George Simion, după victoria de la CCR pe cazul TVR și Radio România: Dreptatea era de partea noastră
„Este o decizie normală. Noi am depus-o pentru că dreptatea era de partea noastră”, a declarat George Simion laemisiunea Ai Aflat!, referindu-se la sesizările depuse de AUR la CCR. Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizările AUR și a anulat ambele hotărâri ale Parlamentului privind numirea membrilor Consiliilor de Administrație de la Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune. Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă. AUR a contestat la CCR modul în care Parlamentul a împărțit locurile în CA-urile TVR și Radio România. Formațiunea a susținut că, în raport cu ponderea sa parlamentară, ar fi trebuit să primească două posturi în Consiliul de Administrație al Radioului public și două posturi în Consiliul de Administrație al TVR, nu câte unul. AUR anunțase anterior că a atacat hotărârile Parlamentului, acuzând că propunerile sale nu au fost respectate proporțional cu ponderea politică din Legislativ. George Simion a acuzat USR și PNL că „s-au lăcomit” și că au obținut mai multe locuri decât AUR, deși, susține el, au o pondere parlamentară mai mică. „Conform ponderii parlamentare, conform legii în vigoare, noi trebuia să primim două posturi în Consiliul de Administrație la Radio și două posturi la TVR. Sunt cam singurele instituții unde am primit posturi, dar pentru că USR-ul și PNL-ul s-au lăcomit, niște partide care au obținut mult mai puține voturi decât noi, ponderea lor parlamentară e mult mai mică, ne-au luat și aceste lucruri”, a spus liderul AUR. Istoric numiri și scandal Sesizările au fost depuse după ce plenul reunit al Parlamentului a aprobat componența Consiliilor de Administrație ale TVR și Radio România. Votul a fost precedat de scandal în comisiile reunite pentru cultură, unde senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a acuzat majoritatea de „abuz” și de încălcarea algoritmului politic. AUR a susținut că, raportat la configurația politică a Parlamentului, formațiunea avea dreptul la câte doi reprezentanți în Consiliile de Administrație ale SRTv și SRR. Reprezentanții partidului au reclamat că AUR, cu aproximativ 90 de parlamentari, a primit același număr de locuri ca UDMR, care are 32 de mandate, și mai puține locuri decât PNL și USR. În semn de protest, parlamentarii AUR au părăsit ședința plenului reunit, afișând pancarte cu mesajele „PSD și USR, hoții de la TVR” și acuzând coaliția de guvernare că își asigură controlul asupra televiziunii și radioului public prin încălcarea reprezentării proporționale.
Dacă Bolojan este demis prin moțiune nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul CCR Orban
Premierul Ilie Bolojan nu ar putea fi redesemnat automat de președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului. Cazul Orban și decizia CCR Precedentul invocat este cazul Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, însă desemnarea a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că desemnarea aceluiași premier tocmai demis era neconstituțională în acel context și că președintele trebuie să facă o nouă nominalizare care să urmărească formarea unei majorități parlamentare. După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu, la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înaintea votului de învestitură. În noul context politic, marcat de izbucnirea crizei COVID-19 și de susținerea anunțată de partide pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban, pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020. Situația lui Bolojan și jocul pe care l-ar putea face PSD Aplicată situației actuale, decizia CCR înseamnă că, dacă Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să îl desemneze imediat tot pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet. Mai ales dacă acesta nu ar avea o majoritate incontestabilă ce îl susține. Situația ar putea deschide și un joc politic pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis în Parlament, social-democrații ar putea încerca să propună refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând tocmai precedentul constituțional potrivit căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat, imediat și în aceleași condiții politice. Scenariul nu este doar teoretic. PSD a transmis că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. PSD ar putea încerca să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice. PNL a încercat însă să blocheze preventiv exact acest scenariu. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan în care afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliţie cu PSD dacă această formaţiune politică va vota vreo moţiune de cenzură împotriva acestui guvern Istoria nu a fost blândă cu premierii demiși prin moțiune Istoria politică postdecembristă arată că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este mai degrabă excepția, nu regula. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcția de prim-ministru. Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19. În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după căderea guvernelor lor prin moțiune.
Culisele consultărilor de la Cotroceni: fără acord între partide, PSD ar putea merge la CCR, Nicușor Dan păstrează varianta de rezervă
„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a mai spus Dan la scurta declarație de la finalul zilei. Mediafax a obținut informații din cadrul discuțiilor ce au avut loc la Cotroceni. Din informațiile obținute de Mediafax, PSD nu ar vedea moțiunea de cenzură drept prima opțiune, ci mai degrabă ultima variantă de presiune politică. Surse politice prezente la discuțiile de la Cotroceni au declarat că PSD nu dorește, cel puțin în această etapă, să forțeze rapid căderea Guvernului prin Parlament. Social-democrații ar fi dispuși să amâne orice moțiune pentru a permite noi discuții cu partidele din actuala coaliție. În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a ridicat în discuții varianta unei sesizări rapide a Curții Constituționale, imediat după demisia de joi a miniștrilor PSD din Guvern. Miza unei asemenea mișcări ar fi clarificarea statutului Executivului după retragerea sprijinului politic al principalului partid din coaliție. Context: În acest moment este neclar dacă, constituțional, guvernul Bolojan ar trebui să vină în 45 de zile maxim în Parlament pentru un vot de încredere după retragerea miniștrilor PSD. Mai exact, PSD ar vrea ca CCR să stabilească dacă Guvernul mai păstrează legitimitatea politică și constituțională în momentul în care majoritatea care l-a susținut se schimbă. Până la un eventual răspuns al Curții, România ar putea intra într-un scenariu ca cel al Guvernului Boc care a funcționat cu miniștri interimari luni de zile, fără o majoritate parlamentară clară. Un alt caz a mai fost la ultima ieșirea a UDMR de la guvernare când coaliția PSD-PNL a înlocuit miniștrii UDMR. Bolojan nu vede o soluție în plecarea sa Potrivit surselor Mediafax, premierul Ilie Bolojan a trasmis în discuțiile de la Cotroceni că nu intenționează să demisioneze, argumentând că simpla schimbare a prim-ministrului nu oferă, în sine, garanția rezolvării problemelor structurale ale guvernării. Singurii care au adus în discuție varianta unui premier independent au fost reprezentanții minorităților naționale. Potrivit surselor participante la consultări, nu a fost vorba despre un tehnocrat, ci despre ideea unui premier independent politic, ca formulă de compromis într-un blocaj prelungit. În discuție, potrivit surselor Antena 3 CNN, Varujan Pambuccian a invocat inclusiv, în registru colocvial, numele deputatului Ovidiu Victor Ganț, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România. Ultima variantă, dacă negoicerile eșuează Nicușor Dan vrea continuarea negocierilor și dorește o soluție venită de la partide, dar are și o ultimă variantă în caz că negocierile vor eșua. Surse politice susțin pentru Mediafax că, în lipsa unui acord între partide, șeful statului are în calcul ca ultimă variantă desemnarea directă a unui premier. Acest scenariu nu este însă privit ca o soluție iminentă, ci ca „ultimul, ultimul resort”, la care președintele ar apela doar dacă negocierile dintre formațiuni eșuează complet. Potrivit acelorași surse, Nicușor Dan nu intenționează să forțeze Constituția și nici să împingă partidele spre o formulă politică pe care acestea nu și-o asumă. Atitudinea președintelui ar rămâne una „reactivă”, în limitele stricte ale cadrului constituțional, adaptată evoluției discuțiilor dintre partide.
Zegrean n-a primit spor de integritate: „Cum demonstrează ei?”
Recent, actuala şefă a Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat într-un interviu televizat că judecătorii primesc un spor de stres. Acesta este în valoare de 1.000 de euro şi are darul să fie, în subsidiar, un spor de integritate. Practic, salariile consistente și sporurile de stres de la Curtea Constituțională nu sunt privilegii, ci garanții care pun judecătorii la adăpost de influențele externe. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, nici nu ştia că salariul său ar fi trebuit să cuprindă şi un spor de integitate deghizat în spor de stres. „E ceva nou. Nu ştiam de aşa ceva” a declarat, pentru Gândul, fostul şef al CCR, Augustin Zegrean. „Nu ştiu cum demonstrează cei de acum că sunt integri. Nu ei sunt vinovaţi de toate astea. Legea le permite să facă toate astea. Cei de la Ministerul Muncii ar trebui să ştie de ce se poate aşa ceva. Nu cred că ei ştiu ce salariu au judecătorii de la CCR. Eu am avut o experienţă cu un ministru al Muncii, când eram pe-acolo. Încerca să facă o nouă lege a salarizării şi a uitat de Curtea Constituţională. Nu i-a trecut în lege”, spune Zegrean. Augustin Zegrean: „Eu sunt de 10 ani plecat de la Curte şi niciodată nu mi s-a actualizat pensia„ Zegrean a mai subliniat şi faptul că, de când a ieşit la pensie, n-a beneficiat niciodată de o actualizare a pensiei, aşa cum spune legea. Adică, să fie raportată la salariile judecătorilor CCR în funcţie. „Interesant este că ăsta nu e salariu, e spor. Legea spune că ar trebui să ne actualizeze pensiile în funcţie de salariile lor. Eu sunt de 10 ani plecat de la Curte şi niciodată nu mi s-a actualizat pensia. Nu ştiu ce-i cu legislaţia în România, că-i ciudată. Legile le fac ministerele. Se duc cu ele la Guvern şi de acolo primesc aprobări de la alte instituţii. Se duc cu ele în Parlament şi acolo se întâmplă dezastrul. Fiecare scrie în lege ce vrea el.” Şefa Curţii Constituţionale a mai spus că sporul de stres de 1.000 de euro pe care îl primesc angajații CCR reprezintă o „garanție în fața influențelor externe”. Cu alte cuvinte, șefa CCR lasă de înțeles că acesta ar fi prețul pentru integritatea judecătorilor pe care îi conduce. „Salarizarea judecătorilor și angajaților CCR are în vedere activitatea pe care o desfășoară. Ea presupune și garantarea unei eventuale influențe. Anvelopa salarială, să nu spun generoasă, dar e consistentă”, mai spune şefa CCR. 1.000 de euro, prețul pentru integritatea judecătorilor CCR? Ce spune șefa instituției despre câștigurile care garantează adăpostul de influențe De ce a fost declarat NECONSTITUȚIONAL pachetul lui Bolojan. Bulgărele aroganței premierului s-a rostogolit la Înalta Curte de Casație și Justiție și, mai apoi, la CCR. Culisele unui meci între PUTERILE STATULUI, câștigat de ȘEFA JUSTIȚIEI
CCR sub presiune? Simina Tănăsescu explică momentul în care judecătorii au părăsit sala
Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public. Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare. „Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR. Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare. „Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta. Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice. Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare. „Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.
Simina Tănăsescu: Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR
„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic. „Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”. „Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative. „Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.
Europarlamentar PNL, acuzații la adresa PSD după ce Avocatul Poporului a sesizat CCR privind reforma administrației: Nu este o coincidență, ci un blocaj politic
Europarlamentarul PNL Daniel Buda a reacționat vineri, într-o postare pe Facebook, după ce Avocatul Poporului a sesizat CCR în legătură cu OUG privind reforma administrației publice. Acesta spune că atacul la CCR împotriva reformei administrației publice nu este, în opinia sa, o simplă coincidență, ci un blocaj politic menit să împiedice schimbările structurale în sectorul public. „Avocatul Poporului – al cărui mandat a expirat – atacă exact măsura care reduce risipa și restructurarea aparatului birocratic al statului. În același timp, presa a scris limpede că acest demers vine după întâlniri între lideri PSD și Avocatul Poporului. Când aceste lucruri apar public, nu mai vorbim despre suspiciuni, ci despre o operațiune politică făcută prin proxy”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook. Daniel Buda acuză că „PSD spune în discurs că vrea reforme, dar în realitate face tot posibilul să le blocheze”. El a avertizat că România nu poate progresa cu un stat „blocată de interesele celor care se tem de reformă”. „Când reforma deranjează rețelele de privilegii din administrație, PSD scoate instituțiile din sertar și încearcă să oprească schimbarea. România nu poate merge înainte cu un stat blocat de interesele celor care se tem de reformă”, a mai spus europarlamentarul. Vineri, Avocatul Poporului a atacat vineri, la Curtea Constituțională, ordonanța de urgență a Guvernului privind reforma administrației publice. Avocatul Poporului susține, în sesizarea trimisă Curții Constituționale, că ordonanța de urgență încalcă articolele din Constituție care se referă la principiul securității juridice, principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.
USR critică PSD care nu e de acord cu numirea Roxanei Rizoiu pentru Avocatul Poporului: Au primit ceva la schimb
Dominic Fritz a fost întrebat dacă USR va reveni asupra numirii Roxanei Rizoiu la CCR, numire intens criticată de PSD. „E același joc al răzgândirii. PSD și-a sumat că va vota propunerea USR pentru Avocatul Poporului, la fel cum noi ne-am asumat să votăm, de exemplu, propunerea PSD la Curtea Constituțională, fără să comentăm, deși cu siguranță am fi avut și noi niște întrebări. Și cred că ține de seriozitatea PSD să se țină de această promisiune și asumare, pentru care deja au primit ceva în schimb. Doamna Rizoiu este extrem de calificată, a fost de două ori agent guvernamental pentru România la CEDO, este una din cele mai importante experte pentru drepturile omului și poate tocmai de aceea există un anumit scepticism față de ea din partea unora, tocmai pentru că nu ascultă comenzi politice”, a răspuns Fritz. Fritz a mai spus că dacă PSD e deranjat de faptul că Rizoiu are o pensie specială, „avem acum pe circuit o lege care să interzică cumulul pensie specială cu salariu și această lege se poate atunci aplica la toată lumea, inclusiv la judecătorii numiți de PSD la CCR, care au și ei pensie specială și salariu și la viitorul Avocat al Poporului, la toată lumea”.
CCR analizează sesizările AUR privind numirile din Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR
CCR urmează să analizeze miercuri sesizarea depusă de AUR, care clamează că numirile în conducerea Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune nu respectă echilibrul politic din Parlament. Curtea Constituțională a României (CCR) dezbatE miercuri sesizările depuse de AUR referitoare la modul în care Parlamentul a stabilit componența Consiliilor de Administrație ale Televiziunea Română (TVR) și Societatea Română de Radiodifuziune, relatează Mediafax. Formațiunea de opoziție susține că a primit doar un singur loc în cele două Consilii de Administrație, în timp ce PNL, USR și UDMR, deși au mai puțini parlamentari, au obținut o reprezentare cel puțin egală sau chiar mai mare în aceste organisme de conducere. „Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției României, în special ale art. 1 alin. (3) și (5), precum și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii 41/1994, care impun desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare din Parlament. În cadrul procedurii de desemnare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, proporțional cu ponderea parlamentară. Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componențe ale Consiliilor de Administrație care nu reflectă configurația politică reală a legislativului”, se arată într-un comunicat al AUR. Nu s-ar fi respectat configurația politică actuală din Parlament Pe de altă parte, reprezentanții AUR au depus propuneri pentru două poziții de membri titulari și două poziții de membri supleanți, în concordanță cu numărul de parlamentari. Aceștia susțin că o parte dintre aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul de comisiile parlamentare. „Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componenţe ale Consiliilor de Administraţie care nu reflectă configuraţia politică reală a Legislativului. Concret, deşi configuraţia Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a primit un singur loc în Consiliile de Administraţie ale SRTV şi SRR, în timp ce PNL, USR şi UDMR, formaţiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere”, mai arată AUR. Formațiunea politică apreciază că modul în care au fost făcute numirile afectează funcționarea corectă a instituțiilor publice de radio și de televiziune. În consecință,partidul solicită CCR să declare neconstituționale hotărârile Parlamentului și să dispună refacerea procedurii, astfel încât componența consiliilor să respecte cu acuratețe configurația politică din prezent. RECOMANDAREA AUTORULUI Călin Georgescu ridiculizează Curtea Constituțională: „Dacă Ceaușescu ar fi avut CCR, probabil că azi era președinte democratic” Petrișor Peiu, senator AUR, depune, azi, moțiunea împotriva Ministrului Culturii. „Breasla vă vrea afară. Sunteți o jignire pentru cultura română”
Dragoș Pîslaru salută decizia CCR privind pensiile magistraților: S-a făcut dreptate
Dragoș Pîslaru a reacționat public după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care modifică pensiile speciale ale magistraților este constituțională. Parlamentarul susține că decizia marchează un moment istoric pentru reforma sistemului de pensii și pentru angajamentele asumate de România în relația cu instituțiile europene. Pîslaru: „Guvernul a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale” În mesajul publicat, deputatul a transmis că verdictul CCR reprezintă un pas major în direcția echității sociale și a subliniat rolul Executivului condus de Ilie Bolojan. „S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, a scris Pîslaru. Deputatul a explicat că noile prevederi introduc modificări importante în sistemul de pensionare al magistraților. Potrivit acestuia, „vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani”, iar „pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”. În același mesaj, Pîslaru a precizat că „pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani”. Decizia Curții vine după ce sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă cu șase voturi din nouă. Deputatul a susținut că adoptarea legii reprezintă „o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă” și a anunțat discuții cu oficialii Comisia Europeană pentru validarea reformei în cadrul PNRR. AUTORUL RECOMANDĂ