Dezinformare Radu Miruță: Centralele închise prin PNRR
Radu Miruță își reia seria de atacuri cu iz dezinformator la adresa PSD și îi acuză pe social-democrați de oprirea unor capacități de producție energetică de 1.635 MW la Combinatul Energetic Oltenia. În aceeași postare, publicată pe Facebook, ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, invocă închiderea altor 4 capabilități de producție energetică de la Rovinari, Tureni și Ișalnița, care însumau 1305 MW. În toate situațiile, unicul vinovat, pe care Miruță îl invocă, este PSD-ul condus de Marcel Ciolacu. Miruță aruncă vina pe trecut și se ferește de prezent. El omite să spună că, în mai puțin de un de mandat, premierul Ilie Bolojan a închis definitiv capacități de producție de 930 de MW. De altminteri, Cristian Ghinea, artizanul PNRR și ministru USR la vremea respectivă, a „pus” în plan dezafectarea centralelor pe cărbune, însă fără o obligație ca acestea să fie înlocuite cu capacități de producție de energie din alte surse. Închiderea termocentralelor pe cărbune a fost inițiată tocmai de USR prin „asumările” lipsite de transparență din PNRR. Măsurile luate în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu au presupus respectarea normelor impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă PSD nu ar fi adoptat deciziile pe care, astăzi, Miruță le critică cu vehemență, tot USR ar fi răbufnit, pe motiv că PSD nu respectă normele din PNRR. „Acum, când de 3 luni nu mai sunt la butoane, brusc se miră că nu mai e cărbunele, care a fost închis de ei când erau la decizie. Fără jenă încearcă să meargă printre oameni, dar, pe bună dreptate, oamenii îi huiduie”, susține Radu Miruță, în postarea sa. Deși PSD se afla „la butoane”, decizia de oprire și scoatere din funcțiune a capabilităților de producție energetică a venit, însă, din partea colegilor săi. Guvernul Bolojan a îcnhis definitiv, nu a trecut în rezervă, două termocentrale pe cărbune. 24 noiembrie 2025: Grupul 7 Turceni – 330 MW + Grupul 7 Ișalnița – 315 MW, total 645 MW 27 martie 2026: Grupul 4 Turceni – 285 MW, scos definitiv din operare Gândul a documentat dezinformările promovate de Radu Miruță Reprezentantul USR se mândrește cu inițierea unui proiect de lege, menit să inhibe dreptul la liberă exprimare, sub pretextul „nobil” al combaterii dezinformării. „Am depus în Parlament o iniţiativă acum un an de zile. Pe teme majore de interes naţional, care pot fi foarte uşot mapate, atunci când în spaţiul online apare o astfel de informaţie care poate fi verificată oficial, nu să dai jos automat conţinutul ăla, ci să pui o notiţă pe care să scrii că e potenţial ştire falsă”, a declarat Miruţă, la Digi24. Plasarea etichetelor a devenit o condiție „sine qua non” pentru USR-iști, care vor să transforme obiceiul într-o regulă scrisă, pe care să o transpună în mediul online. Pentru cineva care pretinde a fi un apărător al democrației, propunerea este, cel puțin aparent, una deplasată. 1. Spune că România ar putea trimite trupe în Groenlanda, apoi dezminte că ar fi zis așa ceva; 2. Recunoaște că ar fi semnat ceva legat de PSD, dar nu adeziunea la partid; 3. A susținut că a publicat înregistrarea completă dintr-o emisiune, dar a publicat doar un fragment convenabil; 4.Fostul şef al Autorităţii pentru Reformă Feroviară demontează un Fake News marca Miruţă. Trenurile găsite și filmate de USR-ist nu zac de pomană; Recent, şi vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de fake news și îi cere sa plece acasă. Într-un comentariu la postarea lui Miruță, vicepreședintele ANCOM îl acuză pe ministru, printre altele, că a „dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media”. „Domnule ministru, simultan cu acțiunea în instanță, treceți rapid și legea aceea a dumneavoastră prin care orice postare poate fi dată jos de govern în 15 minute. Era o soluție minune de a cenzura presa, nu? Cu ocazia aceasta, ne-ați dat și nouă o idee: oare să vă dea toți angajații ANCOM în judecată pentru că ați diseminat, dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media faptul că instituția își plătește specialiștii cu 30.000 de euro net pe lună și nu cu 2.400 de euro, așa cum e cazul? Sau pentru toate campaniile de defăimare și de dezinformare la adresa mai multor instituții din România pe care le-ați promovat alături de colegii dumneavoastră, cu o sete nebună de a distruge și de a câștiga like-uri pentru dumneavoastră și partid? Este irelevant unde v-ați făcut vacanța și cât costă. Dumneavoastră ați fost concediat acum 3 luni de zile de Parlamentul României și democrație, și cu toate acestea, aveți în continuare tupeul incredibil de a vă exprima aici. Hai: acasă!”, îi transmite şeful ANCOM lui Radu Miruţă. Alături de colega sa de partid, Diana Buzoianu, Radu Miruţă este cel de-al doilea membru USR care acuză publicaţia noastră de fake-news, în mod nejustificat şi public, deşi spusele le-au fost demontate cu probe, de fiecare dată. Miruță, Buzoianu și USR pretind însă că duc o luptă împotriva dezinformării pe care, așa cum a demonstrat un lung șir de documente sau imagii, o practică chiar ei.
CE Oltenia în alertă maximă
Data de 31 iulie 2026 este așteptată cu teamă și multă anxietate în județul Gorj. Vizați sunt mai ales angajații Complexului Energetic Oltenia. La mijlocul lunii, Comisia Europeană va comunica României decizia cu privire la soarta grupurilor energetice ale entității. Potrivit planului de restructurare, două grupuri ar trebui să fie anulate de la 1 august 2026. Este vorba de unul de la termocentrala Rovinari și ultimul de la termocentrala Turceni, relatează Gorjeanul. Cu alte cuvinte, încă două cariere se închid, Jilț Nord și Roșiuța. Jilț Sud și Lupoaia sunt deja închise. 3.000 de familii gorjene așteaptă decizia Comisiei Europene cu înfrigurare În cazul în care demersurile guvernanților români de a convinge Comisia Europeană să aprobe păstrarea celor două grupuri nu vor avea succes, 3.000 de locuri de muncă dispar imediat din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Practic, 3.000 de familii vor fi grav afectate. Comisia Europeană a premiat proiectul de refacere a Deltei ,,La Turceni va fi pustiu. Toate se vor închide. Ce să faci cu oamenii, unde să-i mai distribui pe alte posturi? Totul e pe închidere acum. Singura speranță este ca răspunsul Comisiei Europene să ne fie favorabil. Nimeni nu știe ce să facă acum, doar așteptăm. Răspunsul va veni la mijlocul acestei luni. În cazul în care Comisia nu va fi de acord să ne păstrăm grupurile… Sunt 2.000 de oameni la carierele care se vor închide, iar la Turceni 1.000. Cu alte cuvinte, 3.000 de oameni, de angajați din cariere și termocentrale sunt în pericol. au declarat surse din administrația companiei pentru publicația citată. România importă energie la costuri uriașe după ce și-a pus pe butuci grupurile pe cărbune Reprezentanții grupului energetic mai atrag atenția că România a ajuns să importe energie cu costuri uriașe. Lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă CE Oltenia funcționa în continuare la anvergura de altădată. ,, În timpul acesta, noi importăm pe seară peste 2.000 de megawați și plătim peste 2,8 milioane de euro pe oră. Dacă CE Oltenia avea acum 4 grupuri, vindeam energie, nu o cumpăram”. Green Deal, un eșec denunțat de tot mai multe state UE Decizia dramatică de a desființa grupurile de cărbune din țară vine ca urmare a implementării politicilor energetice din cadrul Programului Green Deal, unul tot mai criticat în mai multe țări membre ale blocului comunitar, fiind considerat principala cauză a prăbușirii economiei în Uniunea Europeană. În luna martie, 10 șefi de stat, printre care și Nicușor Dan fac front comun împotriva Green Deal.
După restructurări la CE Oltenia, Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă din Motru a fost debranșată de la sistemul energetic. Mai mulți angajați vor fi disponibilizați
O nouă centrală pe cărbune, Uzina de căldură și apă din Motru, a fost debranșată de la sistemul energetic, după ce și la Complexul Energetic Oltenia au fost anunțate restructurări de la 1 aprilie prin planul de restructurare, parte dintr-un obiectiv mai larg asumat de România de închidere a centralelor pe bază de cărbune, scrie economedia. Primarul municipiului Motru, Cosmin Morega, a anunțat că Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă (UATAA) Motru, care produce pe bază de cărbune, a fost debranșată de la sistemul energetic. Edilul susține că a aflat abia acum câteva săptămâni, din greșeală, de decizie. Debranșarea Uzinei vine în contextul protestelor minerilor de la CE Oltenia, care se revoltă față de concedierile anunțate ca parte a planului de restructurare. Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă. Sursa foto: Impact în Gorj „Decizia s-a luat în urmă cu câțiva ani (…), când s-a aprobat acel PNRR cu trâmbițe și surle de către fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, și ‘părintele’ acelui PNRR, domnul Ghinea, unde la jalonul 114 se vorbește clar despre UATAA și despre închiderea acestei capacități. Astăzi, când vorbim, practic sunt efectele acelei decizii, decizie despre care, din păcate, într-un stat normal, am aflat abia în urmă cu câteva săptămâni, oarecum din greșeală, când la minister a apărut o înștiințare din partea Comisiei Europene, unde le spune clar, cu subiect și predicat, pentru simplul fapt că n-au închis mai multe centrale pe bază de cărbune care produc energie electrică, printre care Govora 3, 4, 5, Timișoara Sud, Drobeta și Motru, până la sfârșitul lunii martie să facă dovada efectivă, reală, cu documente, cu privire la debranșarea lor de la SEN, ridicarea licențelor unde este cazul și a altor avize, având în vedere că au informații că centralele în cauză ori s-au relicențiat, ori funcționează, ori n-au fost debranșate, ca atare, noi ca primărie nu am fost informați niciodată de această măsură luată în urmă cu câțiva ani de zile”, a transmis Cosmin Morega. Locuitorii din Motru au rămas fără căldură și apă caldă din luna februarie Peste 4.000 de apartamente din municipiul Motru, alături de școli, grădinițe și alte instituții publice, au rămas fără căldură și apă caldă încă din luna februarie, când uzina din Motru înregistra datorii de peste 8,5 milioane de lei. Cei aproximativ 3.000 de elevi din Motru au făcut școală în regim online din cauza acestei situații, iar apartamentele nu au beneficiat de apă caldă și căldură. „Am fost puși în situația în care, odată cu solicitarea subvențiilor către Guvern, nimeni să nu ne răspundă exact, corect, direct și să ne spună adevărul și nu am primit acea subvenție pe care o solicitam și o primeam în fiecare an și atunci cele 4.000 de apartamente, școlile, grădinițele, au fost condamnate să rămână fără căldură și apă caldă. (…) Am stat în sistem online mai multe săptămâni, grădinițele și creșa nu au putut funcționa, și, mai mult, cele 4.000 de apartamente să găsească variante de încălzire electrice”, a mai spus primarul municipiului Motru. De asemenea, primarul a mai anunțat că, dintre cei 130 de angajați ai UATAA Motru, peste 90 sunt în șomaj tehnic până la sfârșitul lunii martie. În acest moment, mai există aproximativ 40 de oameni care asigură continuitatea și siguranța instalațiilor. „Dureros este faptul că, în perioada următoare, vor trebuie să plece din şomaj tehnic în şomaj aceste 130 de persoane de la această unitate. Acum au rămas circa 40 pentru a asigura oarecum continuitatea şi siguranţa instalaţiilor şi să răspundă la diferitele adrese, solicitări din partea furnizărilor, având în vedere că au probleme cu privire la plata facturilor restante la păcură, la cărbune, energie electrică şi este clar că au diferite somaţii, procese pe rol”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un oraș întreg stă de două săptămâni fără apă caldă și căldură. Primarul ridică din umeri, Guvernul Bolojan ignoră problema Locuitorii din Motru au rămas fără căldură și apă caldă din cauza datoriilor mari. Furnizorul local de agent termic are de încasat de la asociațiile de proprietari 15 milioane de lei
Ministrul Energiei: Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă
„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan. Ministrul Energiei precizează că au fost analizaţi paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă. Potrivit lui Ivan, până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze: respectiv Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW şi Turceni 5 – 310 MW. „Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3. Am spus mereu şi o repet: colaborarea este esenţială, deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României. Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, încheie Ivan.