Radu Miruță: Intervenția pe Dunăre a prelungit cu 7 zile funcționarea reactorului 2 de la Cernavodă
„Cifrele arată un singur lucru. După soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 de la Cernavodă a funcționat încă șapte zile”, a spus Radu Miruță, duminică, la B1 TV. „S-a prelungit funcționarea unui reactor nuclear care injectează 680 de megawați-oră în bandă, încă o săptămână. (…) Șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a afirmat el. Miruță a respins însă ideea că intervenția ar fi rezolvat definitiv problema nivelului Dunării și a subliniat că acțiunea a fost una punctuală, menită să ofere timp suplimentar. „Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește. Sitația era ca el să fie oprit joia trecută. A funcționat în urma măsurilor luate punctual încă o săptămână”, a spus ministrul. „Gvernul României a fost pus în situația în care, în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor, pe care unii foști miniștri l-au ținut blocat, (…) să se intervină punctual nu pentru a se rezolva problema, ci pentru a se prelungi funcționarea prin aceste puncții care s-au întâmplat în câteva locații indicate de specialiști. Și da, șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a adăugat el. Ministrul consideră un succes intervenția. „A fost o acțiune necesară, gândită de specialiști și, din punctul meu de vedere, în urma ei s-a obținut un succes, dacă șapte zile reactorul a putut funcționa”, a spus Miruță. Ministrul a mai dat exemplul și posibilitatea unor măsuri similare pe care le are în plan Ungaria. „Pare că și specialiștii de acolo găsesc soluții în aceeași zonă pentru că tehnica spune clar care sunt variantele de a se întâmpla aceste lucruri”, a încheiat ministrul.
Criza energetică scoate la iveală bomba administrativă de la Cernavodă: reactoarele au funcționat fără autorizație
România traversează una dintre cele mai grave crize energetice din istorie, iar Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează practic la mila nivelului Dunării. Unitatea 1 a fost oprită, iar oprirea Unității 2 este doar o chestie de timp. În toată această perioadă, autorizația care îi permitea centralei să capteze apa necesară reactoarelor și să evacueze apele uzate a expirat pe 30 iunie 2026. O lună mai târziu, exact documentul care ar trebui să arate în ce condiții poate fi folosită apa Dunării nu poate fi identificat în evidențele publice consultate. Nu vorbim despre o hârtie ”decorativă”, rătăcită într-un sertar. Ci despre actul care condiționează tehnic și juridic exploatarea instalațiilor prin care centrala ia și evacuează apă. Fără această apă, reactoarele nu pot fi răcite și nu pot produce energie. Așadar, documentele oficiale de pe site-ul Nuclearelectrica arată că autorizația de gospodărire a apelor nr. 72 din 6 septembrie 2021, care reglementa „alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate pentru U1 și U2 de la CNE Cernavodă”, era valabilă numai până la 30 iunie 2026. Actul fusese emis de Administrația Națională „Apele Române”. La mai puțin de o lună după expirarea autorizației, nivelul Dunării a devenit atât de scăzut încât Unitatea 1 a fost oprită controlat. Pe 29 iulie, Nuclearelectrica anunța oficial că și Unitatea 2 urma să fie oprită în seara aceleiași zile sau în dimineața de 30 iulie, din cauza nivelului „extrem de scăzut, fără precedent” al Dunării. Compania confirma că Unitatea 1 se afla deja în stare oprită sigură. A doua zi, compania a revenit: Unitatea 2 rămânea conectată la Sistemul Energetic Național, după ce specialiștii constataseră că parametrii încă permiteau funcționarea în siguranță. Nuclearelectrica a subliniat însă că operarea era doar temporară și că oprirea reactorului putea deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția Dunării. Cu alte cuvinte, România a ajuns să depindă de fiecare centimetru de apă, dar autoritățile nu prezintă public actul care stabilește condițiile în care centrala poate folosi tocmai această apă. „Permisul” fără de care centrala nu poate folosi legal Dunărea Specificăm că autorizația de gospodărire a apelor nu este autorizația nucleară de funcționare. Nu stabilește dacă reactorul este sigur din punct de vedere nuclear, ci reglementează folosirea apei fără de care reactorul nu poate funcționa. În cazul Cernavodă, documentul stabilește, între altele, cantitățile de apă care pot fi captate, instalațiile utilizate, condițiile de evacuare, parametrii de calitate, temperaturile și obligațiile de monitorizare. Documentele de mediu ale Nuclearelectrica indicau pentru Unitățile 1 și 2 un volum maxim autorizat al apei tehnologice de 9.331.200 de metri cubi pe zi. Este un plafon tehnic, nu cantitatea de apă „consumată” definitiv, deoarece cea mai mare parte este evacuată ulterior, însă cifra arată dimensiunea uriașă a operațiunii reglementate practic prin această autorizație. Centrala Nucleară Cernavodă Tocmai când debitul Dunării este extrem de scăzut, documentul actual ar trebui să ne arate dacă volumele autorizate au rămas aceleași, dacă au fost introduse restricții, ce limite de exploatare au fost stabilite și în ce condiții poate continua Unitatea 2. Autorizația ”s-a evaporat” înaintea apei din Dunăre Procedura legală obligă titularul să solicite o autorizație nouă cu cel puțin 60 de zile lucrătoare înainte de expirarea celei vechi. La expirare, autoritatea trebuie să emită un nou act, după analizarea documentației și verificarea în teren, dacă situația tehnică nu s-a modificat. Autorizațiile emise trebuie introduse de autoritate și în arhiva computerizată. În evidențele publice consultate până la 3 august 2026 nu am putut identifica noua autorizație pentru alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate ale Unităților 1 și 2. Registrul public central al Administrației Naționale „Apele Române” este, în plus, rămas în urmă: lista disponibilă public nu conține actele emise în 2026. Prin urmare, absența documentului din registru nu demonstrează, singură, că acesta nu a fost emis. Demonstrează însă o lipsă gravă de transparență într-un moment în care funcționarea centralei nucleare a devenit o problemă de siguranță energetică națională. Totuși, în registrul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral pentru iunie 2026 apare o autorizație nouă eliberată Nuclearelectrica pentru Depozitul Intermediar de Combustibil Ars – DICA. Aceasta nu acoperă însă alimentarea cu apă a reactoarelor U1 și U2. Autorizația veche a reactoarelor fusese emisă la nivel central de Administrația Națională „Apele Române”, ceea ce înseamnă că lipsa sa din registrul bazinal nu este o probă definitivă că nu există. Ori autorizația există și este ținută departe de public, ori nu exista la expirarea celei vechi. Situația ar putea avea câteva explicații posibile. Prima ar fi aceea că autorizația nouă a fost emisă, dar instituțiile nu au publicat-o și nici nu au actualizat evidențele. A doua: Nuclearelectrica a cerut reînnoirea, însă procedura nu a fost finalizată nici până acum. A treia, și cea mai gravă: o parte dintre operațiunile de captare și evacuare a apei ar fi continuat după expirarea documentului, fără o autorizație nouă sau fără un alt temei juridic explicit. În acest moment, nu există suficiente dovezi pentru a putea afirma că Unitatea 2 funcționează ilegal ori că lipsa autorizației a provocat oprirea Unității 1. Motivul oficial al opririi este nivelul extrem de scăzut al Dunării.
Salvarea centralei Cernavodă: Miruță anunță cei 4 pași necesari
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat detaliat planul de intervenție în patru pași de pe Dunăre care va crește debitul apei și va ține pornită centrala nucleară de la Cernavodă. Oficialul a subliniat că Armata ajută specialiștii de la Apele Române într-o misiune contracronometru. Planul prevede dinamitarea unor stânci. Operațiune critică la intersecția cu Brațul Bala Potrivit ministrului Radu Miruță, situația este gestionată de experții de la Apele Române, iar scopul lor principal este să asigure un volum suficient de apă la zona de aspirație a pompelor de răcire ale centralei. Acesta a avertizat că la intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala există o treaptă de nivel care deviază cursul fluviului și privează centrala de la Cernavodă de apa necesară. „Întreaga situație este gestionată de specialiștii de la Apele Române. Scopul principal este asigurarea unui debit mai mare de apă la zona de aspirație a pompelor care să tragă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă. Acolo trebuiau făcute niște lucrări de mult timp, lucrări ample. Nu au prea fost făcute și se încearcă intervenția de urgență pentru a atenua în ce măsură se poate”, a explicat Radu Miruță pentru observatornews.ro, adăugând că planul celor patru pași a fost propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Dinamitarea stâncii și misiunea scafandrilor militari Primul și cel mai complex pas implică utilizarea explozibilului subacvatic. Ministrul Apărării a precizat că s-a luat decizia dinamitării unei stânci care împiedică direcționarea debitului spre Cernavodă, o procedură amânată de ani de zile, deși a fost analizată în trecut. „Pentru asta, specialiștii din Armata Română, de la Forțele Navale cu scafandrii, au ajuns în această dimineață acolo. S-a făcut o dinamitare de test. Acolo roca este cu destul de multe găuri care absorb din suflul exploziei. Scafandrii încearcă în aceste momente să identifice o metodă de a plasa explozibilul sub apă”, a declarat Radu Miruță. Scufundarea unor barje și lucrări de dragare Pentru a consolida efectul detonării, al doilea pas constă în blocarea apei redirecționate cu ajutorul unui baraj artificial. „Specialiștii spun că s-ar justifica scufundarea unor barje. Încă se fac calcule ca apa care începe să fie redirecționată după eliminarea acestei stânci să fie barată cât de cât din scufundarea acestor barje, pentru ca ea să ajungă spre Cernavodă”, a menționat ministrul. În paralel, celelalte două etape ale planului vizează lucrări mecanice ample pe cursul fluviului. Este vorba despre operațiuni de dragare direct în zona Cernavodă, care vor facilita accesul apei spre pompe, precum și de dragarea necesară pentru eliminarea treptei de nivel de la intersecția cu Brațul Bala. Ministrul Apărării a declarat și că, deși inițial era luată în calcul doar scufundarea barjelor, experții hidrologi au stabilit că toate cele patru etape sunt absolut necesare pentru succesul misiunii. „Dacă ele sunt bune, va fi un succes. Sunt calcule ale specialiștilor hidrologici, Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca”, a conchis Radu Miruță.
Alertă energetică în august. Risc crescut de pene de curent
În cursul zilei de vineri, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Iată ce măsuri poate lua Guvernul și cât de mare este riscul unor pene de curent, în această situație. Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsura nu presupune automat restricții sau pene de curent, dar oferă autorităților posibilitatea de a interveni rapid pentru stabilizarea sistemului energetic. Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic în zona Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, scrie Mediafax. Loading … România, în stare de alertă energetică în august Ce reprezintă starea de alertă? Starea de alertă este o măsură administrativă temporară, aplicată în situații de urgență care necesită intervenție coordonată. Ea poate fi instituită pentru maximum 30 de zile și prelungită dacă riscurile persistă. Starea de alertă nu este echivalentă cu starea de urgență și nu aduce automat restricții sau raționalizarea energiei. Măsura are rolul de a facilita coordonarea rapidă a instituțiilor implicate în gestionarea crizei energetice. Care sunt măsurile Guvernului? Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări temporare pe Dunăre, în zona Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea unui debit suficient în zona Cernavodă, pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Intervenția pe Dunăre este una temporară și urmărește protejarea funcționării centralei de la Cernavodă, fără a afecta navigația sau mediul. În paralel, autoritățile cer producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă. ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea noilor capacități energetice. Guvernul estimează un plus de până la 200 MW pe termen scurt, iar de la 1 august ar urma să intre în sistem aproape 300 MW din parcuri fotovoltaice. Cele mai dificile ore pentru sistemul energetic sunt între 20:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare. România acoperă deja o parte din necesar prin importuri, însă disponibilitatea energiei din regiune nu este garantată. Pot fi pene de curent? Premierul a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în timpul orelor de seară. Autoritățile analizează și decalarea unor activități industriale, dar nu au decis, deocamdată, impunerea unor restricții obligatorii. Ar exista riscul unor pene de curent? Totuși, există posibilitatea să apară pene de curent, în acest caz? Starea de alertă indică un risc ridicat, dar nu înseamnă că penele de curent sunt inevitabile. Transelectrica susține că sistemul energetic rămâne stabil, însă marja de siguranță este mai redusă. Limitarea consumului ar putea fi luată în calcul doar ca măsură de ultimă instanță, cu prioritate pentru populație și infrastructura critică. În altă ordine de idei, România va solicita ajutor energetic Ucrainei. Ilie Bolojan a discutat cu autoritățile din Ucraina despre posibile livrări temporare de electricitate în orele de vârf. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica. Starea de alertă nu schimbă prețurile din contractele actuale ale consumatorilor casnici. Totuși, reducerea producției interne poate duce la scumpiri pe piața angro, cu efecte resimțite mai întâi de companii și, pe termen mai lung, în ofertele furnizorilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ