Cât de fiabile sunt centralele electrice pentru încălzirea locuințelor și producerea apei calde. Detalii despre varianta de 12 kw
Centralele electrice reprezintă soluții moderne și tot mai des folosite pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea apei calde menajere, ca alternativă la sistemele clasice de încălzire pe gaz, mai ales în zonele unde racordarea la rețeaua de gaze naturale nu este posibilă sau presupune costuri ridicate. Ele funcționează exclusiv pe bază de energie electrică, fără a fi nevoia de utilizarea combustibilor fosili, ceea ce le face o alternativă eficientă și ecologică. Mulți proprietari aleg varianta de 12 kw, acest tip de centrală fiind apreciat pentru instalarea simplă, lipsa emisiilor poluante și siguranța în exploatare. Dar, chiar dacă sunt foarte eficiente, centralele electrice îi fac pe unii utilizatori să se întrebe ce consum de energie au, acesta fiind un aspect foarte important care influențează, până la urmă, valoarea facturilor. Cât consumă o centrală electrică de 12 kW O centrală electrică de 12 kW are o putere nominală care indică consumul maxim pe oră, respectiv 12 kWh, pentru fiecare oră de funcționare continuă. Acest lucru înseamnă că, atunci când centrala funcționează la capacitate maximă, timp de o oră, va consuma exact 12 kW/oră de energie electrică, pottiviy bzi.ro. Dar, în realitate, centrala nu funcționează permanent la putere maximă, ci pornește și se oprește în funcție de temperatura setată și de pierderile de căldură din locuință. Totuși, în zilele de iarnă mai reci, durata totală de funcționare poate ajunge la 6-10 ore pe zi, chiar dacă aceasta nu este continuă. Astfel, consumul zilnic estimativ poate varia considerabil, în funcție de câte ore funcționează. De exemplu, la 6 ore de funcționare centrala consumă aproximativ 72 kWh/zi, la 8 ore de funcționare aproximativ 96 kWh/zi, iar în situații extreme, la 10 ore, ajunge la un consum de până la 120 kWh/zi. Pe parcursul unei luni de iarnă, consumul total poate depăși 1.000-1.500 kWh, în special în locuințele slab izolate sau în perioadele cu temperaturi foarte scăzute. Cum funcționează o centrală electrică și sfaturi pentru reducerea consumului O centrală electrică funcționează prin intermediul unei rezistențe electrice care se încălzește atunci când este alimentată cu energie electrică, iar căldura produsă este transferată apei din sistem, care este apoi distribuită către calorifere sau punctele de consum pentru apă caldă menajeră. Specialiștii recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente, pentru reducerea consumului. Astfel, izolarea termică a locuinței este una dintre cele mai importante, deoarece reduce pierderile de căldură și timpul de funcționare al centralei. FOTO – Caracter ilustrativ: Mathaus Totodată, utilizarea unui termostat de ambient ajută la menținerea unei temperaturi constante și previne funcționarea inutilă la putere maximă. Setarea unei temperaturi moderate, întreținerea periodică a centralei și adaptarea obiceiurilor de consum pot contribui semnificativ la scăderea consumului lunar. Astfel, o centrală electrică de 12 kW poate deveni o soluție acceptabilă pentru anumite tipuri de locuințe, atunci când este utilizată în mod corect. Autorul mai recomandă: Ce este taxa de cogenerare și cum vor crește facturile la energie în ianuarie 2026 În atenția clienților Hidroelectrica. Modernizarea aplicației iHidro a fost finalizată Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Vești bune pentru persoanele care folosesc centrale de apartament. E valabil până în anul 2050
Sunt vești bune pentru persoanele care folosesc centrale de apartament. Până la data 1 ianuarie 2030, nu există un text de lege care poate fi interpretat ca limitativ în ceea ce privește utilizarea centratelor individuale de apartament alimentate cu gaz, în clădirile rezidențiale noi, arată Ministerul Dezvoltării într-un act oficial analizat de Profit.ro. De asemenea, pentru clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050. Potrivit sursei citate, autoritățile de la București au pregătit, cu întârziere, transpunerea parțială în legislația românească a unei Directive UE din vara anului 2024, care prevede că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre ale Uniunii nu mai acordă subvenții de stat pentru instalarea de „cazane autonome alimentate cu combustibili fosili”, adică pentru montarea de centrale de apartament pe gaze. AÎntr-un document analizat de Profit.ro, Ministerul Dezvoltării arată că statele membre sunt încurajate să depună eforturi pentru a elimina treptat cazanele autonome pe bază de combustibili fosili și, într-o primă etapă, începând din 2025, nu ar trebui să acorde niciun stimulent financiar pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2025, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). De altfel, Ministerul Dezvoltării precizează că nu a avut și nici nu are în derulare programe de finanțare care să vizeze, între cheltuielile eligibile, instalarea centralelor individuale de apartament alimentate cu gaz. a) începând cu 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute de organismele publice; și b) începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi. Până la intrarea în vigoare a prevederilor transpuse în legislația națională, se poate concluziona că, doar începând din 1 ianuarie 2028 pentru clădirile noi deținute de organismele publice și apoi, din 1 ianuarie 2030 pentru toate clădirile noi, la proiectarea acestora este necesară respectarea cerințelor privind clădirile cu emisii zero, clădiri care sunt definite ca având o performanță energetică foarte ridicată, care necesită energie egală cu zero sau o cantitate foarte scăzută de energie, și care produc zero emisii de carbon din combustibili fosili la fața locului și emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau foarte scăzute. Anterior punerii în aplicare a cerințelor menționate mai sus, ”statele membre se asigură că toate noile clădiri sunt cel puțin clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și că ele îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5”. Clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) sunt deja definite în legislația națională prin art. 3, punctul 15, din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel: „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel: a) în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, după cum urmează: – în proporție de minimum 10% cu energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului; – în proporție de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanții de origine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b) într-o proporție minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026”. „Astfel, până la intrarea în vigoare a prevederilor articolului 7, alineatului 1, litera b) din Directiva (UE) 2024/1275, adică începând cu 1 ianuarie 2030, nu există un text de lege care poate fi interpretat ca limitativ în ceea ce privește utilizarea centratelor individuale de apartament alimentate cu gaz, în clădirile rezidențiale noi”, mai arată Ministerul. Potrivit acestuia, proiectarea clădirilor noi pentru respectarea cerințelor prevăzute pentru clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este reglementată prin art. 17 alin.(1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și este obligatorie pentru toate clădirile realizate în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020. „În ceea ce privește clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050, așa cum se specifică prin Considerentul 20 din Directiva (UE) 2024/1275”, mai precizează sursa citată. În acest moment, în vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor aduse de Directiva (UE) 2024/1275, a fost înființat un grupul de lucru interinstituțional aprobat prin ordin de ministru, iar termenul de transpunere este 31 mai 2026. Ca urmare, Ministerul arată că informațiile cu privire la «obligația clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) de a avea emisii de CO2 aproape nule sau foarte scăzute este una fără temei legal și conduce la „interpretări eronate” cu privire la sistemele tehnice de încălzire a spațiilor din aceste clădiri, precum că nu ar putea fi utilizate centralele pe gaz în clădirile nZEB deoarece ele produc emisii de CO2,fiind în mod indirect interzise în toate noile clădiri care trebuie construite conform acestui standard». FOTO – Caracter ilustrativ ”Standardele nZEB prevăd o proiectare pentru clădirile noi care să necesite un consum de energie pentru asigurarea performanței energetice aproape egal cu zero sau foarte scăzut și care să fie acoperit în proporție de 30% din surse regenerabile de energie”, arată ministerul. Acesta mai subliniază că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, care stabilesc că întocmirea unui ”studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înalță eficiență, dacă acestea există” nu induc obligativitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență. „Alegerea acestor sisteme se face, dacă acestea există, doar în urma unui studiu parte a studiului de fezabilitate, care să justifice oportunitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător, a utilizării acestora”, subliniază Ministerul. Anterior, și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că ideea interzicerii centralelor de apartament de către Uniunea Europeană este un fake news, ea precizând că nu există vreo decizie
Când trebuie să pornim centrala termică din apartament. La ce temperatură exterioară este frig în casă, de fapt
A venit toamna și, cât de curând inevitabil, urmează iarna. Două anotimpuri reci, în care oamenii apelează la diverse soluții de încălzire. Cei care dețin o centrală termică de apartament… o pornesc atunci când temperatura exterioară scade sub 15–16° Celsius. Ei bine, sub acest prag, locuința începe să se răcească mai repede decât se încălzește natural de la soare sau de la vecini. Dar dacă apartamentul este bine izolat și ai vecini care încălzesc la rândul lor, poți aștepta chiar și până la temperaturi exterioare de 12–13° Celsius. Temperaturile interioare se mențin acceptabile, fără să pornești centrala imediat. Dacă ai copii mici, persoane în vârstă sau petreci mult timp acasă, pragul poate fi mai ridicat, în interior, cum ar fi 17–18° Celsius. Confortul și sănătatea sunt prioritare, deci nu te raporta doar la temperatura exterioară. O regulă practică ar fi să urmărește temperatura din apartament, nu doar pe cea de afară. În general, confortul optim este între 20–22 °C. Abia când scade sub 19–20 °C în casă, merită pornită centrala, conform datelor următoare: Directorul Termoenergetica despre interzicerea centralelor de apartament: „Va fi inevitabil. Măsura este abuzivă, fără alternative” Directorul general al Companiei Termoenergetica, Adrian Teodorescu, a vorbit, în cadrul emisiunii Cu Gândul la București”, despre interzicerea centralelor de apartament și spune că această măsură este inevitabilă la nivel european. „În primul rând că discutăm de centrale care urmează a fi puse în funcțiune. Normativul european vizează interzicerea montării de centrale individuale. Este doar o chestiune de calendar și de modalitate prin care vom transpune obligațiile europene în legislația română. Este inevitabil. Discutăm de exploatarea unei resurse naturale finite pentru satisfacerea unor nevoi individuale cu poluare. Și atunci, principiile europene interzic aceste lucruri”, a precizat Adrian Teodorescu în emisiunea „Cu Gândul la București”. Directorul Termoenergetica a mai precizat că statul trebuie să ofere măsuri alternative de încălzire, altfel interzicerea centralelor de apartament va fi o măsură abuzivă. La rândul său, Andrei Corlan, comisar general Garda Națională de Mediu (GNM), a precizat recent, pentru sursa citată, că blocurile din cartierele rezidențiale care au centrale de apartament trebuie racordate, în timp, la sistemul centralizat de termoficare. Precizările șefului GNM vin în contextul în care se interzic centralele de apartament.