Secretul oamenilor care trec de 100 de ani? Cercetătorii au descoperit celule imunitare capabile să lupte cu cancerul
Un nou studiu publicat în revista Cell Reports indică faptul că, la persoanele care ating vârste extreme, anumite celule T capabile să distrugă celulele infectate, deteriorate sau canceroase devin mult mai numeroase. Descoperirea ar putea explica, cel puțin parțial, de ce unii oameni reușesc să îmbătrânească sănătos și să depășească 100 de ani, în ciuda riscului tot mai mare de cancer și alte boli asociate înaintării în vârstă, scrie Science Alert. Oameni de peste 100 de ani, protejați de un sistem imunitar adaptat Cercetătorii au analizat probe de sânge provenite de la 28 de participanți japonezi, împărțiți în funcție de vârstă. Studiul a identificat o creștere semnificativă a proporției unor celule numite CD4 CTL, o formă rară de celule T citotoxice. Aceste celule fac parte din sistemul imunitar adaptativ și au rolul de a identifica și elimina celule infectate, deteriorate sau canceroase. La cele opt persoane aflate în categoria de vârstă 70-90 de ani, proporția mediană a celulelor CD4 CTL era de aproximativ 4%. În cazul celor 10 centenari analizați, proporția a crescut la 9,6%. Cea mai mare valoare a fost observată însă în rândul supercentenarilor, adică al persoanelor care au depășit 110 ani. În cazul acestora, proporția mediană a celulelor CD4 CTL a ajuns la 17,6%. Celulele care luptă cu cancerul Cercetătorii au observat că aceste celule nu prezentau semne evidente de epuizare și erau active. Mai mult, o parte importantă dintre ele provenea din multiplicarea unor celule inițiale, ceea ce sugerează că sistemul imunitar a reacționat la amenințări întâlnite de organism de-a lungul vieții. În medie, aproximativ 33% dintre celulele CD4 CTL identificate în probe erau clone provenite din aceeași celulă inițială. În cazul unui centenar, aproape jumătate dintre aceste celule erau copii ale aceleiași celule. Potrivit cercetătorilor, acest fenomen ar putea reprezenta o formă de adaptare a sistemului imunitar la procesul de îmbătrânire. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, în organism apar mai frecvent celule îmbătrânite sau senescente și celule cu modificări care pot favoriza apariția cancerului. Analiza proteinelor de la suprafața celulelor a arătat că aceste CD4 CTL apar pe măsură ce celulele T helper pierd anumite proteine, CD27 și ulterior CD28. Ce înseamnă descoperirea pentru oamenii care ajung la 100 de ani Imunologul Kosuke Hashimoto, de la Universitatea din Osaka, subliniază că îmbătrânirea sistemului imunitar nu înseamnă neapărat doar declin. Rezultatele sugerează că sistemul imunitar poate continua să se adapteze chiar și la vârste foarte înaintate. Expansiunea selectivă a anumitor celule T ar putea contribui la protejarea organismului împotriva amenințărilor asociate îmbătrânirii și, implicit, la longevitatea excepțională. Totuși, cercetătorii avertizează că studiul are limite importante. Eșantionul a fost foarte mic, cu doar 28 de participanți, iar toți proveneau din Japonia. Prin urmare, rezultatele nu pot fi considerate reprezentative pentru întreaga populație mondială și nu demonstrează că aceste celule sunt singura explicație pentru longevitate. Studiul oferă însă o nouă perspectivă asupra modului în care sistemul imunitar se poate modifica odată cu vârsta și ar putea deschide noi direcții de cercetare privind îmbătrânirea sănătoasă și mecanismele naturale de apărare împotriva cancerului.
Dieta copiilor centenarilor. Ce mănâncă familiile cu longevitate ridicată, potrivit unui nou studiu
Cercetarea oferă o perspectivă asupra legăturii dintre alimentație și longevitate, analizând ce consumă membrii familiilor cu speranță de viață ridicată, scrie Euronews. Studiul a inclus 457 de adulți înscriși în cadrul New England Centenarian Study, una dintre cele mai ample cercetări dedicate familiilor cu membri centenari. Majoritatea participanților erau copii ai persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani. Participanții aveau vârste cuprinse între 40 și peste 90 de ani, media fiind în jurul vârstei de 70 de ani la momentul completării chestionarelor alimentare, în anul 2005. Dieta copiilor centenarilor include mai multe fructe și legume Rezultatele arată că dieta copiilor centenarilor are o calitate moderată spre bună, depășind scorurile obținute de alte grupuri similare de vârstnici din Statele Unite. Cercetătorii au evaluat alimentația prin patru indici nutriționali recunoscuți, asociați cu prevenirea bolilor cronice, sănătatea creierului și sustenabilitatea alimentară. Printre cele mai bine punctate categorii alimentare s-au numărat fructele, legumele, verdețurile, fasolea și fructele de mare. De asemenea, participanții au avut scoruri bune în ceea ce privește reducerea consumului de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate. Specialiștii consideră că aceste obiceiuri alimentare pot contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, afecțiuni care apar mai rar în rândul copiilor centenarilor comparativ cu populația generală. Dieta copiilor centenarilor rămâne deficitară la anumite categorii alimentare Chiar dacă dieta copiilor centenarilor este considerată mai sănătoasă decât media, cercetătorii au identificat și lipsuri importante. Participanții nu au atins nivelurile recomandate pentru consumul de cereale integrale, leguminoase, produse pe bază de soia și nuci. Aceste alimente sunt recomandate de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, deoarece contribuie la reducerea riscului de boli cronice și susțin sănătatea metabolică. Potrivit autorilor studiului, aceste rezultate sugerează că inclusiv persoanele provenite din familii longevive pot beneficia de îmbunătățiri în alimentație. Dieta copiilor centenarilor nu explică singură longevitatea Cercetătorii atrag atenția că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între alimentație și longevitate. Analiza este una observațională și se bazează pe răspunsuri oferite într-un singur moment în timp. În plus, majoritatea participanților aveau un nivel ridicat de educație și proveneau dintr-un grup demografic relativ omogen, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la nivel general. Totuși, nivelul educațional s-a dovedit a fi unul dintre factorii cei mai importanți în ceea ce privește calitatea alimentației. Persoanele cu studii superioare au obținut scoruri mai bune la toate categoriile analizate. Specialiștii susțin că rezultatele evidențiază nevoia unor programe mai eficiente de educație nutrițională pentru persoanele în vârstă. Acestea ar trebui să includă informații despre citirea etichetelor alimentare, gătitul sănătos și alegerea produselor nutritive. În același timp, cercetătorii recomandă autorităților să sprijine accesul la alimente sănătoase, precum cerealele integrale și leguminoasele, prin măsuri care să le facă mai accesibile ca preț și disponibilitate. În Europa, speranța de viață medie a ajuns la 81,7 ani, conform datelor din 2024. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Italia și Suedia, cu 84,1 ani, urmate de Spania, cu 84 de ani. La polul opus, Bulgaria, România și Letonia se află printre țările cu cea mai redusă speranță de viață din Uniunea Europeană.
Studiu: Consumatorii de carne pot avea șanse mai mari să ajungă la 100 de ani
Un nou studiu sugerează că adulții în vârstă care consumă carne ar putea avea șanse mai mari să trăiască peste 100 de ani. Concluziile vin însă cu avertismente importante legate de îmbătrânire, greutate corporală și nevoi nutriționale, potrivit ScienceAlert. Cercetătorii subliniază că rezultatele nu anulează deceniile de dovezi care susțin beneficiile dietelor bazate pe plante. Ce a arătat studiul Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste. Participanții au făcut parte din Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, un studiu început în 1998. Până în 2018, adulții care evitau carnea au fost mai puțin predispuși să devină centenari decât cei care o consumau. La prima vedere, rezultatele par să contrazică studiile care leagă dietele vegetariene de un risc mai scăzut de boală. Alimentația pe bază de plante a fost asociată constant cu rate mai mici de boli cardiovasculare, diabet și obezitate. Cercetătorii avertizează însă că vârsta joacă un rol esențial în interpretarea acestor date. De ce contează vârsta și greutatea Nevoile nutriționale se schimbă semnificativ la vârste înaintate. Necesarul energetic scade, iar masa musculară, densitatea osoasă și apetitul se diminuează adesea. Aceste schimbări cresc riscul de subnutriție și fragilitate la persoanele foarte în vârstă. Important este că probabilitatea mai mică de a ajunge la 100 de ani a fost observată doar la persoanele subponderale care nu consumau carne. Nu a fost identificat un risc crescut în rândul adulților în vârstă care aveau o greutate sănătoasă. Subponderalitatea la vârste înaintate este deja asociată cu mortalitate mai ridicată și fragilitate. Rolul nutrienților de origine animală Asocierea a dispărut în cazul adulților în vârstă care consumau pește, lactate sau ouă. Aceste alimente furnizează proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D, esențiale pentru sănătatea mușchilor și a oaselor. Cercetătorii sugerează că aportul moderat de alimente de origine animală poate preveni pierderea masei musculare la vârste foarte înaintate. Fiind un studiu observațional, rezultatele indică o corelație, nu o relație de cauzalitate. Experții spun că datele se aliniază așa-numitului „paradox al obezității”, potrivit căruia o greutate ușor mai mare poate favoriza supraviețuirea la vârste înaintate.