Etichetă: ccr

Toni Neacșu critică motivarea CCR pe amendamentul Fritz

Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat un document de 65 de pagini care conține motivarea deciziei cu privire la așa-numitul „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. Argumentul principal al majorității este că „legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat” de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a scris, pe pagina personală de Facebook, că „motivarea este mult mai neconvingătoare și stângace decât se aștepta”. Documentul integral al motivării CCR poate fi citit AICI. De ce consideră judecătorii CCR că nu este vorba de o retroactivitate în cazul noii Legi Curtea pornește de la distincția dintre o situație juridică încheiată, asupra căreia o nouă lege nu mai poate interveni, și efectele viitoare ale unei situații generate anterior, însă care nu s-au epuizat. Judecătorii CCR consideră că o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani nu s-a încheiat. În această interpretare, legea nouă nu modifică sancțiunea aplicată în trecut, ci reglementează efectul produs în prezent asupra funcției ocupate. Argumentul principal al motivării: Nu este sancționată persoana, ci încetează „mandatul viciat” Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale susțin că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, reiese din motivarea CCR. Toni Neacșu, dezamăgit de motivarea publicată de judecătorii CCR / „Enormă gafă” „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Practic, pentru a înlătura retroactivitatea noii sancțiuni, care era cam evidentă, CCR afirmă că legiuitorul poate reglementa oricând cauze noi de încetare a mandatelor aleșilor (primari, consilieri, deputați, senatori), chiar dacă acestea nu existau la momentul alegerii sale. Enormă gafă”, spune Toni Neacșu.

Toni Neacșu: Decizia CCR pe legea ANI nu e retroactivă

Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității. Acesta susține că legea ANI a fost aplicată greșit mulți ani, deci nu se poate discuta despre o problemă de retroactivitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că în decizia CCR legată de legea ANI lucrurile sunt simple. Acesta menționează că nu este prima dată când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere. Avocatul susține că CCR va veni cu un raționament care să dovedească faptul că nu este nicio „retroactivitate nepermisă”. Fostul membru CSM spune că judecătorii constituționali pot susține că legea ANI veche a fost aplicată prost ani de zile, iar noile reglementări nu sunt caz de retroactivitate. „Pe chestia aceasta cu integritatea, lucrurile sunt simple. Eu cred că trebuie să așteptăm liniștiți cu toții, inclusiv noi, specialiștii, motivarea Curții Constituționale. Nu e prima oară când o decizie a Curții Constituționale ne ia prin surprindere, dar e cumva și normal să fie așa. E foarte posibil ca Curtea Constituțională să fi făcut un raționament care, de vineri încolo sau când vom avea motivarea, să ne dovedească dincolo de orice îndoială că nu e nicio retroactivitate nepermisă acolo. Și pe legea veche, așa cum era ea, prevedea încetarea de drept a mandatelor celor care erau constatați în conflict de interese. S-ar putea ca Curtea Constituțională să vină acum să spună că legea s-a aplicat prost ani de zile. Că CCR, până la urmă, nu poate să compare decât legile, nu practicile care nu erau corecte. Și atunci să nu avem, de fapt, nicio problemă de retroactivitate.”, susține avocatul.  „Foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția” Fostul membru CSM susține că și legea veche ANI spunea că în caz de incompatibilitate, respectivului trebuie să îi fie încheiat mandatul sau funcția. Acesta menționează că, în practică, lucrurile nu au stat așa. Mulți politicieni sau funcționari publici, adaugă avocatul, deși erau în incompatibilitate cu funcția nu au fost demiși, ci doar au primit sancțiuni. Acesta susține că inclusiv Înalta Curte a vorbit despre cum legea nu era validată corespunzător în practică. „Eu am tot spus că practica de până la această lege, deci pe legea veche, practica administrativă, adică ce făceau prefecții pe românește, era aceea de a aplica doar niște sancțiuni și am dovedit chestia asta. Adică foarte puțini și-au pierdut efectiv mandatul sau funcția, că nu se aplică numai primarilor, se aplică, din păcate, și funcționarilor publici. Ei bine, tot pe legea veche, fie specialiști, fie anumite instanțe de judecată, inclusiv cea de la Timișoara, dar chiar și Înalta Curte spuneau altceva. Nu, domnule, și pe această lege pentru conflict de interese îți pierzi funcția. Că asta nu era validat în practică, e partea a doua.”, menționează Neacșu.  „Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea” Avocatul susține că în dosarul ANI s-a aflat și chestiunea cu declarațiile de avere ale concubinelor politicienilor. Acesta menționează că CCR nu a putut să nu observe că definiția „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este una prea variată. Neacșu afirmă că formula „relații ca cele dintre soți” poate însemna și o relație de afectivitate. Acesta precizează că aceste relații trebuiau mai clar definite pentru a fi luate în considerare de Curtea Constituțională. „Curtea Constituțională m-a surprins și pe mine puțin. M-a surprins în aceeași măsură în care, de exemplu, eram absolut sigur că pe cealaltă chestiune, cu declarațiile, mă rog, amantelor, concubinelor sau cine erau persoanele alea, că nimeni nu știe… Curtea nu are cum să nu vadă că acea definiție nu e clară, nu se înțelege pe cine obligă și, ca atare, cine o să declare averea. Plus că era prea largă pălărie. Adică oricine se putea simți vizat de acea sintagmă. În societatea noastră din prezent, din păcate, foarte multă lume întreține cu altă lume relații asemănătoare cu cele dintre soți. De ce? Pentru că relațiile stabilite între soți sunt de o varietate, adică pe lângă cele sexuale, mai sunt și cele de afectivitate, cele de conviețuire. Sunt foarte multe. Dacă tu nu specifici acolo că persoanele trebuie să conviețuiască, adică să locuiască împreună, să aibă o gospodărie împreună, care e chestia specifică?”, afirmă fostul membru CSM. Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a adoptat un amendament la legea privind reforma ANI. Acesta prevede că persoanele declarate definitiv incompatibile sau aflate în conflict de interese își vor pierde automat mandatul în termen de 30 de zile. Acest amendament se aplică chiar dacă faptele au fost constatate înainte de adoptarea acesteia. Liderul USR este vizat direct de amendamentul introdus de social-democrați și riscă să rămână fără funcția de primar al Timișoarei. Ilie Bolojan a contestat acest nou amendament la Curtea Constituțională. Și Nicușor Dan a luat o poziție în raport cu această nouă lege și a dublat contestarea la judecătorii constituționali. Cu toate acestea, luni, CCR a luat decizia că amendamentul este constituțional și legea poate intra în vigoare.

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată

Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu.  De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.

Scandal Marinescu – Tismăneanu pe amendamentul Fritz

Un scandal de proporții a izbucnit pe rețelele sociale între fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu. Disputa a pornit de la o postare a lui Tismăneanu în care a spus că Marinescu este „omul tandemului Olguța-Manda” și autorul amendamentului „anti-Fritz”. În replică, fostul ministru l-a atacat dur pe Tismăneanu și i-a reproșat inclusiv faptul că este fiul unor lideri comuniști.  Loading … Vladimir Tismăneanu: „Răul are chip. Avocat de primării rurale. Se numește Radu Marinescu” Vladimir Tismăneanu a reacționat pe rețelele sociale după decizia CCR și l-a indicat pe Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, drept omul din spatele amendamentului care îl vizează direct pe Dominic Fritz. Acesta a subliniat că răul nu este anonim și că are chipul lui Radu Marinescu, autorul amendamentului „anti-Fritz”. „Răul nu e anonim. Răul are chip. Autorul amendamentului «anti-Fritz» este acest individ”, a scris Vladimir Tismăneanu pe Facebook. Atacul nu s-a oprit însă la amendamentul PSD. Istoricul l-a prezentat pe Radu Marinescu drept „omul tandemului Olguța-Manda”. Tismăneanu a reamintit că fostul ministru a apărat-o pe Olguța Vasilescu în dosarul DNA și că l-a reprezentat și pe Claudiu Manda în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care a scăpat de acuzațiile de corupție ca urmare a prescripției. „Omul tandemului Olguța-Manda. Avocat de primării rurale, a apărat-o pe Olguța Vasilescu în arestul DNA. Azi a iesit impertinent la atac. Priviți-l atent. E inscris pe mutra sa intregul tupeism pesedist. Se numeste Radu Marinescu. Ipochimenul l-a reprezentat și pe Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind acuzații de corupție, de care a scăpat prin prescripție”. Radu Marinescu: „Mă jignește pentru că am «îndrăznit» să susțin niște amendamente ale legii integrității” La rândul său, Radu Marinescu a reacționat dur la postarea lui Vladimir Tismăneanu și susține că atacul acestuia vine ca urmare a poziției pe care a avut-o în Parlament în cazul amendamentelor la Legea integrității. Fostul ministru spune că le-a susținut din partea PSD, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, și invocă faptul că prevederile au fost declarate constituționale. „Fiul unor lideri comuniști notorii, numit Tismăneanu, mă jignește într-o postare pentru că am «îndrăznit» să susțin din partea PSD, în comisia juridică din Camera Deputaților, niște amendamente ale legii integrității, recent constatate constituționale”, a scris Radu Marinescu pe pagina sa de Facebook. „Progenitura are acum tupeul să insulte profesia de avocat” Fostul ministru al Justiției spune că prin susținerea amendamentelor nu a făcut decât să urmeze procedurile parlamentare și principiile statului de drept. În replică la acuzațiile lui Tismăneanu, Marinescu introduce în conflict tema comunismului și a trecutului familiei istoricului. „Adică pentru că am urmat căile statului de drept, nu cele ale «raiului» comunist, cu care ne-au blagoslovit pentru jumătate de secol genitorii săi și acoliții lor”. Radu Marinescu susține că Vladimir Tismăneanu nu contestă doar poziția sa politică ci ajunge să insulte profesia de avocat și să pună sub semnul întrebării procedurile parlamentare pentru că rezultatul acestora nu corespunde propriilor sale convingeri. „Și progenitura acestora are acum tupeul să insulte profesia de avocat, căreia îi aparțin, precum și procedurile parlamentare pentru că exercițiul său, respectiv rezultatul lor, nu corespund viziunii sale totalitare despre adevăr și bine”. „Singura diferență față de genealogia comunistă e de formă, nu de fond” În continuarea atacului, Marinescu face o comparație directă între poziția actuală a lui Tismăneanu și trecutul politic al familiei acestuia. Fostul ministru al Justiției susține că membrii familiei istoricului ar fi practicat, în trecut, „denunțarea publică a dușmanilor poporului”. „Dle Tismăneanu, prin această atitudine arătați că singura diferență față de ilustra dvs. genealogie comunistă e de formă, nu de fond. Și antecesorii dumitale practicau denunțarea publică a dușmanilor poporului, etichetați depreciativ și batjocoritor pentru crima de a gândi diferit”. În finalul mesajului, Radu Marinescu face încă o trimitere la trecutul familial al lui Tismăneanu, sugerând că acesta ar fi păstrat aceeași linie ideologică. În contrapondere, fostul ministru invocă membri ai propriei familii care ar fi luptat în rezistența anticomunistă din Apuseni și afirmă că nu acceptă „lecții” de la „descendenții nomenclaturii comuniste”. „Așchia dumitale ideologică nu a sărit departe de trunchi. Aș mai adăuga ca în familia mea sunt eroi ai rezistenței anticomuniste, care au luptat și murit demn în Apuseni, așa ca nu primesc lecții de la descendenții nomenclaturii comuniste”. Scandalul a pornit de la amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz În centrul disputei dintre Radu Marinescu și Vladimir Tismăneanu se află „amendamentul Fritz” din noua Lege a integrității. Prevederea, susținută de PSD și inițiată de Radu Marinescu, stabilește că aleșii locali pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese intră mai devreme în interdicția de a ocupa funcții publice. Curtea Constituțională a României a declarat constituțional amendamentul conform căruia persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Amendamentul îl vizează direct pe Dominic Fritz, care are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost menținut raportul Agenției Naționale de Integritate ce constată existența unui conflict de interese administrativ. În aceste condiții, dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei.

Prima reacţie a lui Nicuşor Dan, după decizia CCR, care a inflamat USR. Ce anunță președintele

Nicuşor Dan aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale a României ca să afle care sunt motivele care au stat la baza  deciziilor  pe marginea amendamentelor la Legea ANI. Acesta scrie marţi, pe X, că „mi s-a mai întâmplat să îmi mențin opinia chiar și după publicarea motivării Curții Constituționale în cazul altor sesizări de neconstituționalitate care au fost respinse”. Fațǎ de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității. Consider cǎ argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. S-a întâmplat sǎ îmi mențin opinia și dupǎ… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) August 18, 2026 Preşedintele a fost unul dintre aceia care a formulat una dintre sesizările de neconstituţionalitate pe amendamentul care priveşte declaraţiile de avere ale demnitarilor şi persoanelor cu care aceştia se află „în relaţii asemănătoare cu acelea dintre soţi”. Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate au fost foarte solide. Aștept în continuare motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. Mi s-a mai întâmplat să îmi mențin opinia chiar și după publicarea motivării Curții Constituționale în cazul altor sesizări de neconstituționalitate care au fost respinse. După motivare, legea va ajunge în dezbatere în Parlament și abia apoi la mine. Sper să putem finaliza parcursul legislativ până la 31 august, termenul-limită stabilit prin PNRR. Acesta mai scrie, pe X, că „mi s-a mai întâmplat să îmi mențin opinia chiar și după publicarea motivării Curții Constituționale în cazul altor sesizări de neconstituționalitate care au fost respinse”.

Dragoș Pîslaru îi apără pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică dur deciziile recente ale instanțelor și susține că Ilie Bolojan și Dominic Fritz au devenit „incomozi”. Dragoș Pîslaru îl apără pe premierul Ilie Bolojan și pe liderul USR Dominic Fritz, în contextul controverselor juridice și politice din ultimele zile. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul susține că cei doi politicieni sunt vizați tocmai pentru că promovează schimbarea și eliminarea privilegiilor din administrația publică. ”Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL. Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook. ”În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României” Dragoș Pîslaru susține însă că disputele nu trebuie privite doar prin prisma situației personale a celor doi politicieni. În opinia sa, miza este una mult mai amplă și privește direcția politică și administrativă a României. ”Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.”, a încheiat Pîslaru.

Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR

Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.

Grindeanu anunță convocarea de urgență a Parlamentului pentru a modifica legea integrității în acord cu decizia CCR

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat luni la decizia CCR privind „amendamentul Fritz”, după ce Curtea Constituțională a stabilit că modificarea Legii ANI este constituțională. Liderul social-democrat a anunțat că va convoca Parlamentul pentru a modifica legea integrității în acord cu decizia CCR de astăzi.  Grindeanu a precizat că nu va comenta decizia până la publicarea motivării, dar a punctat că, în opinia sa, formularea de „amendament Fritz” nu este corectă. Grindeanu, despre „amendamentul Fritz”, declarat constituțional de CCR  Loading … Curtea Constituțională a declarat luni constituțională modificarea Legii ANI cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Întrebat de Gândul despre decizia CCR, președintele PSD a evitat să comenteze hotărârea înainte de publicarea motivării. „Eu știu că au fost mai multe decizii azi, nu au fost doar 3. Am văzut un comunicat al ANI care spune că sunt 50 de persoane în aceeași situație, deci chestiunea cu amendamentul Fritz nu e corectă, asta o spune oficial ANI, nu PSD. Vă spun o dată, că se va repeta întrebarea, eu nu comentez deciziile CCR, spre deosebire de alții. Haideți să vedem motivarea. Voi convoca apoi de urgență Parlamentul ca să refacem legea în acord cu deciziile CCR și să nu pierdem 770 de milioane de euro”, a declarat Grindeanu. Sorin Grindeanu sustine declaratii de presa, la finalul semnarii acordul politic intre PSD, PNL, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor privind un nou guvern si un nou program de guvernare, la Palatul Parlamentului, luni, 23 iunie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Referitor la amendamentul privind averea concubinelor, liderul PSD a spus: „Amendamentul a fost făcut de AUR, a fost declarat neconstituțional, e o decizie a CCR, a mai fost una de acest tip legată de declarațiile de avere ale soțiilor”. Ce urmează pentru Dominic Fritz Dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei. În acest scenariu, vor avea loc alegeri locale anticipate la primăria municipiului. Dominic Fritz. Foto: Mediafax Mesajul lui Sorin Grindeanu către Dominic Fritz: „Atât îi spun” „Fără condamnați în funcții publice. Atât îi spun”, a răspuns Grindeanu când a fost rugat de jurnaliști să comenteze acuzațiile lui Dominic Fritz că PSD a comis „un brutal abuz de putere” prin amendamentul care-l lasă fără mandatul de primar. Grindeanu a făcut astfel trimitere la inițiativa USR din 2019, „Fără penali în funcții publice”. Amendamentul care îl lovește direct pe Dominic Fritz Prevederea contestată la CCR stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv anterior intrării în vigoare a noii legi, ajung să își piardă mandatul dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a împlinit. Textul adoptat de Parlament prevede încetarea mandatului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noilor dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Dominic Fritz se află exact într-o asemenea situație, după hotărârea definitivă pronunțată de ÎCCJ în luna iunie. Tocmai din acest motiv prevederea a fost denumită, în spațiul politic, „amendamentul Fritz”. USR și PNL au atacat textul la Curtea Constituțională, susținând că acesta încalcă principiul neretroactivității legii consacrat de articolul 15 din Constituție. O sesizare separată împotriva Legii integrității a fost formulată și de președintele Nicușor Dan.

Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale

Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.

CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal

UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.