Alexandru Muraru, reacție după decizia privind pensiile magistraților: Dacă Bolojan poate schimba un sistem, poate schimba și o țară
Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a comentat miercuri pe Facebook decizia definitivă a Curții Constituționale privind pensiile magistraților. Acesta a descris decizia Curții ca pe o „victorie a perseverenței premierului Ilie Bolojan”, adăugând că după cinci amânări și săptămâni de ezitări la nivel individual, Curtea Constituțională „a declarat constituțională legea privind pensiile magistraților”. Muraru a declarat că succesul acestei reforme se datorează în cea mai mare majoritate, competenței premierului Ilie Bolojan. „Subliniez faptul că, dacă nu exista determinarea premierului Ilie Bolojan, acest lucru nu l-ar fi făcut altcineva. Premierul a refuzat orice compromis și negociere toxică prin care să păcălească românii. Dacă Ilie Bolojan poate schimba un sistem, poate să schimbe și o țară.” Alexandru Muraru a mai spus că, timp de ani de zile, clasa politică a ezitat sau a amânat reformele. „Premierul Bolojan nu a acceptat să cosmetizeze privilegiile, ci a ales calea grea, dar corectă: eliminarea inechităților, fără jumătăți de măsură. S-a încheiat epoca privilegiilor intangibile. Principiul pentru care PNL s-a luptat constant devine realitate: nicio funcție nu te plasează deasupra celorlalți cetățeni.” Despre schimbările aduse de această decizie de astăzi privind pensiile speciale, el a spus că „este un moment de reparatie morală. Faptul că vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani pentru magistrați, la fel ca pentru orice alt angajat, și că pensiile vor fi calculate pe baze mult mai echitabile, arată că România se însănătoșește”.
Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: Este foarte probabil ca România să piardă bani
Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării. Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid. Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor: „Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul. „Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu” El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.” În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică: „Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta. Proiectul guvernului și decizia CCR Bolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.” Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.” Riscul major: pierderea a 231 milioane euro Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase: „În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.” Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”
Nicușor Dan despre decizia CCR: evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții
Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European. „Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan. El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul. „Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan. Reforma pensiilor speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, ar urma să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), au relatat surse din Administrația Prezidențială. „Pare că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, au spus aceleași surse. Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE în privința statutului magistraților. Miercuri, Curtea Constituțională a decis că va lua o decizie în acest sens pe 18 februarie.
Buzoianu: Blocajul de la Curtea Constituțională pe pensiile speciale ne costă sute de milioane de euro
Declarațiile vin în contextul scrisorii trimise de Ilie Bolojan Curții Constituționale. Diana Buzoianu a declarat, la B1 TV, că întreaga țară vede că există o dorință spre zero de reformă din sistem pentru pensiile speciale. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Buzoianu a subliniat că există un concept de presiune publică îndreptată pentru a ridica subiecte legitime. „Subiectul pensiilor speciale creează o presiune publică din partea cetățenilor, dar este o presiune publică bună, pozitivă, pentru că oamenii folosesc această presiune pentru a face bine țării noastre”, a explicat Diana Buzoianu. Costul blocajului de la CCR Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare grave pentru România. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon”, a declarat Diana Buzoianu. Ea a subliniat că este vorba despre foarte mulți bani care lipsesc în acest moment. „Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute”, a explicat ministra. „România va fi sancționată pentru că 4-5 oameni nu doresc să fie prezenți la muncă. Aceștia plătesc pentru dreptul lor fundamental de a avea beneficii mult peste ceea ce există ca beneficii pentru pensie pentru 90% dintre români”, a spus ministra Mediului. Diana Buzoianu a subliniat că este vorba despre responsabilitate și despre sumele mari care ar putea fi pierdute din cauza blocajului de la Curtea Constituțională privind pensiile speciale.
Bolojan informează CCR: România riscă pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților
Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu. Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ i-a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
Curtea de Apel București decide astăzi asupra cererii AUR de suspendare a numirii a doi judecători CCR
Cauza este judecată de magistratul Olimpiea Crețeanu, aceeași judecătoare care, săptămâna trecută, a respins o altă cerere formulată de Silvia Uscov, prin care se cerea suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției. În prezenta acțiune, avocata a cerut suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc. În esență, Silvia Uscov a susținut în instanță că cei doi nu ar îndeplini una dintre condițiile pentru numirea ca judecător al Curții Constituționale – vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Pentru Mihai Busuioc, reclamanta se confruntă însă cu un precedent: există o decizie a Curții Constituționale din 1 iulie 2025 care a stabilit că numirea acestuia este constituțională, iar hotărârile CCR nu pot fi desființate de instanțele de judecată. În ceea ce îl privește pe Dacian Cosmin Dragoș, avocata AUR a argumentat că vechimea necesară trebuie realizată fie în activitate juridică practică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror), fie în învățământ universitar cu profil juridic. Potrivit susținerilor sale, Dragoș ar fi activat ca profesor universitar la o facultate de drept aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei ar fi fost la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai”, instituție care, deși include discipline de drept, nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional și legal. În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a cerut respingerea contestației, invocând tardivitatea demersului. Acesta a arătat că decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar reclamanta avea la dispoziție 30 de zile pentru depunerea plângerii prealabile, însă aceasta a fost formulată abia la 30 decembrie 2025. Totodată, consilierul juridic a susținut că termenul de 30 de zile pentru solicitarea suspendării curgea din momentul în care reclamanta a aflat de numire, menționând că, la 16 iulie 2025, Silvia Uscov a publicat pe o rețea de socializare un mesaj referitor la această numire. Pe fondul discuției privind vechimea, reprezentantul Administrației Prezidențiale a indicat că la dosar ar exista dovezi potrivit cărora Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma didactică fiind compusă din Drept administrativ, Uniunea Europeană, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, acesta ar fi desfășurat activități conexe – expert științific, cercetător și consilier – inclusiv ca expert angajat de statul român într-un litigiu internațional. Decizia Curții de Apel București este așteptată vineri.
Toni Neacșu explică de ce a patra amânare decisă de CCR e justificată
În postarea sa de pe contul de socializare, cunoscutul avocat argumentează că președintele Curții, Simina Tănăsescu, a provocat”un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR”. De ce a greșit președinta Curții, Simina Tănăsescu ”Din comunicatul de presă al CCR rezultă că președintele Simina Tănăsescu a descoperit brusc dispozițiile art. 58 alin. 3 din Legea 47/1992, cele care ar fi obligat-o să procedeze identic și la ultima ședință, iar nu să provoace un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR. Exact cum se aplică acum (adică fără isterii) trebuia să se aplice și în decembrie, că nu a schimbat nimeni legea între timp. Iată că deliberările la CCR se mai și întrerup, legal, și nu trebuie să deliberezi și la cimitir sau ce năzbâtii mai spuneau unii”, scrie avocatul. Ce vizează în mod corect amânarea decisă azi În viziunea lui Toni Neacșu, în contextul acestei abordări a CCR este de așteptat ca noua amânare să nu mai provoace indignare în rândul opiniei publice. De data aceasta amânarea nu va mai provoca valuri de revoltă și acuzații politice, pentru simplul considerent că nu mai e determinată doar de cei 4 judecători, ci de majoritatea membrilor CCR. Motivele amânării vizează nu atât studiul expertizei și a datelor depuse de Casa de Pensii sau Guvern (CSM-ul trebuia să trimită și el, din cate am înțeles) cât impactul acestor date asupra neconstituționalității legii, câtă vreme legea duce nu la raționalizarea pensiei de serviciu a magistraților ci la abrogarea ei pe viitor. Lucru pe care Guvernul se jură în nota de fundamentare a legii că nu o face, pentru ca ar fi neconstitutional. Acesta e sensul trimiterii la art. 211 alin 6 din Legea 303/2022, mai explică Neacșu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Bolojan speră că decizia CCR va fi favorabilă Guvernului. Ce spune de pensiile militarilor?
Bolojan a fost întrebat, marți seara, la TVR, ce speranțe are de la CCR, în privința deciziei 16 ianuarie. „Am căutat ca acest proiect de lege, care vine și face ordine în acest domeniu al pensiei magistraților, să respecte toate prevederile legale, să respecte toate deciziile care au fost adoptate de Curtea Constituțională pe această zonă și eu cred că acest proiect este constițional. Dacă se va lua o decizie sau nu se va lua, asta nu am de unde să știu. Dar Guvernul a făcut toate analizele în așa fel încât să venim cu un proiect bun. Asta este problema legată de legalitate. Dar aici, indiferent ce se discută legat de un proiect sau altul, există o realitate pe care nu o putem nega. Nicăieri în lume nu există sisteme în care oamenii se pensionează la 48-50 de ani, în care ies cu o pensie cât ultimul salariu. Nu există așa ceva și nu este moral, este valabil și la alte categorii, nu este suportabil, nu este sustenabil pentru economia românească și pentru sistemul de pensie individual”, spune Ilie Bolojan. Cum vede pensionarea militarilor Ilie Bolojan a fost întrebat dacă există o discuție în Guvern pentru mărirea vârstei de pensionare și pentru militari și polițiști. Premierul a afirmat că „aceasta este o realitate care privește și aceste categorii, iar aici controlul cheltuielilor nu-l faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal, ci controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț”. „Cei care astăzi au vârste de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină actuale drepturi, indiferent când lucrează. Noi nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie, că nu ne ajută deloc. Nici pe ei nu-i ajută și nici pe noi. Asta e un element de bază. În al doilea rând, trebuie găsite variante, cât se poate, de corecte și de cinstite, pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată, acolo unde, într-adevăr, se justifică. Și eu am dat exemple, nu m-am ferit să spun asta. Una este să stai în pază la o instituție, la un sediu de instituție, de dimineața până seara, fără să ai niciun fel de probleme, fără să depui efort și poți să faci asta fără niciun fel de probleme până la 65 de ani. Și alta este să fii în fața guvernului sau la un meci, sau într-o situație tensionată, unde trebuie să ai o forță fizică, unde ai echipamentul pe tine. Și atunci, în cazul unui jandarm, cei care sunt, într-adevăr, în aceste brigăzi mobile, trebuie să-i găsească o formulă de pensionare mai repede”; a explicat premierul. Întrebat când s-ar putea face aceste modificări, Ilie Bolojan a spus: „cu cât se fac mai repede, cu atât se fac mai bine. Cred că în acest an”.
Nicușor Dan, despre pensiile magistraților și termenul CCR în aceeași zi cu contestația numirii la CCR
În ultimele luni, Guvernul României a inițiat o reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70 % din ultimul salariu net, într-un efort de a aduce această categorie în rândul sistemului public de pensii și de a răspunde criticilor privind inegalitatea pensiilor speciale față de alte categorii profesionale. Proiectul a generat tensiuni cu magistrații: Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu argumentul că legea ar încălca independența justiției și drepturile profesionale ale judecătorilor. De altfel, reformele anterioare privind pensiile magistraților au fost respinse chiar de CCR pentru motive procedurale, ceea ce a implicat amânări repetate în adoptarea noii legislații și un climat de conflict între puterile statului și magistrați. Întrebat dacă consideră o tergiversare faptul că termenul de la CCR pentru legea pensiilor speciale coincide cu cel pentru contestația numirii sale la Curte, Nicușor Dan a răspuns: „O tergiversare din partea cui?” Reporterul a insistat că este vorba de magistrații care beneficiază de pensii speciale și ar căuta să evite o decizie rapidă la CCR. În replică, Nicușor Dan a explicat că sunt patru magistrați care au cerut amânarea, iar legea le conferă acest drept procedural. „Nu vreau să punem foarte multă patimă pe acest subiect, pentru că patima naște ură și ura nu e bună în societate”, a declarat președintele, subliniind că există un „conflict social” și că părțile folosesc căile legale pentru a-și susține pozițiile. Când a fost întrebat dacă are un plan B în cazul în care Curtea de Apel ar decide suspendarea decretului de numire a judecătorului Dacian Dragoș, Nicușor Dan a afirmat că el crede că decizia sa este corectă, argumentând că Dragoș are experiență juridică relevantă, inclusiv ca profesor de drept. „Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea sistemului, cea care prevede și pensiile magistraților”, a explicat președintele.
O avocată AUR contestă numirea lui Dacian Dragoș la CCR: activitatea Curții ar putea fi blocată la pensiile magistraților
Silvia Uscov, avocată AUR, a contestat la Curtea de Apel București decretul prin care Dacian Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale a României (CCR), la propunerea președintelui Nicușor Dan, potrivit Libertatea. Dacă instanța îi va da dreptate, activitatea CCR s-ar putea bloca chiar în această lună, exact când urmează să se decidă pensiile speciale ale magistraților. Cerererea a fost depusă pe 30 decembrie 2025, susține sursa citată, iar Curtea de Apel București a stabilit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026, într-un interval extrem de scurt. Această rapiditate este neobișnuită în dosarele cu implicații constituționale și pare menită să reducă timpul de pregătire pentru judecătorul CCR și președintele Nicușor Dan. Dacă instanța suspendă decretul de numire, activitatea CCR va fi blocată, afectând dezbaterea celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Silvia Uscov și George Simion. Blocaje repetate la CCR. Impactul asupra pensiilor speciale Proiectul de pensii speciale, adoptat luna trecută de Guvern, trebuia discutat de CCR vineri, 16 ianuarie 2026, după trei amânări consecutive. Ultimele două amânări au fost provocate de boicotul a patru judecători numiți de PSD, care nu au participat la ședințele Curții. Dacă numirea lui Dacian Dragoș este suspendată, blocajul ar putea persista, complicând și mai mult procesul de decizie privind pensiile magistraților. AUTORUL RECOMANDĂ