Dominic Fritz contestă la CEDO decizia ICCJ care îi interzice candidatura până în 2030
UPDATE 21:20 Dominic Fritz, după decizia ÎCCJ: Să fie foarte clar: nu abandonez lupta Dominic Fritz a transmis un mesaj pe pagina sa de Facebook, după decizia ÎCCJ. „Nu mai e o surpriză pentru nimeni, ÎCCJ mi-a respins azi cererea de anulare a raportului ANI. Voi contesta sentința la CEDO. Consecința sentinței (și miza reală a raportului ANI) este interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030, inclusiv. Este o sancțiune administrativă, nu o condamnare penală”, a scris Fritz. „Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției” întocmită chiar de CSM.S-au întâmplat multe lucruri ciudate în ultimul timp, inclusiv cu procesul meu. Puse cap la cap, încetează să mai pară coincidențe. Să fie foarte clar: nu abandonez lupta. Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat, a doua oară, în 2024”, a adăugat acesta. Știrea inițială: Dominic Fritz, liderul USR, va contesta la CEDO decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv. „Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei”, au transmis reprezentanții partidului. Potrivit comunicatului de presă al USR, raportul ANI, rămas definitiv cu sentința ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar. „I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ și care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în comunicatul de presă. „Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidențe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz. Decizia de joi a ICCJ subliniază că interdicția produce efecte exact în perioada alegerilor din 2028 și 2030, iar Fritz amintește că și în trecut candidaturile sale au fost contestate prin diverse proceduri administrative și juridice. Potrivit comunicatului, pentru a reconfirma sprijinul politic necesar exercitării funcției de președinte al partidului, Dominic Fritz va solicita un vot de încredere atât în Biroul Național al USR, cât și la Congresul partidului programat în luna octombrie. „Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă. Viitorul se decide prin votul cetățenilor și prin încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”, a transmis președintele USR.
Belgia, condamnată de CEDO pentru neîndeplinirea obligației de a găzdui migranții
Reclamanții, originari din Guineea, Angola, Camerun și China, au ajuns în Belgia în 2022, unde au solicitat protecție internațională, explică instituția cu sediul la Strasbourg, care supraveghează aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, potrivit Le Figaro. Cu toate acestea, ei nu au primit cazare sau asistență materială de câteva luni, în ciuda unei hotărâri definitive a Tribunalului Muncii din Bruxelles care a ordonat statului să le ofere acest ajutor. Autoritățile belgiene „trebuie să fie considerate responsabile pentru condițiile în care se aflau persoanele în cauză”, a declarat Curtea. Acestea trăiau „pe stradă”, chiar și iarna, „fără resurse, fără acces la salubritate, fără niciun mijloc de a-și satisface nevoile de bază și cu o teamă constantă pentru siguranța lor”. Belgia va trebui să le plătească daune morale Curtea recunoaște „eforturile semnificative depuse de autoritățile belgiene pentru a interveni în finanțarea structurilor asociative, a crea locuri de cazare suplimentare, a recruta personal și a scurta termenele de procesare a cererilor de azil” . Cu toate acestea, timpul în care „au pus în aplicare deciziile judecătorești referitoare la solicitanți și care vizau protejarea demnității umane nu poate fi considerat rezonabil”, se arată în hotărârea sa. Judecătorii au concluzionat în unanimitate că a avut loc o încălcare, printre altele, a articolului 3 (interzicerea tratamentelor degradante) și a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană. Belgia va trebui să plătească celor patru reclamanți sume cuprinse între 5.070 și 12.350 de euro „pentru daune morale” .
Educația unui copil, disputată la CEDO de părinții divorțați. Tatăl vrea să-l ducă la Paradis, mama are încredere în Varlaam Mitropolitul
Un conflict între doi părinți din Iași, despărțiți de câțiva ani, a depășit granițele instanțelor românești și a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Miza: școala la care trebuie înscris minorul. Mama și tatăl exercită împreună autoritatea părintească, dar nu se înțeleg în privința educației potrivite pentru copil, scrie Ziarul de Iași. Ce vrea băiatul Concret, mama vrea ca băiatul să-și continue studiile la Școala „Varlaam Mitropolitul”, unde învață de mai mulți ani, dar tatăl insistă să-l mute la „Paradis International College”. Cum dialogul dintre cei doi părinți nu a dus la niciun rezultat, instanțele ieșene au fost chemate să decidă în locul lor. Băiatul, elev de gimnaziu, a fost audiat de judecători și a spus că el se simte bine integrat la „Varlaam Mitropolitul”, are prieteni, rezultate bune și nu percepe activitățile religioase ca pe o constrângere. La proces, și mama a insistat asupra faptului că dorința tatălui de a-l muta pe copil la o altă școală nu are fundament concret și ar însemna o nouă ruptură în viața minorului. Ea a subliniat că băiatul este bine adaptat și că rezultatele sale confirmă acest lucru. Citește aici despre decizia judecătorilor români și cum a ajuns cazul pe masa magistraților de la CEDO.
Ucraina și Olanda vs. Rusia – pe masa judecătorilor CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se va pronunța miercuri asupra acțiunilor Rusiei în războiul din Ucraina. Printre cazuri sunt presupusele încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei și doborârea avionului Malaysia Airlines. Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se vor pronunța asupra a patru cazuri, intentate de Ucraina și Olanda împotriva Rusiei, potrivit AP. Va fi pentru prima dată când o instanță internațională va judeca vinovăția Rusiei pentru conflictul din Ucraina, care a început în 2014 și s-a amplificat în 2022. Decizia are valoare simbolică Totuși, decizia nu va avea un impact puternic asupra părților deoarece are o valoare simbolică. Plângerile au fost depuse înainte ca organul de conducere al curții să expulzeze Moscova în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Plângerea olandezilor vizează doborârea avionului Boeingul 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Avionul a fost doborât pe 17 iulie 2014, de o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un teritoriu din estul Ucrainei controlat de rebelii separatiști. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, inclusiv 196 de cetățeni olandezi. Kievul are mai multe cazuri împotriva Rusiei În luna mai, agenția ONU pentru aviație a găsit Rusia responsabilă pentru dezastru. Hotărârea de miercuri nu va fi ultima din partea CEDO care se ocupă de război. Kievul a deschis mai multe cazuri împotriva Rusiei și există aproape 10.000 de plângeri intentate de persoane fizice împotriva Kremlinului. Deciziile de la Strasbourg sunt separate de un proces din Olanda, în care doi ruși și un ucrainean au fost condamnați în lipsă pentru crimă din cauza rolului lor în doborârea zborului MH17.
Marine Le Pen ajunge la CEDO după ce i s-a interzis să candideze la prezidențiale. Ce solicitări are
Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a sesizat marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a contesta pedeapsa de ineligibilitate cu efect imediat la care ea a fost condamnată. Le Pen solicită suspendarea de urgență a executării imediate a sentinței pronunțate de un tribunal din Paris în luna martie, atunci când a fost condamnată pentru deturnare de fonduri UE. Hotărârea cuprinde și interdicția ca aceasta să candideze pentru o funcție publică timp de cinci ani, care i-ar împiedica participarea la prezidențialele din Franța din anul 2027, scrie POLITICO. Ea a apelat la ajutorul Curții din cauza „riscului de vătămare gravă și ireparabilă a drepturilor sale și ale alegătorilor care ar rezulta din imposibilitatea sa de a candida la alegerile viitoare”. În declarația sa, Le Pen a susținut că a fost lăsată fără o cale de atac legală adecvată pentru a-și contesta interdicția de a fi aleasă. În plus, lidera extremei drepte franceze neagă acuzațiile care îi sunt aduse. În afară de pedeapsa de ineligibiliate, tribunalul corecțional de la Paris a condamnat-o la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare.
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele