CEC Bank și Exim Banca Românească finanțează construcția noii centrale termice din cartierul Titan. Investiția se ridică la 76 milioane de euro

Băncile românești de stat CEC Bank și Exim Banca Românească, fosta EximBank, vor finanța construierea unei noi centrale de energie termică și electrică pe gaze naturale în cartierul Titan. Noua centrală va fi ridicată pe amplasamentul celei vechi dezafectate, proiect dezvoltat tot de o companie de stat, Titan Power SA, controlată indirect de Ministerul Energiei, transmite Profit.ro. Valoarea proiectului noii centrale din Titan este estimată la circa 76 milioane euro, cu tot cu TVA, iar contractul de construcție a fost semnat vara trecută. Acționarul majoritar direct al Titan Power SA este Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de ministerul Energie. Cele două instituții de credit au făcut inițial, anul trecut, o ofertă neangajantă de creditare sindicalizată. Atunci se discuta ca rambursarea împrumutului să fie garantată cu ipotecă mobiliară pe pachetul majoritar de 67,3% din acțiunile Titan Power deținut de SAPE. În urma negocierilor, CEC Bank și Exim Banca Românească au făcut ofertă angajantă, aprobată recent de potențialul debitor. Aceasta prevede un credit în valoare de circa 267 milioane lei. Acționarul majoritar SAPE va fi co-debitor, alături de Titan Power, și va garanta împrumutul cu un depozit colateral de 30% din suma împrumutată, respectiv circa 80 milioane lei. Finanțarea UE, refuzată în cazul construcției centralei din Titan Noua centrală Titan, menită să îmbunătățească alimentarea cu căldură și apă caldă în sistem centralizat a locuitorilor din zonă, dar și să întărească securitatea aprovizionării cu electricitate a Capitalei, este gândită să aibă o putere instalată electrică de până la 50 MW și una termică de până la 40 MW. În 2024, a fost respinsă solicitarea de finanțare UE nerambursabilă, prin Fondul de Modernizare, de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Vechiul CET Titan, construit în anii ’60, a fost oprit în 2009 și scos din exploatare în 2014, din cauza uzurii fizice și morale avansate. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Uniunea Europeană crede că se apropie cea mai mare criză energetică din istorie. Costurile pentru energie au crescut cu peste 30 de miliarde de euro
CEC Bank a început să își vândă sediile

CEC Bank, banca de stat cu rating junk, a început să își vândă sediile. Preţul de pornire cumulat depăşeşte 1 milion de euro. Potrivit fostului premier Florin Cîțu, finanțist de profesie, banca deținută de stat, pe care autoritățile vor să o privatizeze, este listată la categoria junk din cauza slabei performanțe și înghite sume nejustificat de mari. CEC Bank a scos la vânzare, prin licitaţie, două foste sucursale din Bucureşti şi Târgovişte, dar şi un spaţiu din Vaslui, care aparţin băncii, anunțul fiind disponibil pe azitis.com, principala platformă de licitaţii pentru active în distress. Cumulat, preţul de pornire pentru cele 3 locaţii depăşeşte 1 milion de euro. Prețul de pornire al sediului din București este de 980.000 euro azitis.com, principala platformă de licitaţii pentru active în distress, listează cele două foste sucursale CEC Bank din Bucureşti şi Târgovişte, dar şi un spaţiu din Vaslui, care aparţine băncii. Imobilul din capitală se află în sectorul 1 și este compus dintr-o clădire multifuncţională şi teren (foto). Se poate licita începând cu 9 decembrie 2025. Preţul porneşte de la 980.000 de euro, anunţă platforma. Fosta sucursală CEC din Târgovişte are 76 metri pătraţi construiţi şi teren de 22,74 metri pătraţi. Se scoate la licitaţie în 9 decembrie 2025, cu preţul de pornire de 26.700 euro. De asemenea, banca de stat mai vinde şi un imobil în Vaslui, în cadrul aceleiaşi sesiuni de licitaţii, cu un preţ de pornire de 21.750 de euro. “Ne aşteptăm ca activul din Bucureşti să genereze interes pentru investitori, datorită faptului că se poate transforma uşor în clinică medicală, birouri sau spaţiu rezidenţial. Şi imobilul din Târgovişte se poate reconverti în spaţiu comercial, cu investiţii minime, deci ne aşteptăm la o sesiune de licitaţie dinamică şi aici. De altfel, istoricul tranzacţiilor noastre ne arată că oraşele medii şi mici din România atrag investiţii de zeci de milioane de euro anual iar activele imobiliare formate din clădiri şi terenuri sunt cele mai căutate”, completează Flavius Drăghici, COO azitis.com. Cîțu: Noi suntem mândri de o bancă junk și am mai băgat un miliard acum În luna iulie, invitat în studioul emisiunii Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, fostul premier Florin Cîțu a avertizat cu privire la riscul de colaps al sistemului bancar românesc. Astfel, fostul premier a menționat CEC Bank ca o instituție în care statul pompează bani mulți, în ciuda performanței slabe. „Statul român nu are competențe să administreze active financiare. Adică se împrumută la 6,6. Știți ce rating are CEC-ul? Junk. Deci banca statului pe care noi nu vrem să o privatizăm are rating junk. Dar noi suntem mândri de ea și am mai băgat un miliard acum. Deci nu avem bani, suntem morți. Am mai băgat un miliard în CEC și un miliard în Exim Bank. Dar noi avem bani, nu avem probleme”, afirma Cîțu în acel podcast (Detalii AICI). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Tranzacția anului. Banca Transilvania iese la shopping în Republica Moldova și țintește poziția de LIDER regional Florin Cîțu: „Știți ce rating are CEC-ul? Junk”
Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul
Vrei să scoți bani de la un bancomat al Băncii Transilvania (BT), dar nu ai cardul BT la tine? Poți face acest lucru fără card, cu aplicația BT Pay, printr-un cod primit pe telefon, astfel: Intră în aplicația BT Pay și mergi la „Mai multe” -> Retrage numerar; Alege suma pe care vrei să o retragi de la A. Ea trebuie să fie mai mare de 10 lei și mai mică de 500 lei. Apasă „Generează și trimite codul”. Poți genera până la 3 coduri pe fiecare card. bancomat cu codul generat, altfel banii se întorc în cont. Vrei să scoți bani de la ATM/MFM CEC Bank, fără a mai utiliza cardul, direct din aplicația de Mobile Banking – CEC app? Urmează pașii de mai jos.Generarea codului QR de retragere numerar din CEC app Pas 1. Din meniul principal selectează opțiunea Retragere cash Pas 2. Alege opțiunea Retragere cash fără card Pas 3. Selectezi contul, suma pe care dorești să o retragi și iți dai acordul pentru efectuarea operațiunii Pas 4. Generezi codul QR care iți permite retragerea sumei dorite din contul selectat Pas 5. Autorizezi operațiunea prin introducerea codului PIN al aplicației. Pas 6. Codul QR este generat și ai la dispoziție 60 de minute pentru a-l utiliza Fluxul de retragere numerar este prezentat detaliat și în acest video. Și pentru deținătorii de cont ING: Îți emiți cardul virtual ING pe loc în Home’Bank și îl poți folosi din secunda 2. Cardul e activ de la început, nu mai trebuie să mergi la bancă sau la bancomat. Nu te costă nimic, fiind un card gratuit. Nu te costă nici emiterea, nici administrarea și nici închiderea lui. Plătești unde vrei: online sau la POS. Trebuie doar să ai pe telefon o aplicație de plăți – Apple Pay sau Google Pay – și să înrolezi cardul acolo. Este 3D Secure. Când plătești pe net la magazinele înrolate în sistemul 3D Secure, te bucuri de toate măsurile de securitate ING, adică autorizezi plățile în Home’Bank. Nu există fizic, deci nu se poate rătăci. Cardul virtual trăiește doar la tine în Home’Bank. Ba chiar poți să îți lași portofelul acasă. Gestionezi cardurile virtuale din Home’Bank, adică le închizi sau blochezi temporar când vrei tu, sau setezi limite de tranzacționare. Cardul virtual nu îți ocupă loc în portofel, nu trebuie produs sau tipărit. Și te și bucuri că folosești mai puțin plastic. Unde mai pui că nu-ți ocupa nici memorie pentru ca nu are nici PIN. În care vrei să faci plăți online sau la POS, daca vrei să efectuezi însă retrageri de numerar, atunci ai nevoie și de un PIN pe care-l poți seta direct din aplicația HB. Poți utiliza plata cu telefonul prin NFC pentru retrageri contactless la bancomatele compatibile sau RoPay pentru plăți instant prin cod QR. Poți efectua retrageri fără cardul fizic prin funcția NFC a telefonului direct de la orice ATM. Asigură-te că ai activ serviciul ApplePay/Google Pay și vezi aici cum poți să faci. Sursa informațiilor: Întreb BT CEC Bank ING Home Bank Sursa Foto: Shutterstock
Mai mulți clienți s-au trezit că au blocate conturile la CEC Bank. Ce s-a întâmplat

Mii de clienți ai CEC Bank riscă să-și piardă accesul la conturi după ce instituția financiară a decis blocarea acestora pentru persoanele care nu și-au actualizat datele personale, conform cerințelor Băncii Naționale a României (BNR). Măsura a intrat în vigoare la începutul lunii iunie și vine ca o reacție la nerespectarea notificărilor anterioare trimise de bancă. De ce sunt blocate conturile? Surse din cadrul CEC Bank susțin că blocarea este o măsură de protecție împotriva riscurilor financiare și a fraudelor. „Este vorba despre securitatea clienților noștri și despre respectarea reglementărilor. Fără date actualizate, nu putem garanta integritatea tranzacțiilor”, a declarat un reprezentant al băncii, potrivit România TV. Persoanele afectate sunt exclusiv cele care au primit avertizări scrise, dar nu au răspuns până acum. Pentru cei care încă nu și-au făcut actualizările, banca oferă o ultimă șansă – procedura poate fi finalizată rapid, fie online, fie direct la ghișeu. Iată cum poți evita blocarea contului. Cei care doresc să rezolve problema au la dispoziție două opțiuni principale: Online – Prin completarea unui formular pe site-ul CEC Bank, însoțit de o cerere semnată și o copie a cărții de identitate. La sucursală – Clienții pot merge personal la orice unitate CEC Bank, unde vor fi asistați de angajați. Procesul se finalizează pe loc, atât pentru rezidenți, cât și pentru nerezidenți (aceștia din urmă având nevoie de un cod NIF). „Dacă contul a fost deja blocat, deblocarea este automată după actualizare, fără alte formalități”, precizează banca. Măsurile nu se opresc la blocare. Potrivit unui comunicat oficial, clienții care ignoră cerințele riscă să fie excluși definitiv din sistemul băncii. „Recomandăm tuturor să verifice statusul contului și să completeze cât mai repede actualizările necesare”, avertizează CEC Bank. Expertii subliniază că această procedură nu este doar o simplă formalitate, ci una esențială pentru combaterea spălării de bani și a activităților suspecte. „Băncile au obligația legală să aibă date exacte. Altfel, se expun la sancțiuni”, explică un analist financiar. CITEȘTE ȘI: Care este vârsta maximă până la care ești eligibil pentru un credit la BCR, BRD, Banca Transilvania sau CEC Bank. Ce trebuie să știe pensionari Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Câți bani pot primi românii care mai au lei pe libretele de economii CEC de dinainte de 1990?

Știrea că românii care au depus bani la CEC pentru a-și lua Dacie înainte de 1990 vor primi despăgubiri le-a dat speranțe și unor vechi clienți ai băncii care dețin librete de economii deschise pe vremuri pe numele copiilor lor și care nu au scos sumele rămase de atunci în cont. Când a văzut că românii care au făcut un depozit la Casa de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România (C.E.C) pentru Dacii pot primi 4.370 de euro despăgubire, Maria A., acum o pensionară în vârstă de 78 de ani, și-a adus aminte că în contul deschis în 1973 pentru fiul ei, în care a tot depus și din care a retras diverse sume până în 1979, mai rămăseseră niște bani. A scotocit prin sertare, a găsit „libretul de economii cu dobândă și câștiguri” și l-a trimis pe fiul ei, acum în vârstă de 53 de ani, să vadă cât poate primi de la actuala bancă comercială pentru cei 122,70 de lei rămași în cont în 1979. Despăgubiri istorice Printr-un ordin recent al Ministerului Finanțelor, românii care au depus bani înainte de 1990 la CEC pentru a-și cumpăra o Dacie vor primi acum o despăgubire, după mai bine de 30 de ani de așteptare. Aceasta se ridică la 21.719,29 lei. Plata va fi printr-un titlu de stat emis pe numele BRD, cu scadență în 23 iunie 2025, arată termene.ro. Este vorba despre persoanele fizice care, înainte de 1 ianuarie 1990, au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) pentru achiziționarea de autoturisme. Ajuns la bancă, fiul doamnei Maria A. a aflat că tot demersul său nu are rezultatul sperat, nici pe departe față de ceilalți deponenți, pentru că suma pe care ar urmat să o încaseze era de 0,012270 lei. Cum s-a calculat suma de restituit Potrivit angajaților băncii, prevederile legale emise după 1990 permit doar despăgubiri pentru persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme. Celelalte sume depuse pe libretele de economii nu mai au valoarea lor inițială – iar aici nu vorbim numai de inflație, ci de denominarea prin care a trecut sistemul monetar românesc la începutul lui 2005, când leul vechi a pierdut patru zerouri, așa cum anunța CEC Bank în urmă cu mai bine de zece ani, situație valabilă și azi la ghișeele băncii: „Vă comunicăm că depunerea și păstrarea disponibilităților bănești la bancă este o decizie personală și voluntară a fiecărui deponent, în funcție de interesele sale. Faptul că la data prezentei, sumele depuse pe libretele de economii nu mai reflectă valoarea lor inițială nu poate fi imputat băncii, întrucât CEC Bank, ca de altfel orice banca, nu despăgubește, nu compensează și nu indexează sumele depuse de clienți, pentru a le păstra puterea de cumpărare din momentul depunerii și până la restituire. În hotărârea asupra cererii nr. 34746-97, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) întrunită în ședința din 10 iulie 2001 a statuat că nu este „o obligație generală a Statelor de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la anumite organisme bancare sau financiare” și nici „de a menține constantă puterea de cumpărare a sumelor liber depuse la anumite organisme bancare sau financiare”, respectiv că titularii conturilor, văzând „eroziunea capitalului economisit datorită inflației” care a afectat după 1989 toată populația României “ca urmare a tranziției la economia de piață” și “conjunctura economică generală a țării”, puteau „în orice moment să obțină rambursarea economiilor lor plus dobânda” agreată cu instituția de credit la semnarea contractului de depozit sau economisire. Rezultă că sumele depuse pe libretele de economii sau în alte conturi au fost în permanentă la dispoziția dumneavoastră și puteați să le retrageți oricând și să le dați destinația dorită, în cazul în care avantajele oferite de produsul respectiv nu mai corespundeau dorințelor dumneavoastră sau când ați constatat deteriorarea puterii de cumpărare a banilor dumneavoastră (în contextul perioadei de după 1989). Banca nu are posibilitatea, pe o piață liberă, să mențină puterea de cumpărare a monedei și nici să asigure depunătorii împotriva inflației, acestea fiind pârghii de politică monetară, care nu fac obiectul de activitate al băncilor comerciale. În urma aplicării prevederilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, începând cu 1 iulie 2005, sumele depuse în conturi la bănci au fost supuse prevederilor acestei legi, respectiv au fost convertite în noua unitate monetară. Suma exprimată în moneda veche a fost înlocuită cu suma exprimată în moneda nouă, prin împărțire la 10.000 (ex. suma de 10.000 lei a devenit 1 RON, iar 5.000 lei a devenit 0,5 RON). Menționăm că Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale prevede la articolul 5, alineat 3 următoarele: (3) Denominarea se realizează în baza prezentei legi, fără a fi necesară o declarație în acest sens din partea persoanelor autorizate. În ceea ce privește dobânzile practicate de bancă, clienții au fost informați prin anunțuri expuse vizibil în toate unitățile teritoriale și, în ultimul deceniu, în unele cazuri, prin comunicate de presă publicate în presă de profil de la acea dată (însă banca mai deține în arhivă doar comunicatele emise din luna mai 2008)”, transmiteau reprezentanții CEC Bank, într-un răspuns publicat pe portalul de specialitate Conso.ro în octombrie 2014. Ministerul Finanțelor Publice preciza, într-un comunicat din iulie 2016, că libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii. Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 de lei vechi) nu le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA. Citiți și: EXCLUSIV | Povestea primei mașini Dacia produse în România. Cum arăta DACIA 1100, cu portbagaj în față și motor în spate, la volanul căreia s-a urcat CEAUȘESCU EXCLUSIV | Câte miliarde a încasat statul în peste 30 de ani de privatizări? Șeful AAS, Daniel Geantă, explică și unde s-au împotmolit vânzările Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat