Toni Neacșu explică de ce a patra amânare decisă de CCR e justificată
În postarea sa de pe contul de socializare, cunoscutul avocat argumentează că președintele Curții, Simina Tănăsescu, a provocat”un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR”. De ce a greșit președinta Curții, Simina Tănăsescu ”Din comunicatul de presă al CCR rezultă că președintele Simina Tănăsescu a descoperit brusc dispozițiile art. 58 alin. 3 din Legea 47/1992, cele care ar fi obligat-o să procedeze identic și la ultima ședință, iar nu să provoace un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR. Exact cum se aplică acum (adică fără isterii) trebuia să se aplice și în decembrie, că nu a schimbat nimeni legea între timp. Iată că deliberările la CCR se mai și întrerup, legal, și nu trebuie să deliberezi și la cimitir sau ce năzbâtii mai spuneau unii”, scrie avocatul. Ce vizează în mod corect amânarea decisă azi În viziunea lui Toni Neacșu, în contextul acestei abordări a CCR este de așteptat ca noua amânare să nu mai provoace indignare în rândul opiniei publice. De data aceasta amânarea nu va mai provoca valuri de revoltă și acuzații politice, pentru simplul considerent că nu mai e determinată doar de cei 4 judecători, ci de majoritatea membrilor CCR. Motivele amânării vizează nu atât studiul expertizei și a datelor depuse de Casa de Pensii sau Guvern (CSM-ul trebuia să trimită și el, din cate am înțeles) cât impactul acestor date asupra neconstituționalității legii, câtă vreme legea duce nu la raționalizarea pensiei de serviciu a magistraților ci la abrogarea ei pe viitor. Lucru pe care Guvernul se jură în nota de fundamentare a legii că nu o face, pentru ca ar fi neconstitutional. Acesta e sensul trimiterii la art. 211 alin 6 din Legea 303/2022, mai explică Neacșu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Bolojan speră că decizia CCR va fi favorabilă Guvernului. Ce spune de pensiile militarilor?
Bolojan a fost întrebat, marți seara, la TVR, ce speranțe are de la CCR, în privința deciziei 16 ianuarie. „Am căutat ca acest proiect de lege, care vine și face ordine în acest domeniu al pensiei magistraților, să respecte toate prevederile legale, să respecte toate deciziile care au fost adoptate de Curtea Constituțională pe această zonă și eu cred că acest proiect este constițional. Dacă se va lua o decizie sau nu se va lua, asta nu am de unde să știu. Dar Guvernul a făcut toate analizele în așa fel încât să venim cu un proiect bun. Asta este problema legată de legalitate. Dar aici, indiferent ce se discută legat de un proiect sau altul, există o realitate pe care nu o putem nega. Nicăieri în lume nu există sisteme în care oamenii se pensionează la 48-50 de ani, în care ies cu o pensie cât ultimul salariu. Nu există așa ceva și nu este moral, este valabil și la alte categorii, nu este suportabil, nu este sustenabil pentru economia românească și pentru sistemul de pensie individual”, spune Ilie Bolojan. Cum vede pensionarea militarilor Ilie Bolojan a fost întrebat dacă există o discuție în Guvern pentru mărirea vârstei de pensionare și pentru militari și polițiști. Premierul a afirmat că „aceasta este o realitate care privește și aceste categorii, iar aici controlul cheltuielilor nu-l faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal, ci controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț”. „Cei care astăzi au vârste de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină actuale drepturi, indiferent când lucrează. Noi nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie, că nu ne ajută deloc. Nici pe ei nu-i ajută și nici pe noi. Asta e un element de bază. În al doilea rând, trebuie găsite variante, cât se poate, de corecte și de cinstite, pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată, acolo unde, într-adevăr, se justifică. Și eu am dat exemple, nu m-am ferit să spun asta. Una este să stai în pază la o instituție, la un sediu de instituție, de dimineața până seara, fără să ai niciun fel de probleme, fără să depui efort și poți să faci asta fără niciun fel de probleme până la 65 de ani. Și alta este să fii în fața guvernului sau la un meci, sau într-o situație tensionată, unde trebuie să ai o forță fizică, unde ai echipamentul pe tine. Și atunci, în cazul unui jandarm, cei care sunt, într-adevăr, în aceste brigăzi mobile, trebuie să-i găsească o formulă de pensionare mai repede”; a explicat premierul. Întrebat când s-ar putea face aceste modificări, Ilie Bolojan a spus: „cu cât se fac mai repede, cu atât se fac mai bine. Cred că în acest an”.
Nicușor Dan, despre pensiile magistraților și termenul CCR în aceeași zi cu contestația numirii la CCR
În ultimele luni, Guvernul României a inițiat o reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70 % din ultimul salariu net, într-un efort de a aduce această categorie în rândul sistemului public de pensii și de a răspunde criticilor privind inegalitatea pensiilor speciale față de alte categorii profesionale. Proiectul a generat tensiuni cu magistrații: Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu argumentul că legea ar încălca independența justiției și drepturile profesionale ale judecătorilor. De altfel, reformele anterioare privind pensiile magistraților au fost respinse chiar de CCR pentru motive procedurale, ceea ce a implicat amânări repetate în adoptarea noii legislații și un climat de conflict între puterile statului și magistrați. Întrebat dacă consideră o tergiversare faptul că termenul de la CCR pentru legea pensiilor speciale coincide cu cel pentru contestația numirii sale la Curte, Nicușor Dan a răspuns: „O tergiversare din partea cui?” Reporterul a insistat că este vorba de magistrații care beneficiază de pensii speciale și ar căuta să evite o decizie rapidă la CCR. În replică, Nicușor Dan a explicat că sunt patru magistrați care au cerut amânarea, iar legea le conferă acest drept procedural. „Nu vreau să punem foarte multă patimă pe acest subiect, pentru că patima naște ură și ura nu e bună în societate”, a declarat președintele, subliniind că există un „conflict social” și că părțile folosesc căile legale pentru a-și susține pozițiile. Când a fost întrebat dacă are un plan B în cazul în care Curtea de Apel ar decide suspendarea decretului de numire a judecătorului Dacian Dragoș, Nicușor Dan a afirmat că el crede că decizia sa este corectă, argumentând că Dragoș are experiență juridică relevantă, inclusiv ca profesor de drept. „Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea sistemului, cea care prevede și pensiile magistraților”, a explicat președintele.
O avocată AUR contestă numirea lui Dacian Dragoș la CCR: activitatea Curții ar putea fi blocată la pensiile magistraților
Silvia Uscov, avocată AUR, a contestat la Curtea de Apel București decretul prin care Dacian Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale a României (CCR), la propunerea președintelui Nicușor Dan, potrivit Libertatea. Dacă instanța îi va da dreptate, activitatea CCR s-ar putea bloca chiar în această lună, exact când urmează să se decidă pensiile speciale ale magistraților. Cerererea a fost depusă pe 30 decembrie 2025, susține sursa citată, iar Curtea de Apel București a stabilit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026, într-un interval extrem de scurt. Această rapiditate este neobișnuită în dosarele cu implicații constituționale și pare menită să reducă timpul de pregătire pentru judecătorul CCR și președintele Nicușor Dan. Dacă instanța suspendă decretul de numire, activitatea CCR va fi blocată, afectând dezbaterea celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Silvia Uscov și George Simion. Blocaje repetate la CCR. Impactul asupra pensiilor speciale Proiectul de pensii speciale, adoptat luna trecută de Guvern, trebuia discutat de CCR vineri, 16 ianuarie 2026, după trei amânări consecutive. Ultimele două amânări au fost provocate de boicotul a patru judecători numiți de PSD, care nu au participat la ședințele Curții. Dacă numirea lui Dacian Dragoș este suspendată, blocajul ar putea persista, complicând și mai mult procesul de decizie privind pensiile magistraților. AUTORUL RECOMANDĂ
Premierul Ilie Bolojan critică amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților: Este o problemă de minimă justețe socială
Șeful Guvernului a subliniat că, în lipsa unor informații din interiorul CCR, din relatările publice reiese existența unei „minorități de blocaj” care ar fi dus la amânarea deciziei, deși, în opinia sa, astfel de chestiuni ar trebui tranșate cât mai rapid pentru a permite intrarea în vigoare a legii și pentru a evita tergiversările. „Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16 ianuarie să se ia o decizie”, a afirmat Bolojan, făcând referire la următorul termen stabilit de CCR. Premierul a insistat că proiectul de lege nu este îndreptat împotriva unei categorii profesionale și nu reprezintă o inițiativă de imagine sau o ambiție politică, ci răspunde unei necesități de echitate socială și sustenabilitate bugetară. El a arătat că pensionările la vârste de 48-52 de ani, cu pensii apropiate de ultimul salariu, sunt greu de justificat în contextul în care majoritatea populației active lucrează până la 65 de ani, iar sistemul public de pensii funcționează cu subvenții consistente de la bugetul de stat. „Dacă vrem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează în economia reală și un sistem de pensii sustenabil”, a spus premierul, adăugând că majorarea vârstei de pensionare în cazurile de pensionare anticipată este inevitabilă. Întrebat despre faptul că patru dintre judecătorii CCR care nu au intrat în ședință au fost numiți de Partidul Social Democrat, Ilie Bolojan a evitat să sugereze o coordonare politică, precizând că nu dorește să amplifice tensiuni instituționale. El a afirmat că speră ca deciziile judecătorilor să fie luate în mod independent, „așa cum le dictează conștiința”. Totodată, premierul a avertizat că, deși blocajul poate continua teoretic în lipsa cvorumului necesar, o astfel de practică este „anormală” pentru o instanță constituțională și nu ar trebui să se bazeze pe tactici de amânare. „Cei care ocupă aceste funcții bine plătite au datoria să fie prezenți la ședințe și să ia decizii”, a concluzionat Ilie Bolojan. Următoarea ședință a Curții Constituționale pe tema pensiilor magistraților este programată pentru 16 ianuarie.
Daniel Fenechiu îl îndeamnă pe Sorin Grindeanu să ia o poziție publică față de amânarea pronunțării CCR
Într-o dezbatere la Antena 3, senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a precizat că și-ar dori ca Sorin Grindeanu să ia o poziție publică cu privire amânarea dezbaterii legii magistraților. „Greșește pentru că nu clarifică lucrurile. Aș vrea să-l văd pe Sorin Grindeanu spunând: «Dragi judecători de la curte, treaba voastră e să vă pronunțați. În ipoteza în care nu vă pronunțați, PSD o va vota pentru că nu e normal să punem România din niște interese care sunt de casă»”, a declarat senatorul PNL, Daniel Fenechiu. Întrebat dacă liderii ar trebui să solicite ca CCR să ia o decizie la ședința din 16 ianuarie, Fenechiu a precizat că este „binevenit” ca Sorin Grindeanu, Nicușor Dan și Ilie Bolojan să solicite acest lucru. „Nu știu dacă e necesar, dar e binevenit. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu trebuie să inviți un demnitar să-și facă treaba, dar dacă constați că există anumite probleme, cred că afirmarea interesului României nu poate decât să facă bine. Deci da, cred că ar fi foarte bine ca atât președintele României, cât și primul ministru și mai ales președintele Camerei Deputaților, ar trebui să facă o asemenea solicitare”, a declarat Fenechiu.
Fritz, despre CCR: Cei care împiedică, pe orice cale, luarea unei decizii fac un joc periculos
„Sunt convins că nu poate fi blocat la infinit ce este susținut aproape în unanimitate de către români. Reforma pensiilor speciale este dorită de cetățenii de toate culorile politice, o rară temă unificatoare într-o societate altfel dezbinată”, susține luni Dominic Fritz într-o postare pe Facebook. El acuză că „joculețele tactice pe care le vedem la Curtea Constituțională nu o să țină”. „Miza pare să fie protejarea unor rețele de interese în interiorul justiției și a privilegiilor lor. Dar presiunea va crește. Reforma propusă este de bun-simț. Nu mai poate fi oprită. Și e doar începutul. Iar cei care împiedică, pe orice cale, luarea unei decizii fac un joc periculos”, adaugă președintele USR. El susține că este o urgență reală reforma Curții Constituționale, „că se impune deconectarea judecătorilor CCR de la interesele de grup și comenzile de partid”. „Pentru cei care refuză să-și facă treaba, există procedura încetării mandatului. Chiar și pentru judecători ai CCR”, mai spune el. Ședința Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată, după ce plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar.
Ministrul USR, Radu Miruță, supărat că reforma lui Bolojan s-a blocat în haosul din CCR: Vă cam bateți joc
Radu Miruță a reacționat pe rețelele de socializare după ce ședința Curții Constituționale a României (CCR) privind legea pensiilor magistraților a fost din nou amânată. Ministrul economiei a acuzat o lipsă de responsabilitate din partea judecătorilor. Ședința CCR s-a încheiat fără rezultat, după ce plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar. Inițial, doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenți, iar președinta Curții a explicat că întreruperea deliberărilor este permisă doar dacă există un motiv legal. Următoarea întâlnire pentru continuarea discuțiilor este programată pe 16 ianuarie, la ora 10:00. Ministrul economiei, furios după amânarea ședinței CCR: ”Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc!” Radu Miruță a comentat dur situația pe Facebook. Ministrul economiei a transmis îngrijorarea față de întârzierea deciziei privind pensiile magistraților, o problemă cu efect direct asupra bugetului și sistemului judiciar. Amânarea ședinței prelungește incertitudinea și crește presiunea asupra CCR să ia o decizie clară până la următorul termen. „CCR, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate să fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc!”, a scris Radu Miruță pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI
Misterul studiului cerut de unii judecători CCR. Ministrul Justiției: Nu am primit nicio solicitare oficială privind un studiu de impact cerut la CCR
Întrebat la Digi24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea (n.r făcută de Ministerul Muncii), Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a spus că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”. Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, ministrul a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”. Studiu de impact cerut de o parte din judecătorii CCR „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarant mai devreme șefa CCR Simina Tănăsescu. „Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat aceasta.
Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă
Andrei Caramitru susține că votul tensionat de la Curtea Constituțională nu ar fi fost forțat fără existența unei majorități clare și vede actuala situație drept un posibil moment de cotitură pentru reforme. Într-o postare pe Facebook, Caramitru afirmă că judecătoarea Tănăsescu nu ar fi accelerat procedura de vot dacă nu ar fi știut că există suficiente voturi, în condițiile în care reprezentanții PSD ar fi cerut amânarea deciziei pentru luna ianuarie. „Jud. Tanasescu (care e ok, reformatoare si smart) nu ar fi forțat votul de azi și accelerarea pentru încă un vot mâine (deși pesediștii cereau să se amâne prin ianuarie mai vedem mai așteptăm) DECÂT dacă știa ca are voturile.” Acesta spune că, dincolo de tensiuni, situația poate fi privită într-o notă moderat optimistă, deoarece majoritatea de la CCR ar începe să capete o orientare mai reformistă. „Eu vad toată nenorocirea asta într-o notă optimistă cât de cât : – majoritatea CCR pare să devină (mai) reformistă (judecătoarea numită de KWI e cheia). Faptul ca exista azi majoritate e bine – cad măștile la PSD. Se fac de rahat absolut total și existențial acum, cu cât amână și cu cât blochează. Vede toată lumea acum ca de fapt pensiile speciale sunt apărate DOAR de ei și oamenii lor (plus AUR). Nu mai merge să nu ne prindem să ne ascundem după povești. Acum totul devine clar.” El avertizează că răbdarea societății este pe final și că pot urma proteste de amploare. „Însă nu mai merge. Buba cu puroi trebuie spartă. La bal sau la spital. Noi suntem gata să ieșim toți la primul semnal în Piață. Sper ca înțeleg și ei asta. Acum nu mai e de joacă. Dacă ei vor să meargă până la capăt – noi vom merge si mai departe.” AUTORUL RECOMANDĂ: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” „După ce s-au crescut taxele, România a primit cele mai mici sume de la UE din ultimii 10 ani”. Un economist celebru taxează dur guvernul Bolojan