De ce este blocat proiectul Bala de pe Dunăre de 17 ani
Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani. AFDJ Galați a prezentat etapele acestui proiect, iar zona Bala este importantă pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă. Reactoarele au fost oprite pe 28 iulie și 13 august 2026, pe fondul nivelului extrem de scăzut al fluviului. Intervențiile de pe brațul Bala au fost prevăzute inițial într-un contract semnat în urmă cu peste 17 ani. Proiectul a fost, apoi, regândit după contestațiile unor organizații neguvernamentale, iar modificările au fost convenite cu reprezentanții Comisiei Europene, transmite Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați – AFDJ, în răspunsul pentru Mediafax. Loading … Proiectul Bala, care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării, este blocat de 17 ani Pe 12 august, Mediafax a solicitat informații despre stadiul proiectului și actualizarea indicatorilor tehnico-economici. Întrebările au fost transmise Ministerului Transporturilor și AFDJ Galați. Proiectul este gestionat de Ministerul Transporturilor, iar AFDJ este beneficiarul. Directorul general al AFDJ Galați a prezentat toate etapele proiectului. Investiția este considerată importantă, dar nu a fost încă implementată. Potrivit documentului, în data de 28.04.2009 s-a semnat contractul de tip FIDIC-Cartea Roşie nr.16PT 003-02/2005, „Îmbunătățirea condițiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 -km 175″ Proiect nr.ISPA/2005/RO/16/P/PT/003, între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate contractantă şi asocierea formată din SC INTERCONSTRUCT SRL, SC CANAL SERVICE SRL, SC SUPERQUATRO GRUP SRL şi SC G&G ROMANIA, având ca lider SC INTERCONSTRUCT SRL Constanţa, în calitate de antreprenor. Contractul urmărea îmbunătățirea navigației pe sectorul Călărași-Brăila. Proiectul prevedea redistribuirea debitelor între brațul Bala-Borcea și brațul principal al Dunării. Lucrările hidrotehnice din cele 3 puncte critice au fost finalizate și recepționate. Acestea au vizat intervențiile prevăzute în contract, care sunt: Punctul critic 01 Bala: lucrări recepționate pe data de 27.04.2016; Punctul critic 02 Epuraşu: lucrări receptionate pe data de 26.11.2015; Punctul critic 10 Ostrovul Lupu: lucrări recepționate pe data de 04.08.2014. La punctul critic Bala, proiectul prevedea construirea unui prag de fund la cota de 4,21 metri. În urma intervenției ONG-urilor de mediu, lucrarea a fost realizată la 50% din nivelul proiectat, transmite directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan. După acest prim obstacol, autoritățile au decis să reanalizeze soluțiile propuse. Autoritățile au decis, împreună cu reprezentanții Comisiei Europene și Ministerul Transporturilor, realizarea unui nou studiu de fezabilitate pentru Bala. Acesta trebuie să identifice soluții alternative pentru creșterea nivelului Dunării cu până la 1,20 metri în zona bifurcației. Analiza a avut 25 de criterii. Un nou studiu de fezabilitate În cadrul noului studiu de fezabilitate au fost analizate 9 soluții tehnice alternative. Acestea au fost evaluate printr-o analiză SWOT și apoi comparate pe baza a 25 de criterii. aspecte privind navigatia: 10 criterii; aspecte de mediu: 10 criterii; aspecte combinate: 5 criterii, în urma căreia au fost alese 2 soluții alternative cu punctaj maxim. Cele două soluții cu cele mai bune rezultate au fost analizate prin modele matematice 2D și 3D. Studiile au urmărit efectele imediate și pe termen lung ale lucrărilor. A fost evaluată și evoluția albiei Dunării pe o perioadă de 50 de ani. În urma analizelor, consultanții EGIS au recomandat soluția considerată cea mai eficientă. Aceasta vizează „restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”. Măsura urmărește îmbunătățirea navigației și protejarea mediului. Care este soluția și în ce stadiu se află proiectul? Soluția recomandată ar redistribui cel mai bine debitele către brațul Dunărea Veche. Efectul este vizat în special la debite mici, între 2.000 și 3.500 m3/s. Măsura ar asigura și condiții de navigație pe rețeaua TEN-T. Soluția recomandată ar crește debitul pe Dunărea Veche cu până la 168%, iar nivelul apei ar putea urca cu până la 1,20 metri. Modelările pe 50 de ani indică o stabilizare a bifurcației. Viteza apei ar crește cu aproximativ 0,3-0,5 m/s și soluția ar reduce și efectul stâncii Pârjoaia asupra devierii debitelor către brațul Bala. Deși proiectul are toate avizele necesare, acesta s-a blocat. Proiectul a parcurs etapele pentru obținerea finanțării prin Programul Transport 2021-2027. Cererea de finanțare a fost depusă pe 31 ianuarie 2024. În prezent, aceasta se află în etapa de evaluare. Proiectul este considerat prioritar pentru sectorul căilor navigabile din rețeaua TEN-T. Prima licitație pentru proiectare și execuție a fost lansată în octombrie 2024, dar nu a primit nicio ofertă. Procedura a fost reluată în martie 2025, când a fost depusă o singură ofertă, însă licitația s-a încheiat fără atribuire în iulie 2025, din lipsa finanțării. „După aprobarea finanţări se va organiza o nouă procedură de licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție lucrări”, a conchis director general al AFDJ în răspunsul pentru Mediafax.
Bogdan Ivan, ironii la adresa Guvernului, după anunțul privind CNE Cernavodă: Dacă nu știu cum sa facă le explic eu
Bogdan Ivan, fostul ministru PSD al Energiei, a criticat executivul pentru măsurile energetice pe care le-a luat atât înainte, cât și după situația de pe Dunăre. El spune că Guvernul trebuia să activeze un mecanism european de solidaritate. „Un guvern cu puteri limitate este evident că acționează limitat atât din punct de vedere al puterilor, cât și din punct de vedere al viziunii. Iar ceea ce am văzut de câteva zile, băr[bă]iala asta cu 2 cm plus, 2 cm minus, mi se pare un autorism maxim. Iar faptul că toată lumea se pricepe la energie, de la ministrul Apărării până la ministrul Mediului, și toată lumea face Energie în ultima perioadă, oamenii de acasă nu mai știu ce să înțeleagă”, a declarat Bogdan Ivan. Consecințele închiderii Reactorului 2 de la Cernavodă Fostul ministru al Energiei a spus că a fost sunat de către reprezentanții marilor companii. Aceștia i-ar fi spus că sunt îngrijorați de creșterile de preț ale energiei. Ivan mai atrage astfel atenția asupra riscului că, în aceste condiții, scumpirea energiei ar putea să se reflecte și în prețurile de la raft. „Companiile din România, care și așa au fost lovite de prețurile astea foarte mari la energie, de asemenea nu știu cum să-și facă business plan-ul. Pentru că toată lumea bâjbâie, vine la televizor cu o mie de versiuni, ba că sunt 2 cm plus, ba că s-a pus o barjă, ba că nu mai e barja, ba că n-a fost plătită piatra aia, toate bâjbâielile astea se văd în buzunarul fiecărui român care plătește mult mai mult”, a adăugat fostul ministru PSD. Bogdan Ivan, reproșuri la adresa premierului Social-democratul nu s-a ferit să dea sfaturi Guvernului interimar, pe care partidul său l-a demis prin moțiune de cenzură. Întrebat cine este vinovatul pentru această situație de criză energetică, Bogdan Ivan a răspuns: „Păi tu, ca și ministrul Energiei, ai la dispoziție Comandamentul Energetic Național, în care ai informații primite de la ANMH în care știi că o să ai anumite debite, anumite temperaturi, iar în această perioadă, împreună cu toți specialiștii, te pregătești.”
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit în următoarele 48 de ore. Sorin Rândașu, director Apele Române: Este inevitabil
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită în următoarele 48 de ore, a declarat Sorin Rândașu, director situații de urgență din Apele Române. La Cernavodă a fost atins pragul de -230cm, cel care conform procedurilor înseamnă oprirea unității a explicat Rândașu, la Digi24. „Este inevitabil”, spune Sorin Rândașu. Debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns, marți dimineața, la 1.370mc/s la intrarea în țară. Loading … „La cum arată prognoza nu există soluții”, a spus el. Și nici veștile pentru următoarea perioadă nu sunt mai bune. „În următoarele cinci zile nu va ploua în bazinul Dunării”, a spus Sorin Rândașu. Ceea ce înseamnă că timp de 2 săptămâni situația nu se va îmbunătăți. „Va mai scădea cu încă 6 cm față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a mai spus Sorin Rândașu. Diana Buzoianu: „Estimarea este revizuită” Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, avertiza, luni seară, la Euronews, că estimările privind modificările în debitul Dunării variază extrem de rapid. „Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și astfel nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă. Astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri. În aceste momente au loc lucrări de dragare, care, și în momentul în care vor reveni ploile și va reveni debitul, vor ajuta ca, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, totuși să poată să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid”, a spus Diana Buzoianu. Știre în curs de actualizare
Barjele din Dunăre au fost scufundate. Când apar efectele
Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre a fost finalizată după 7 ore. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a declarat la rândul său că operațiunea s-a desfășurat în condiții de siguranță. Barjele au fost scufundate în amplasamentul stabilit de Apele Române. Apele Române anunță că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje în zona Cernavodă s-a încheiat cu succes, după 7 ore. Astfel, toate cele 4 barje au fost scufundate pentru a limita scăderea nivelului Dunării. Autoritățile estimează că efectele vor fi resimțite cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni (9 și 10 august). Loading … ”Operațiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operațiunii se vor resimți cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a anunțat, sâmbătă seară, 8 august, Apele Române. Barjele au fost scufundate în Dunăre. Sursă foto: Captură video Facebook Două barje au fost amplasate la 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar alte două în amonte. Acestea formează două praguri artificiale. Măsura urmărește redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și limitarea scăderii nivelului apei la Cernavodă. „Gata! Astăzi am finalizat mult mai repede procedura de scufundare a celor două barje. Procedura s-a desfășurat în cele mai bune condiții de siguranță și a fost respectat cu strictețe amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru această operațiune, au fost folosite 4 împingătoare de mare putere, care au fost ajutate de ambarcațiunile AFDJ. Mulțumesc tuturor celor implicați, mai ales căpitanilor împingătoarelor pentru bună coordonare!”, a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu pe Facebook. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Operațiunea vine după ce stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN. Sursă video: Facebook – Irinel Ionel Scrioșteanu
Proiectul reactoarelor 3 și 4 Cernavodă intră în linie dreaptă. Va fi cea mai mare investiție energetică din ultimii 35 de ani
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă avansează în faza finală a lucrărilor. EnergoNuclear, care în prezent așteaptă avizul tehnic de racordare la SEN, solicită oferte pentru materiale și pregătește finanțarea și autorizațiile necesare construcției. Filiala EnergoNuclear a companiei de stat Nuclearelectrica, responsabilă de dezvoltarea proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, se află într-un moment-cheie al procesului investițional. Compania așteaptă emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) la sistemul energetic național pentru noile unități nucleare, scrie Profit.ro. Cererea de ATR a fost depusă anul trecut la operatorul de transport și sistem Transelectrica. În paralel, EnergoNuclear a demarat solicitarea de cotații de preț de la potențiali contractori pentru materialele, echipamentele și manopera necesare implementării proiectului. Proiectul, în etapa lucrărilor preliminare În prezent, reactoarele 3 și 4 se află în etapa a doua de dezvoltare, cea a lucrărilor preliminare. Aceasta include elaborarea ingineriei necesare definirii proiectului, structurarea și contractarea finanțării, precum și obținerea autorizației de securitate nucleară pentru etapa a treia – faza de construcție. Termenul-limită actual pentru adoptarea deciziei finale de investiție este stabilit pentru jumătatea anului viitor. Costul total al proiectului este estimat în prezent la aproximativ 7 miliarde de euro. O parte semnificativă a finanțării, circa 3 miliarde de dolari (peste 2,5 miliarde de euro), ar putea proveni dintr-un credit acordat de banca de stat americană ExIm US, destinat finanțării exporturilor de servicii de inginerie și management de proiect din Statele Unite. „Au fost recepționate primele pachete de inginerie asociate cu echipamentele și/sau materialele care au un impact relevant asupra bugetului sau duratei de finalizare a unităților 3 și 4 (vasul Calandria, turbogeneratorul etc). Aceste pachete conțin proiectele echipamentelor și vor fi trimise în anul 2026 către diverși fabricanți naționali și internaționali în vederea obținerii cotațiilor de preț”, se arată într-un document analizat. Totodată, EnergoNuclear a finalizat strategia de estimare a costurilor, care definește structura datelor, ipotezele utilizate și modul de colectare a informațiilor din piață. În prezent, se finalizează centralizarea cantităților de materiale necesare, pentru obținerea de cotații de preț atât din piața locală, cât și din cea internațională. „În ceea ce privește echipamentele, sunt în curs de finalizare pachetele de cerere de ofertă (EQR) care urmează să fie transmise în piață pentru cotații de preț începând cu luna ianuarie 2026”, se mai precizează în document. Procesul de consultare a pieței este în plină desfășurare și vizează evaluarea capacităților, disponibilității și apetitului de risc al contractorilor și furnizorilor relevanți, atât din sectorul nuclear, cât și non-nuclear. „Consultarea pieței reprezintă o etapă critică pentru reducerea riscurilor, optimizarea strategiei de implementare și alinierea proiectului cu capacitățile industriei la nivel național și internațional”, se arată în document. Anul trecut, cu sprijinul consultantului extern Deloitte, EnergoNuclear a pregătit draftul documentației de notificare a ajutorului de stat pentru proiect, în vederea transmiterii acesteia către Comisia Europeană – Directoratul General pentru Competiție (DG Comp). Strategia de construcție și organizarea de șantier sunt în curs de rafinare. Au fost definite primele opțiuni privind amplasarea organizării de șantier, având în vedere necesarul ridicat de spații și interacțiunea cu proiectele deja existente pe amplasamentul centralei. Echipele de proiect au efectuat mai multe deplasări în zona limitrofă CNE Cernavodă și au demarat discuții cu Primăria Cernavodă pentru utilizarea unor terenuri aflate în proprietatea municipalității. Pe partea de autorizare, au fost depuse documentații către CNCAN pentru obținerea autorizației de securitate nucleară pentru faza de construcții-montaj, a fost reînnoit avizul de gospodărire a apelor și au avut loc consultări cu mai multe instituții, inclusiv MApN, IGSU Dobrogea, DSP Constanța, MAI și SRI. „S-au făcut demersurile necesare obținerii derogărilor de la unele prevederi legislative ale Ordinului nr 275/M.57/2018 pentru stabilirea limitelor zonei interzise LRP2, pentru desfășurarea activităților de survol cu drona, pentru scanarea structurilor existente ale unităților 3 și 4 CNE Cernavodă″, se mai arată în document. RECOMANDAREA AUTORULUI Retehnologizarea Unității 1 de la CERNAVODĂ a trecut de o nouă etapă. Mai urmează votul în AGA Nuclearelectrica și aprobarea Guvernului Canadei S-a semnat contractul pentru REACTOARELE 3 și 4. S. Burduja: „Este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii”
Prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume a început să fie construită la Cernavodă: Burduja: România marchează un moment ISTORIC
Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, au turnat luni, la centrală de la Cernavodă, primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa și a treia din lume, au anunțat oficialii companiei naționale și ai Ministerului Energiei. „România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider european în energia viitorului”, a apreciat ministrul Sebastian Burduja. Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au demarat, luni, la CNE Cernavodă, lucrările de construcție ale primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, în prezența E.S. dl. RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, după ce ausemnat contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) în luna iunie 2023. Instalația de Detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune. „Astăzi scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit demnitarului, aceasta este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor. „Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului. Mai mult, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă,” a declarat Sebastian Burduja. Proiect vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului Proiectul CTRF de la CNE Cernavodă are drept obiectiv reducerea concentrației de tritiu din sistemele de apă grea ale reactoarelor CANDU de la Unitățile 1 și 2, arată oficialii ministerului. Acest proiect este vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare. Prin aceasta, se va permite reutilizarea apei grele. De asemenea, tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoare reactoare de fuziune. „Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica. Potrivit companiei, România are de asemenea oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale. „La fel cum orice structură se bazează pe o fundație solidă și impecabilă, sperăm sincer că betonul turnat astăzi, fără fisuri, va servi drept bază solidă pe care va fi construită cu succes instalația de detritiere. KHNP rămâne pe deplin angajată să colaboreze strâns cu SNN, așa cum a făcut-o întotdeauna, pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general al KHNP. Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vălcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România. Proiectul CTRF va fi finalizat în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. Acesta beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, care asigură un împrumut de 145 de milioane de euro. Prin această investiție strategică, România își consolidează poziția în industria nucleară globală și devine un actor esențial în viitorul energiei curate la nivel european. Sursa foto: Nuclearelectrica Citiți și Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele