Etichetă: ccr

Europarlamentar PNL, acuzații la adresa PSD după ce Avocatul Poporului a sesizat CCR privind reforma administrației: Nu este o coincidență, ci un blocaj politic

Europarlamentarul PNL Daniel Buda a reacționat vineri, într-o postare pe Facebook, după ce Avocatul Poporului a sesizat CCR în legătură cu OUG privind reforma administrației publice. Acesta spune că atacul la CCR împotriva reformei administrației publice nu este, în opinia sa, o simplă coincidență, ci un blocaj politic menit să împiedice schimbările structurale în sectorul public. „Avocatul Poporului – al cărui mandat a expirat – atacă exact măsura care reduce risipa și restructurarea aparatului birocratic al statului. În același timp, presa a scris limpede că acest demers vine după întâlniri între lideri PSD și Avocatul Poporului. Când aceste lucruri apar public, nu mai vorbim despre suspiciuni, ci despre o operațiune politică făcută prin proxy”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook. Daniel Buda acuză că „PSD spune în discurs că vrea reforme, dar în realitate face tot posibilul să le blocheze”. El a avertizat că România nu poate progresa cu un stat „blocată de interesele celor care se tem de reformă”. „Când reforma deranjează rețelele de privilegii din administrație, PSD scoate instituțiile din sertar și încearcă să oprească schimbarea. România nu poate merge înainte cu un stat blocat de interesele celor care se tem de reformă”, a mai spus europarlamentarul. Vineri, Avocatul Poporului a atacat vineri, la Curtea Constituțională, ordonanța de urgență a Guvernului privind reforma administrației publice. Avocatul Poporului susține, în sesizarea trimisă Curții Constituționale, că ordonanța de urgență încalcă articolele din Constituție care se referă la principiul securității juridice, principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.

USR critică PSD care nu e de acord cu numirea Roxanei Rizoiu pentru Avocatul Poporului: Au primit ceva la schimb

Dominic Fritz a fost întrebat dacă USR va reveni asupra numirii Roxanei Rizoiu la CCR, numire intens criticată de PSD. „E același joc al răzgândirii. PSD și-a sumat că va vota propunerea USR pentru Avocatul Poporului, la fel cum noi ne-am asumat să votăm, de exemplu, propunerea PSD la Curtea Constituțională, fără să comentăm, deși cu siguranță am fi avut și noi niște întrebări. Și cred că ține de seriozitatea PSD să se țină de această promisiune și asumare, pentru care deja au primit ceva în schimb. Doamna Rizoiu este extrem de calificată, a fost de două ori agent guvernamental pentru România la CEDO, este una din cele mai importante experte pentru drepturile omului și poate tocmai de aceea există un anumit scepticism față de ea din partea unora, tocmai pentru că nu ascultă comenzi politice”, a răspuns Fritz. Fritz a mai spus că dacă PSD e deranjat de faptul că Rizoiu are o pensie specială, „avem acum pe circuit o lege care să interzică cumulul pensie specială cu salariu și această lege se poate atunci aplica la toată lumea, inclusiv la judecătorii numiți de PSD la CCR, care au și ei pensie specială și salariu și la viitorul Avocat al Poporului, la toată lumea”.

CCR analizează sesizările AUR privind numirile din Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR

CCR urmează să analizeze miercuri sesizarea depusă de AUR, care clamează că numirile în conducerea Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune nu respectă echilibrul politic din Parlament. Curtea Constituțională a României (CCR) dezbatE miercuri sesizările depuse de AUR referitoare la modul în care Parlamentul a stabilit componența Consiliilor de Administrație ale Televiziunea Română (TVR) și Societatea Română de Radiodifuziune, relatează Mediafax. Formațiunea de opoziție susține că a primit doar un singur loc în cele două Consilii de Administrație, în timp ce PNL, USR și UDMR, deși au mai puțini parlamentari, au obținut o reprezentare cel puțin egală sau chiar mai mare în aceste organisme de conducere. „Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției României, în special ale art. 1 alin. (3) și (5), precum și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii 41/1994, care impun desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare din Parlament. În cadrul procedurii de desemnare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, proporțional cu ponderea parlamentară. Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componențe ale Consiliilor de Administrație care nu reflectă configurația politică reală a legislativului”, se arată într-un comunicat al AUR. Nu s-ar fi respectat configurația politică actuală din Parlament Pe de altă parte, reprezentanții AUR au depus propuneri pentru două poziții de membri titulari și două poziții de membri supleanți, în concordanță cu numărul de parlamentari. Aceștia susțin că o parte dintre aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul de comisiile parlamentare. „Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componenţe ale Consiliilor de Administraţie care nu reflectă configuraţia politică reală a Legislativului. Concret, deşi configuraţia Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a primit un singur loc în Consiliile de Administraţie ale SRTV şi SRR, în timp ce PNL, USR şi UDMR, formaţiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere”, mai arată AUR. Formațiunea politică apreciază că modul în care au fost făcute numirile afectează funcționarea corectă a instituțiilor publice de radio și de televiziune. În consecință,partidul solicită CCR să declare neconstituționale hotărârile Parlamentului și să dispună refacerea procedurii, astfel încât componența consiliilor să respecte cu acuratețe configurația politică din prezent. RECOMANDAREA AUTORULUI Călin Georgescu ridiculizează Curtea Constituțională: „Dacă Ceaușescu ar fi avut CCR, probabil că azi era președinte democratic” Petrișor Peiu, senator AUR, depune, azi, moțiunea împotriva Ministrului Culturii. „Breasla vă vrea afară. Sunteți o jignire pentru cultura română”

Dragoș Pîslaru salută decizia CCR privind pensiile magistraților: S-a făcut dreptate

Dragoș Pîslaru a reacționat public după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care modifică pensiile speciale ale magistraților este constituțională. Parlamentarul susține că decizia marchează un moment istoric pentru reforma sistemului de pensii și pentru angajamentele asumate de România în relația cu instituțiile europene. Pîslaru: „Guvernul a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale” În mesajul publicat, deputatul a transmis că verdictul CCR reprezintă un pas major în direcția echității sociale și a subliniat rolul Executivului condus de Ilie Bolojan. „S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, a scris Pîslaru. Deputatul a explicat că noile prevederi introduc modificări importante în sistemul de pensionare al magistraților. Potrivit acestuia, „vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani”, iar „pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”. În același mesaj, Pîslaru a precizat că „pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani”. Decizia Curții vine după ce sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă cu șase voturi din nouă. Deputatul a susținut că adoptarea legii reprezintă „o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă” și a anunțat discuții cu oficialii Comisia Europeană pentru validarea reformei în cadrul PNRR. AUTORUL RECOMANDĂ

Alexandru Muraru, reacție după decizia privind pensiile magistraților: Dacă Bolojan poate schimba un sistem, poate schimba și o țară

Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a comentat miercuri pe Facebook decizia definitivă a Curții Constituționale privind pensiile magistraților. Acesta a descris decizia Curții ca pe o „victorie a perseverenței premierului Ilie Bolojan”, adăugând că după cinci amânări și săptămâni de ezitări la nivel individual, Curtea Constituțională „a declarat constituțională legea privind pensiile magistraților”. Muraru a declarat că succesul acestei reforme se datorează în cea mai mare majoritate, competenței premierului Ilie Bolojan. „Subliniez faptul că, dacă nu exista determinarea premierului Ilie Bolojan, acest lucru nu l-ar fi făcut altcineva. Premierul a refuzat orice compromis și negociere toxică prin care să păcălească românii. Dacă Ilie Bolojan poate schimba un sistem, poate să schimbe și o țară.” Alexandru Muraru a mai spus că, timp de ani de zile, clasa politică a ezitat sau a amânat reformele. „Premierul Bolojan nu a acceptat să cosmetizeze privilegiile, ci a ales calea grea, dar corectă: eliminarea inechităților, fără jumătăți de măsură. S-a încheiat epoca privilegiilor intangibile. Principiul pentru care PNL s-a luptat constant devine realitate: nicio funcție nu te plasează deasupra celorlalți cetățeni.” Despre schimbările aduse de această decizie de astăzi privind pensiile speciale, el a spus că „este un moment de reparatie morală. Faptul că vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani pentru magistrați, la fel ca pentru orice alt angajat, și că pensiile vor fi calculate pe baze mult mai echitabile, arată că România se însănătoșește”.

Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: Este foarte probabil ca România să piardă bani

Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării. Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid. Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor: „Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul. „Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu” El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.” În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică: „Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta. Proiectul guvernului și decizia CCR Bolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.” Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.” Riscul major: pierderea a 231 milioane euro Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase: „În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.” Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”

Nicușor Dan despre decizia CCR: evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții

Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European. „Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan. El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul. „Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan. Reforma pensiilor speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, ar urma să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), au relatat surse din Administrația Prezidențială. „P⁠are că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, au spus aceleași surse. Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE în privința statutului magistraților. Miercuri, Curtea Constituțională a decis că va lua o decizie în acest sens pe 18 februarie.

Buzoianu: Blocajul de la Curtea Constituțională pe pensiile speciale ne costă sute de milioane de euro

Declarațiile vin în contextul scrisorii trimise de Ilie Bolojan Curții Constituționale. Diana Buzoianu a declarat, la B1 TV, că întreaga țară vede că există o dorință spre zero de reformă din sistem pentru pensiile speciale. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Buzoianu a subliniat că există un concept de presiune publică îndreptată pentru a ridica subiecte legitime. „Subiectul pensiilor speciale creează o presiune publică din partea cetățenilor, dar este o presiune publică bună, pozitivă, pentru că oamenii folosesc această presiune pentru a face bine țării noastre”, a explicat Diana Buzoianu. Costul blocajului de la CCR Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare grave pentru România. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon”, a declarat Diana Buzoianu. Ea a subliniat că este vorba despre foarte mulți bani care lipsesc în acest moment. „Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute”, a explicat ministra. „România va fi sancționată pentru că 4-5 oameni nu doresc să fie prezenți la muncă. Aceștia plătesc pentru dreptul lor fundamental de a avea beneficii mult peste ceea ce există ca beneficii pentru pensie pentru 90% dintre români”, a spus ministra Mediului. Diana Buzoianu a subliniat că este vorba despre responsabilitate și despre sumele mari care ar putea fi pierdute din cauza blocajului de la Curtea Constituțională privind pensiile speciale.

Bolojan informează CCR: România riscă pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților

Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu.  Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE  și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ i-a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.  Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”.  Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană.  Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. 

Curtea de Apel București decide astăzi asupra cererii AUR de suspendare a numirii a doi judecători CCR

Cauza este judecată de magistratul Olimpiea Crețeanu, aceeași judecătoare care, săptămâna trecută, a respins o altă cerere formulată de Silvia Uscov, prin care se cerea suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției. În prezenta acțiune, avocata a cerut suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc. În esență, Silvia Uscov a susținut în instanță că cei doi nu ar îndeplini una dintre condițiile pentru numirea ca judecător al Curții Constituționale – vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Pentru Mihai Busuioc, reclamanta se confruntă însă cu un precedent: există o decizie a Curții Constituționale din 1 iulie 2025 care a stabilit că numirea acestuia este constituțională, iar hotărârile CCR nu pot fi desființate de instanțele de judecată. În ceea ce îl privește pe Dacian Cosmin Dragoș, avocata AUR a argumentat că vechimea necesară trebuie realizată fie în activitate juridică practică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror), fie în învățământ universitar cu profil juridic. Potrivit susținerilor sale, Dragoș ar fi activat ca profesor universitar la o facultate de drept aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei ar fi fost la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai”, instituție care, deși include discipline de drept, nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional și legal. În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a cerut respingerea contestației, invocând tardivitatea demersului. Acesta a arătat că decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar reclamanta avea la dispoziție 30 de zile pentru depunerea plângerii prealabile, însă aceasta a fost formulată abia la 30 decembrie 2025. Totodată, consilierul juridic a susținut că termenul de 30 de zile pentru solicitarea suspendării curgea din momentul în care reclamanta a aflat de numire, menționând că, la 16 iulie 2025, Silvia Uscov a publicat pe o rețea de socializare un mesaj referitor la această numire. Pe fondul discuției privind vechimea, reprezentantul Administrației Prezidențiale a indicat că la dosar ar exista dovezi potrivit cărora Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma didactică fiind compusă din Drept administrativ, Uniunea Europeană, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, acesta ar fi desfășurat activități conexe – expert științific, cercetător și consilier – inclusiv ca expert angajat de statul român într-un litigiu internațional. Decizia Curții de Apel București este așteptată vineri.