic ajută în mod direct un candidat. Ceea ce, în mod evident, nu are voie să facă”, a declarat Lăzăroiu pentru Gândul. El susține că lista motivelor de suspendare ar fi deja lungă. „Consecințele sunt multe care ar putea fi dispuse, dar nu are cine să le adopte. Poate să fie suspendat. Slavă Domnului, are multe pentru care poate fi suspendat, dar nu vrea nimeni să le vadă”, a subliniat fostul judecător CCR.
Eliminarea bonusurilor de la CCR a trecut de Senat
Senatorul liberal Glad Varga anunță că eliminarea bonusurilor de la CCR a trecut de Senat. „Astăzi, 17 noiembrie 2025, proiectul a fost adoptat în Senat cu 105 voturi pentru, 1 împotrivă și o abținere. Este un pas necesar. Elimină un beneficiu care nu mai avea justificare și arată că putem corecta lucruri care sunt în acord cu așteptările oamenilor. Sper ca și Camera Deputaților să dea votul final cât mai repede”, anunță senatorul liberal Glad Varga. Acesta a inițiat, împreună cu Mircea Abrudean, președintele Senatului, cu deputata Cristina Pruna și cu alți liberali proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată judecătorilor CCR la final de mandat. „Vorbim despre acel bonus echivalent cu venitul net pe șase luni de activitate”. Senatorul precizează că ideea a pornit dintr-o emisiune TV, în care una dintre teme era chiar această plată de plecare. „Am fost întrebat direct dacă aș iniția o modificare legislativă. I-am răspuns da pe loc și i-am spus că pot scrie textul în aceeași zi”, afirmă senatorul. Acesta adaugă că singura problemă era vacanța parlamentară, așa că a depus proiectul imediat ce Parlamentul a fost convocat. „Propunerea a fost foarte simplă: eliminarea alin. (5) al art. 71 din Legea 47/1992, care prevedea această indemnizație pentru judecătorii CCR la final de mandat sau în caz de imposibilitate de exercitare din motive de sănătate. Am lucrat la text alături de Mircea Abrudean, colegi parlamentari și Cristina Prună. L-am pus la dispoziția tuturor și l-am înregistrat oficial la Senat pe 14 iulie 2025”, afirmă liberalul. În forma în vigoare, judecătorii CCR beneficiază, la expirarea mandatului sau în cazul încetării acestuia din motive medicale, de o indemnizație egală cu venitul net pe șase luni. Proiectul supus votului din Senat propunea eliminarea completă a acestui avantaj financiar.
Scandal URIAȘ în CCR: motivarea deciziei pe pensiile magistraților conține pasaje care NU au fost votate de majoritatea judecătorilor
00:44 Update. Surse CCR susțin că judecătoarea Mihaela Ciochină este bănuită că și-ar fi schimbat votul și s-ar fi răzgândit de pe-o zi pe alta în privința „eratei” după ce în presă au apărut informații despre modul cum a dobândit casa de protocol Scandalul din CCR – care s-a lăsat cu amenințări după pasajele apărute din senin în motivarea publicată – ia o turnură neașteptată. Mihaela Ciochină, unul dintre judecătorii CCR – care a votat inițial decizia de trântire a legii promovate de Bolojan privind pensiile magistraților, care s-ar fi arătat deranjat de faptul că în motivare au apărut peste 20 de paragrafe în plus și care ulterior și-a schimbat votul – este bănuit de colegii din CCR că s-ar fi răzgândit în urma apariției în presă a unor informații legate de casa de protocol în care locuiește. Miercuri, site‐ul publicrecord a publicat o anchetă în legătură cu judecătoarea Chiochină. „Pe vremea când era consilier prezidențial, Mihaela Ciochină a donat singura locuință pe care o deținea. O lună mai târziu, a primit locuință de protocol de la stat. Condiția pentru a primi casa de protocol era să nu aibă o proprietate în București. Acum este judecător la Curtea Constituțională a României (CCR)”, au arătat jurnaliștii. Marți, primul vot a fost în favoarea eratei (6 la 2) ca miercuri, al doilea vot să fie de 5-4 împotriva eratei, unul dintre judecătorii care și-au schimbat votul fiind Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis judecător CCR. 23:30 UPDATE. Surse: Peste 20 de paragrafe au apărut în plus în motivarea CCR pe legea privind pensiile magistraților. Judecătorii au votat cu 6 la 2 să emită o „erată” la motivare prin care să se scoată pasajele. Ulterior au votat pe invers: 5 la 4 să nu se mai emită „erata” iar pasajele introduse „cu mâna” și nevotate de majoritate au rămas Surse din CCR vorbesc de peste 20 de paragrafe din motivare care au fost introduse fără ca acestea să fie votate sau văzute de majoritatea judecătorilor care a generat decizia pe legea pensiilor magistraților. Oameni din CCR confirmă că marți, plenul CCR a votat să se emită o erată la motivarea CCR, să se scoată cele peste 20 de pasaje nediscutate, însă în ziua următoare – acest lucru nu a mai avut loc. Primul vot de marți a fost de 6 la 2 în favoarea eratei, cei 2 judecători care s-au opus la vot fiind Simina Tănăsescu, președintele CCR și Dacian Dragoș, numit de Nicușor Dan. În ziua următoare, miercuri, votul pe aceeași erată s-a schimbat, practic a fost pe invers în CCR. Iulia Scântei (PNL), Ferenc Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină ( numire Iohannis), alături de Tănăsescu și Dragoș – au votat toți împotrivă, Ferenc Asztalos și Chiochină fiind răzgândiți. Astfel că decizia eratei a picat cu 5 la 4 în același plen CCR, în mai puțin de 24 de ore. Suspiciunile judecătorilor vizavi de întregul scandal s-ar îndrepta spre un grup de colegi – Simina Tănăsescu, Karoly Benke – prim magistratul asistent al CCR și chiar și față de judecătorul Iulia Scântei. Motivarea CCR a fost trimisă la Monitorul Oficial fără ca majoritatea judecătorilor să fie consultată, confirmă surse CCR. Un scandal uriaș în interiorul Curții Constituționale a izbucnit la începutul săptămânii după publicarea motivării deciziei pe pensiile magistraților. Mai multe pasaje s-ar regăsi în motivarea Curții Constituționale (varianta finală) fără să fie votate de majoritatea judecătorilor. Informația a fost publicată inițial de știripesurse. Pasajele introduse în varianta finală a motivării deciziei CCR antamau fondul legii – și nu forma/ lipsa avizului CSM, și este posibil ca acestea să facă parte din redactările altui judecător, apropiat de Guvernul Ilie Bolojan – pentru a-i da posibilitatea premierului PNL să revină în Parlament cu aceeași variantă veche de lege, arată surse. Cert este că înainte de a se publica motivarea CCR, în forma ei finală, documentul nu ar fi fost transmis spre a fi văzut/ consultat de toți judecătorii și ar fi fost asumat de președintele CCR, Simina Tănăsescu, susțin surse apropiate CCR. Unul dintre judecători ar fi aflat chiar din străinătate că motivarea deciziei pe respingerea legii privind pensiile magistraților a apărut publicată altfel decât o votase. Sursele susțin că – după izbucnirea scandalului – inițial judecătorii CCR au decis să se facă totuși o rectificare a motivării, însă ulterior președintele CCR nu ar mai fi dorit să revină asupra documentului. Cei 5 judecători care au trântit legea lui Bolojan pe formă sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și fostă consilieră a lui Klaus Iohannis, Mihaela Cochină. Opinia separată a fost semnată de președintele CCR, Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș. Judecătorul Stan a semnat o opinie concurentă la aceeași soluție. Ilie Bolojan, astăzi: Săptămâna viitoare repunem proiectul privind pensionarea magistraților „Săptămâna viitoare vom repune proiectul (în dezbatere publică), în prima parte a săptămânii, trebuie să facem asta ca să existe o perioadă rezonabilă de timp, în așa fel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviință. Buna credință și colaborarea loială se vor vedea și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în așa fel încât să îndeplinim condițiile ca în termenul cel mai scurt posibil rezonabil să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta, până pe data de 28 nu mai avem probleme legate de pierderea banilor, cel puțin în totalitate. Poți să ai anumite penalizări. E.L: Mențineți acel prag de 70%? La începutul săptămânii viitoare vom tranșa toate detaliile acestui proiect și după ce va fi o decizie a coaliției, îl vom anunța. Trebuie să închidem acest lucru, din punctul meu de vedere, până marți”, a spus astăzi Bolojan într-un interviu la Europa Liberă. Anunțul făcut astăzi de premierul Bolojan, privind redepunerea proiectului privind pensionarea magistraților, ar fi confirmat suspiciunile unor judecători CCR că situația din instituție – cu apariția unor pasaje în motivare care nu au fost
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
CCR publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților | DOCUMENT
Având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea a constatat că Guvernul nu a cerut avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției. „Curtea constată că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM [a se vedea mutatis mutandis, în privința necesității caracterului valid al solicitării avizului, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, paragraful 66]. Prin urmare, lipsa avizului CSM s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută de art.39 alin.(3) din Legea nr.305/2022. 242”, arată CCR. De asemenea, în motivare se arată că argumentul Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, iar modificările propuse ar echivala cu eliminarea acesteia este nejustificat, întrucât protecția pensiilor de serviciu a magistraților nu exclude modificarea acestora, mai ales în condițiile în care statul poate demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei gestionări sustenabile a resurselor financiare. Curtea Constituțională, în Decizia nr.467 din 2 august 2023, a recunoscut că, deși pensia de serviciu este protejată, aceasta poate fi reglementată prin măsuri care nu aduc atingere esențială dreptului la pensie. Modificările propuse nu vizează eliminarea pensiilor de serviciu, ci doar adaptarea acestora pentru a răspunde noilor realități economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și, astfel, a pune în pericol independența justiției. Guvernul are obligația să adopte măsuri echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea bugetului public, mai ales în contextul crizelor economice și financiare care pot apărea. Modificările vizează doar pensiile de serviciu ale magistraților, dar acest lucru poate fi justificat prin rațiuni legate de protejarea independenței justiției și asigurarea unui sistem judiciar funcțional. În acest context, Curtea Constituțională, în Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, a apreciat că legislația poate reglementa în mod diferențiat grupuri profesionale, atunci când există o rațiune obiectivă pentru aceste diferențieri, se arată în motivare. Documentele pot fi consultate mai jos: OP S by BB Dec 479 by BB OP C by BB