Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția
Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția. 200.000 de rezerviști din sistemul de apărare, ordine și siguranță publică au primit vestea mult așteptată. Legea care le-ar fi majorat pensiile și care a fost declarată neconstituțională de CCR a revenit în Parlament, scrie newsweek.ro. Parlamentarii o vor pune în acord cu ce a decis CCR. Pensiile militare nu au crescut la marea recalculare din septembrie 2024. A existat însă promisiunea privind creșterea pensiilor militare. Ce se întâmplă cu restul pensiilor Legea prevede indexarea pensiilor militare atunci când cresc soldele. „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, în procentajele stabilite la art. 29 şi 30 (pentru pensiile de serviciu – n.r.) şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, (…) astfel: Potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie, ale căror drepturi au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, În funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în lunile consecutive de activitate care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii”, spunea legea. Legea a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului. CCR a declarat legea de creștere a pensiilor specială neconstituțională. Cum au „căzut” creșterile de pensii la CCR Într-o analiză, Sindicatul Polițiștilor arată că legea a fost declarată neconstituțională dintr-un singur motiv: S-a încălcat principiul egalității în drepturi (art. 16 alin. 1), din două perspective: excluderea de la actualizare a pensionarilor militari care exercită demnități publice (art. 59³) și existența a două regimuri de echilibrare a pensiilor, după data ieșirii la pensie (art. 59¹). După ce CCR declară neconstituțională o lege, Parlamentul are obligația să îndrepte erorile care au făcut-o astfel și să o refacă pe baza observațiilor CCR. Apoi trebuie să voteze din nou. Timp de 1 an și 2 luni acest lucru nu s-a întâmplat. Zilele acestea legea de creștere a pensiilor militare declarată neconstituțională a reapărut pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Comisia pentru buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților a reintrodus pe ordinea de zi pentru ședința din data de 9 iunie 2026 (marți), Proiectul de Lege Plx 540/2024 (Legea 559/2024) pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Prin această decizie, parlamentarii doar respectă obligația clară de reexaminare a legilor declarate neconstituționale a priori înainte de promulgare, pentru punerea în acord a textului legislativ cu decizia Curții. În consecință, legea care prevede creșterea pensiilor militare (rezerviștilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță) urmează să fie curățată de elementele de neconstituționalitate, supusă la vot și adoptată. Pensiile civile, înghețate În 2026, cele 4,6 milioane pensii civile rămân înghețate în România. Valoarea punctului de referință rămâne 81 de lei. VPR-ul ar fi trebuit să urce la 97 de lei dacă se operau cele două indexări din 2025 și 2026. Și indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027 se află în incertitudine. Autorul recomandă:
Curtea Constituțională judecă joi sesizarea privind ordonanța SAFE
Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE. Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați. În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR. Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice. „Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul. Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.
Nicușor Dan a sesizat CCR. Legea care obligă copiii la consiliere psihologică, contestată dur
Șeful statului susține că actul normativ adoptat de Parlament conține prevederi care încalcă mai multe articole din Constituție și creează conflicte juridice majore. Sesizarea vizează în principal modificările referitoare la participarea obligatorie a copiilor și părinților la programe de consiliere psihologică, introducerea unor sancțiuni penale pentru părinți sau reprezentanți legali și extinderea condițiilor pentru plasamentul minorilor în centre rezidențiale specializate. Nicușor Dan contestă la CCR legea privind protecția copilului și critică sancțiunile penale pentru părinți În documentul transmis CCR, președintele afirmă că legea creează o suprapunere neconstituțională între contravenții și infracțiuni. Mai exact, aceeași faptă – refuzul părinților de a participa la programe de consiliere psihologică – poate fi sancționată atât contravențional, cât și penal. Administrația Prezidențială consideră că această situație încalcă principiul „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. Totodată, sesizarea susține că legea nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate impuse de Constituție și de jurisprudența Curții Constituționale. Șeful statului atrage atenția și asupra faptului că legea introduce răspunderea penală pentru reprezentanți legali care, potrivit actualelor prevederi, nu au obligațiile stabilite explicit în lege. Nicușor Dan contestă și eliminarea acordului parental Un alt punct criticat este eliminarea acordului părinților pentru participarea copilului la consiliere psihologică. Președintele susține că această modificare reprezintă o ingerință disproporționată în viața de familie și contravine drepturilor constituționale privind protecția familiei și interesul superior al copilului. Potrivit sesizării, legea exclude familia din procesul decizional referitor la copil fără o justificare individualizată și fără respectarea principiului proporționalității. Sunt invocate inclusiv prevederi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO. Măsurile pentru minorii care nu răspund penal Președintele critică și noile prevederi privind plasamentul copiilor care au săvârșit fapte cu violență, dar care nu răspund penal. Sesizarea arată că noțiunea de „faptă cu violență” este vag definită și poate permite măsuri excesive împotriva unor minori implicați în incidente minore. În plus, Administrația Prezidențială susține că legea reintroduce, indirect, măsuri cu caracter sancționator pentru copiii care nu răspund penal, deși Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispoziții similare încă din 1999. Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan și să decidă dacă legea poate fi promulgată sau trebuie retrimisă Parlamentului pentru modificări.
Eduard Novak face scandal după ce legea sa a picat la CCR
Eduard Novak, fostul ministrul al Sportului, face scandal după ce legea sa, care impune ca minimum 40% dintre sportivii unei echipe să fie români, a picat la CCR, miercuri 29 aprilie. Novak susține că în spatele acestei decizii de neconstituționalitate „sunt interese prea mari”, cu atât mai mult cu cât printre cei care s-au opus „Legii Novak” se numără oficiali ai mai multor cluburi din Superliga. În decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a trimis „Legea Novak” la CCR, iar Ciprian Paraschiv (AUR), care a inițiat acest demers, nu a ezitat să afirme despre șeful statului că este „anti-român”. Fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, face scandal după ce legea sa a picat, miercuri, 29 aprilie, la CCR, fiind considerată neconstituțională. Legea prevedea un minimum de 40% sportivi români într-o echipă. „Asta este, noi am crezut, am luptat, am crezut în acest proiect, dar se pare că nu se doreşte. Vă spun de ce nu se doreşte, pentru că sunt interese prea mari financiare, sunt cluburi cu influenţă politică. Cum adică este neconstituţională o lege care a trecut de alte instanţe? Eu propun să renunţăm la toate instanţele din România şi să lăsăm toate arbitrajele, deciziile, la CCR. Numai CCR contează. Bravo, aţi câştigat! Ce să mai sperăm noi după ce s-au anulat alegeri tot de către CCR? Dragi sportivi, dragi părinţi, nu vă pierdeţi speranţa, poate veţi prinde şi voi un loc în echipe să jucaţi”, a declarat Eduard Novak într-un video postat pe contul său de „>Facebook. Eduard Novak, ironic cu Ionuț Stroe: „Sunteţi un om extraordinar” Novak a fost critic și cu deputatul Ionuț Stroe (PNL), de asemenea fost ministru al Sportului. Stroe a fost unul dintre cei care au semnat petiția pentru oprirea „Legii Novak” alături de oficialii de la șapte cluburi din Superliga și care la începutul acestui an, într-un interviu acordat ProSport, susținea că „proiectul Paraschiv este o fițuică populistă”. „Aţi câştigat domnule Stroe, felicitări, aţi realizat încă o chestie în afară de faptul că aţi apărut în chiloţi. Sunteţi un om extraordinar. Totodată vreau să-l felicit pe domnul (Dan) Şucu, care a intervenit, domnul (Mihai) Rotaru şi toţi acei patroni care au intervenit să blocheze sportivii români. Vreau să vă spun că faceţi doar o aventură sportivă, nu aveţi nicio treabă cu sportul de performanţă, sabotaţi sportivii români. Aţi câştigat, vă urez mult succes şi felicitări”, a mai transmis Eduard Novak în filmarea menționată.
George Simion, după victoria de la CCR pe cazul TVR și Radio România: Dreptatea era de partea noastră
„Este o decizie normală. Noi am depus-o pentru că dreptatea era de partea noastră”, a declarat George Simion laemisiunea Ai Aflat!, referindu-se la sesizările depuse de AUR la CCR. Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizările AUR și a anulat ambele hotărâri ale Parlamentului privind numirea membrilor Consiliilor de Administrație de la Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune. Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă. AUR a contestat la CCR modul în care Parlamentul a împărțit locurile în CA-urile TVR și Radio România. Formațiunea a susținut că, în raport cu ponderea sa parlamentară, ar fi trebuit să primească două posturi în Consiliul de Administrație al Radioului public și două posturi în Consiliul de Administrație al TVR, nu câte unul. AUR anunțase anterior că a atacat hotărârile Parlamentului, acuzând că propunerile sale nu au fost respectate proporțional cu ponderea politică din Legislativ. George Simion a acuzat USR și PNL că „s-au lăcomit” și că au obținut mai multe locuri decât AUR, deși, susține el, au o pondere parlamentară mai mică. „Conform ponderii parlamentare, conform legii în vigoare, noi trebuia să primim două posturi în Consiliul de Administrație la Radio și două posturi la TVR. Sunt cam singurele instituții unde am primit posturi, dar pentru că USR-ul și PNL-ul s-au lăcomit, niște partide care au obținut mult mai puține voturi decât noi, ponderea lor parlamentară e mult mai mică, ne-au luat și aceste lucruri”, a spus liderul AUR. Istoric numiri și scandal Sesizările au fost depuse după ce plenul reunit al Parlamentului a aprobat componența Consiliilor de Administrație ale TVR și Radio România. Votul a fost precedat de scandal în comisiile reunite pentru cultură, unde senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a acuzat majoritatea de „abuz” și de încălcarea algoritmului politic. AUR a susținut că, raportat la configurația politică a Parlamentului, formațiunea avea dreptul la câte doi reprezentanți în Consiliile de Administrație ale SRTv și SRR. Reprezentanții partidului au reclamat că AUR, cu aproximativ 90 de parlamentari, a primit același număr de locuri ca UDMR, care are 32 de mandate, și mai puține locuri decât PNL și USR. În semn de protest, parlamentarii AUR au părăsit ședința plenului reunit, afișând pancarte cu mesajele „PSD și USR, hoții de la TVR” și acuzând coaliția de guvernare că își asigură controlul asupra televiziunii și radioului public prin încălcarea reprezentării proporționale.
Dacă Bolojan este demis prin moțiune nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul CCR Orban
Premierul Ilie Bolojan nu ar putea fi redesemnat automat de președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului. Cazul Orban și decizia CCR Precedentul invocat este cazul Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, însă desemnarea a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că desemnarea aceluiași premier tocmai demis era neconstituțională în acel context și că președintele trebuie să facă o nouă nominalizare care să urmărească formarea unei majorități parlamentare. După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu, la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înaintea votului de învestitură. În noul context politic, marcat de izbucnirea crizei COVID-19 și de susținerea anunțată de partide pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban, pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020. Situația lui Bolojan și jocul pe care l-ar putea face PSD Aplicată situației actuale, decizia CCR înseamnă că, dacă Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să îl desemneze imediat tot pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet. Mai ales dacă acesta nu ar avea o majoritate incontestabilă ce îl susține. Situația ar putea deschide și un joc politic pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis în Parlament, social-democrații ar putea încerca să propună refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând tocmai precedentul constituțional potrivit căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat, imediat și în aceleași condiții politice. Scenariul nu este doar teoretic. PSD a transmis că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. PSD ar putea încerca să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice. PNL a încercat însă să blocheze preventiv exact acest scenariu. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan în care afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliţie cu PSD dacă această formaţiune politică va vota vreo moţiune de cenzură împotriva acestui guvern Istoria nu a fost blândă cu premierii demiși prin moțiune Istoria politică postdecembristă arată că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este mai degrabă excepția, nu regula. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcția de prim-ministru. Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19. În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după căderea guvernelor lor prin moțiune.
Culisele consultărilor de la Cotroceni: fără acord între partide, PSD ar putea merge la CCR, Nicușor Dan păstrează varianta de rezervă
„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a mai spus Dan la scurta declarație de la finalul zilei. Mediafax a obținut informații din cadrul discuțiilor ce au avut loc la Cotroceni. Din informațiile obținute de Mediafax, PSD nu ar vedea moțiunea de cenzură drept prima opțiune, ci mai degrabă ultima variantă de presiune politică. Surse politice prezente la discuțiile de la Cotroceni au declarat că PSD nu dorește, cel puțin în această etapă, să forțeze rapid căderea Guvernului prin Parlament. Social-democrații ar fi dispuși să amâne orice moțiune pentru a permite noi discuții cu partidele din actuala coaliție. În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a ridicat în discuții varianta unei sesizări rapide a Curții Constituționale, imediat după demisia de joi a miniștrilor PSD din Guvern. Miza unei asemenea mișcări ar fi clarificarea statutului Executivului după retragerea sprijinului politic al principalului partid din coaliție. Context: În acest moment este neclar dacă, constituțional, guvernul Bolojan ar trebui să vină în 45 de zile maxim în Parlament pentru un vot de încredere după retragerea miniștrilor PSD. Mai exact, PSD ar vrea ca CCR să stabilească dacă Guvernul mai păstrează legitimitatea politică și constituțională în momentul în care majoritatea care l-a susținut se schimbă. Până la un eventual răspuns al Curții, România ar putea intra într-un scenariu ca cel al Guvernului Boc care a funcționat cu miniștri interimari luni de zile, fără o majoritate parlamentară clară. Un alt caz a mai fost la ultima ieșirea a UDMR de la guvernare când coaliția PSD-PNL a înlocuit miniștrii UDMR. Bolojan nu vede o soluție în plecarea sa Potrivit surselor Mediafax, premierul Ilie Bolojan a trasmis în discuțiile de la Cotroceni că nu intenționează să demisioneze, argumentând că simpla schimbare a prim-ministrului nu oferă, în sine, garanția rezolvării problemelor structurale ale guvernării. Singurii care au adus în discuție varianta unui premier independent au fost reprezentanții minorităților naționale. Potrivit surselor participante la consultări, nu a fost vorba despre un tehnocrat, ci despre ideea unui premier independent politic, ca formulă de compromis într-un blocaj prelungit. În discuție, potrivit surselor Antena 3 CNN, Varujan Pambuccian a invocat inclusiv, în registru colocvial, numele deputatului Ovidiu Victor Ganț, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România. Ultima variantă, dacă negoicerile eșuează Nicușor Dan vrea continuarea negocierilor și dorește o soluție venită de la partide, dar are și o ultimă variantă în caz că negocierile vor eșua. Surse politice susțin pentru Mediafax că, în lipsa unui acord între partide, șeful statului are în calcul ca ultimă variantă desemnarea directă a unui premier. Acest scenariu nu este însă privit ca o soluție iminentă, ci ca „ultimul, ultimul resort”, la care președintele ar apela doar dacă negocierile dintre formațiuni eșuează complet. Potrivit acelorași surse, Nicușor Dan nu intenționează să forțeze Constituția și nici să împingă partidele spre o formulă politică pe care acestea nu și-o asumă. Atitudinea președintelui ar rămâne una „reactivă”, în limitele stricte ale cadrului constituțional, adaptată evoluției discuțiilor dintre partide.
Zegrean n-a primit spor de integritate: „Cum demonstrează ei?”
Recent, actuala şefă a Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat într-un interviu televizat că judecătorii primesc un spor de stres. Acesta este în valoare de 1.000 de euro şi are darul să fie, în subsidiar, un spor de integritate. Practic, salariile consistente și sporurile de stres de la Curtea Constituțională nu sunt privilegii, ci garanții care pun judecătorii la adăpost de influențele externe. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, nici nu ştia că salariul său ar fi trebuit să cuprindă şi un spor de integitate deghizat în spor de stres. „E ceva nou. Nu ştiam de aşa ceva” a declarat, pentru Gândul, fostul şef al CCR, Augustin Zegrean. „Nu ştiu cum demonstrează cei de acum că sunt integri. Nu ei sunt vinovaţi de toate astea. Legea le permite să facă toate astea. Cei de la Ministerul Muncii ar trebui să ştie de ce se poate aşa ceva. Nu cred că ei ştiu ce salariu au judecătorii de la CCR. Eu am avut o experienţă cu un ministru al Muncii, când eram pe-acolo. Încerca să facă o nouă lege a salarizării şi a uitat de Curtea Constituţională. Nu i-a trecut în lege”, spune Zegrean. Augustin Zegrean: „Eu sunt de 10 ani plecat de la Curte şi niciodată nu mi s-a actualizat pensia„ Zegrean a mai subliniat şi faptul că, de când a ieşit la pensie, n-a beneficiat niciodată de o actualizare a pensiei, aşa cum spune legea. Adică, să fie raportată la salariile judecătorilor CCR în funcţie. „Interesant este că ăsta nu e salariu, e spor. Legea spune că ar trebui să ne actualizeze pensiile în funcţie de salariile lor. Eu sunt de 10 ani plecat de la Curte şi niciodată nu mi s-a actualizat pensia. Nu ştiu ce-i cu legislaţia în România, că-i ciudată. Legile le fac ministerele. Se duc cu ele la Guvern şi de acolo primesc aprobări de la alte instituţii. Se duc cu ele în Parlament şi acolo se întâmplă dezastrul. Fiecare scrie în lege ce vrea el.” Şefa Curţii Constituţionale a mai spus că sporul de stres de 1.000 de euro pe care îl primesc angajații CCR reprezintă o „garanție în fața influențelor externe”. Cu alte cuvinte, șefa CCR lasă de înțeles că acesta ar fi prețul pentru integritatea judecătorilor pe care îi conduce. „Salarizarea judecătorilor și angajaților CCR are în vedere activitatea pe care o desfășoară. Ea presupune și garantarea unei eventuale influențe. Anvelopa salarială, să nu spun generoasă, dar e consistentă”, mai spune şefa CCR. 1.000 de euro, prețul pentru integritatea judecătorilor CCR? Ce spune șefa instituției despre câștigurile care garantează adăpostul de influențe De ce a fost declarat NECONSTITUȚIONAL pachetul lui Bolojan. Bulgărele aroganței premierului s-a rostogolit la Înalta Curte de Casație și Justiție și, mai apoi, la CCR. Culisele unui meci între PUTERILE STATULUI, câștigat de ȘEFA JUSTIȚIEI
CCR sub presiune? Simina Tănăsescu explică momentul în care judecătorii au părăsit sala
Invitată într-o emisiune la TVR Info, aceasta a explicat că tensiunile și dezbaterile intense fac parte din funcționarea normală a CCR, chiar dacă, în acest caz, ele au fost mai vizibile în spațiul public. Potrivit Simonei Tănăsescu, nu a existat nicio ruptură între judecători, ci deliberări reale, desfășurate pe parcursul mai multor luni, unele dintre ele chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă. Ea a subliniat că astfel de situații nu sunt fără precedent, însă rareori au atras un interes mediatic atât de mare. „Dezbaterea a fost vie, autentică, fără idei preconcepute. Este un lucru sănătos pentru o instanță constituțională”, a afirmat președinta CCR. Referindu-se la momentul în care patru judecători au părăsit sala de deliberare, gest interpretat de unii ca semn al unei crize interne, Tănăsescu a recunoscut caracterul radical al acelui episod, dar a insistat că acesta nu a blocat activitatea Curții. Deliberările au continuat, decizia a fost adoptată, publicată în Monitorul Oficial, iar legea a intrat în vigoare. „Dacă ar fi existat o fractură reală, ea ar fi fost evidentă și persistentă. Nu este cazul”, a precizat aceasta. Președinta CCR a vorbit și despre dinamica internă a discuțiilor, arătând că argumentele schimbate între judecători pot conduce, legitim, la modificarea unor poziții inițiale. În acest context, l-a menționat pe Mihai Busuioc, despre care s-a spus în spațiul public că ar fi avut o atitudine mai dură în deliberări. Tănăsescu a explicat că nu a fost vorba de un conflict personal, ci de confruntarea firească a ideilor juridice. Ea a mai precizat că, în calitate de judecător-raportor, a prezentat un document inițial care a stat la baza dezbaterilor, însă unii colegi au avut opinii diferite, materializate inclusiv în opinii separate sau în completări de motivare. „Acesta este mecanismul normal al unei curți constituționale: argumente, contraargumente și, în final, o soluție”, a concluzionat Simina Tănăsescu.
Simina Tănăsescu: Nu aș schimba Constituția, dar aș modifica un singur cuvânt din legea CCR
„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu. Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului. Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic. „Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta. Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR. „Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”. „Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR. Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative. „Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu. „Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.