Vești bune pentru persoanele care folosesc centrale de apartament. E valabil până în anul 2050
Sunt vești bune pentru persoanele care folosesc centrale de apartament. Până la data 1 ianuarie 2030, nu există un text de lege care poate fi interpretat ca limitativ în ceea ce privește utilizarea centratelor individuale de apartament alimentate cu gaz, în clădirile rezidențiale noi, arată Ministerul Dezvoltării într-un act oficial analizat de Profit.ro. De asemenea, pentru clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050. Potrivit sursei citate, autoritățile de la București au pregătit, cu întârziere, transpunerea parțială în legislația românească a unei Directive UE din vara anului 2024, care prevede că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre ale Uniunii nu mai acordă subvenții de stat pentru instalarea de „cazane autonome alimentate cu combustibili fosili”, adică pentru montarea de centrale de apartament pe gaze. AÎntr-un document analizat de Profit.ro, Ministerul Dezvoltării arată că statele membre sunt încurajate să depună eforturi pentru a elimina treptat cazanele autonome pe bază de combustibili fosili și, într-o primă etapă, începând din 2025, nu ar trebui să acorde niciun stimulent financiar pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2025, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). De altfel, Ministerul Dezvoltării precizează că nu a avut și nici nu are în derulare programe de finanțare care să vizeze, între cheltuielile eligibile, instalarea centralelor individuale de apartament alimentate cu gaz. a) începând cu 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute de organismele publice; și b) începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi. Până la intrarea în vigoare a prevederilor transpuse în legislația națională, se poate concluziona că, doar începând din 1 ianuarie 2028 pentru clădirile noi deținute de organismele publice și apoi, din 1 ianuarie 2030 pentru toate clădirile noi, la proiectarea acestora este necesară respectarea cerințelor privind clădirile cu emisii zero, clădiri care sunt definite ca având o performanță energetică foarte ridicată, care necesită energie egală cu zero sau o cantitate foarte scăzută de energie, și care produc zero emisii de carbon din combustibili fosili la fața locului și emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau foarte scăzute. Anterior punerii în aplicare a cerințelor menționate mai sus, ”statele membre se asigură că toate noile clădiri sunt cel puțin clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și că ele îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5”. Clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) sunt deja definite în legislația națională prin art. 3, punctul 15, din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel: „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel: a) în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, după cum urmează: – în proporție de minimum 10% cu energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului; – în proporție de minimum 20%, cu energie produsă din surse regenerabile certificată prin garanții de origine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b) într-o proporție minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața tocului sau în apropiere, prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026”. „Astfel, până la intrarea în vigoare a prevederilor articolului 7, alineatului 1, litera b) din Directiva (UE) 2024/1275, adică începând cu 1 ianuarie 2030, nu există un text de lege care poate fi interpretat ca limitativ în ceea ce privește utilizarea centratelor individuale de apartament alimentate cu gaz, în clădirile rezidențiale noi”, mai arată Ministerul. Potrivit acestuia, proiectarea clădirilor noi pentru respectarea cerințelor prevăzute pentru clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este reglementată prin art. 17 alin.(1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și este obligatorie pentru toate clădirile realizate în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020. „În ceea ce privește clădirile existente, renovarea energetică a acestora și transformarea lor în clădiri cu emisii zero are ca orizont de timp anul 2050, așa cum se specifică prin Considerentul 20 din Directiva (UE) 2024/1275”, mai precizează sursa citată. În acest moment, în vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor aduse de Directiva (UE) 2024/1275, a fost înființat un grupul de lucru interinstituțional aprobat prin ordin de ministru, iar termenul de transpunere este 31 mai 2026. Ca urmare, Ministerul arată că informațiile cu privire la «obligația clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) de a avea emisii de CO2 aproape nule sau foarte scăzute este una fără temei legal și conduce la „interpretări eronate” cu privire la sistemele tehnice de încălzire a spațiilor din aceste clădiri, precum că nu ar putea fi utilizate centralele pe gaz în clădirile nZEB deoarece ele produc emisii de CO2,fiind în mod indirect interzise în toate noile clădiri care trebuie construite conform acestui standard». FOTO – Caracter ilustrativ ”Standardele nZEB prevăd o proiectare pentru clădirile noi care să necesite un consum de energie pentru asigurarea performanței energetice aproape egal cu zero sau foarte scăzut și care să fie acoperit în proporție de 30% din surse regenerabile de energie”, arată ministerul. Acesta mai subliniază că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, care stabilesc că întocmirea unui ”studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înalță eficiență, dacă acestea există” nu induc obligativitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență. „Alegerea acestor sisteme se face, dacă acestea există, doar în urma unui studiu parte a studiului de fezabilitate, care să justifice oportunitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător, a utilizării acestora”, subliniază Ministerul. Anterior, și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că ideea interzicerii centralelor de apartament de către Uniunea Europeană este un fake news, ea precizând că nu există vreo decizie
Când trebuie să pornim centrala termică din apartament. La ce temperatură exterioară este frig în casă, de fapt
A venit toamna și, cât de curând inevitabil, urmează iarna. Două anotimpuri reci, în care oamenii apelează la diverse soluții de încălzire. Cei care dețin o centrală termică de apartament… o pornesc atunci când temperatura exterioară scade sub 15–16° Celsius. Ei bine, sub acest prag, locuința începe să se răcească mai repede decât se încălzește natural de la soare sau de la vecini. Dar dacă apartamentul este bine izolat și ai vecini care încălzesc la rândul lor, poți aștepta chiar și până la temperaturi exterioare de 12–13° Celsius. Temperaturile interioare se mențin acceptabile, fără să pornești centrala imediat. Dacă ai copii mici, persoane în vârstă sau petreci mult timp acasă, pragul poate fi mai ridicat, în interior, cum ar fi 17–18° Celsius. Confortul și sănătatea sunt prioritare, deci nu te raporta doar la temperatura exterioară. O regulă practică ar fi să urmărește temperatura din apartament, nu doar pe cea de afară. În general, confortul optim este între 20–22 °C. Abia când scade sub 19–20 °C în casă, merită pornită centrala, conform datelor următoare: Directorul Termoenergetica despre interzicerea centralelor de apartament: „Va fi inevitabil. Măsura este abuzivă, fără alternative” Directorul general al Companiei Termoenergetica, Adrian Teodorescu, a vorbit, în cadrul emisiunii Cu Gândul la București”, despre interzicerea centralelor de apartament și spune că această măsură este inevitabilă la nivel european. „În primul rând că discutăm de centrale care urmează a fi puse în funcțiune. Normativul european vizează interzicerea montării de centrale individuale. Este doar o chestiune de calendar și de modalitate prin care vom transpune obligațiile europene în legislația română. Este inevitabil. Discutăm de exploatarea unei resurse naturale finite pentru satisfacerea unor nevoi individuale cu poluare. Și atunci, principiile europene interzic aceste lucruri”, a precizat Adrian Teodorescu în emisiunea „Cu Gândul la București”. Directorul Termoenergetica a mai precizat că statul trebuie să ofere măsuri alternative de încălzire, altfel interzicerea centralelor de apartament va fi o măsură abuzivă. La rândul său, Andrei Corlan, comisar general Garda Națională de Mediu (GNM), a precizat recent, pentru sursa citată, că blocurile din cartierele rezidențiale care au centrale de apartament trebuie racordate, în timp, la sistemul centralizat de termoficare. Precizările șefului GNM vin în contextul în care se interzic centralele de apartament.
Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe gaz din Europa
La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România, cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa. Proiectul este deja la 75%, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală va fi gata, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Ministrul a precizat că lucrările sunt în grafic, astfel că 2025 va fi cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. ”La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România: cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa, cu o putere instalată de 1734MW, tehnologie Siemens de ultimă generaţie, investiţie de peste 1,4 miliarde EUR. Am fost aici acum un an şi jumătate, când şantierul era aproape la zero”, a scris ministrul Energiei pe Facebook. Sebastian Burduja a precizat că, astăzi, proiectul este la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata. ”Am revenit astăzi în şantier pentru a vedea cu ochii mei minunea. Ritmul lucrărilor este excelent, cu aproape 500 de muncitori la lucru şi peste 200 de firme româneşti implicate în întreg proiectul. Au fost deja multiple premiere: transporturi agabaritice, demontarea şi reasamblarea turbinelor Siemens pe poziţie finală, timpul record de finalizare a multor componente esenţiale. Toate acestea s-au realizat în echipă: investitorul MASS Mintia, antreprenorul general AVAX, furnizorul de tehnologie Siemens, autorităţi locale şi centrale”, a mai spus Burduja. Mintia, proiect de importanţă strategică naţională Potrivit ministrului, în decembrie, conform graficului actual, prima turbină de aproape 600MW va fi gata, în ianuarie-februarie încă o turbină identică şi, în iulie 2026, vor fi toţi cei 1.734 MW în producţie. În paralel, Transgaz lucrează pentru a aduce acolo magistrala de gaz până în octombrie. ”Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. La 31 mai, deja aveam 594MW noi puşi în funcţiune anul acesta. Vrem să depăşim 2000-2500MW până la sfârşitul anului. Fiecare MW nou în sistem e şansa românilor şi a companiilor româneşti de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producţie în bandă. Şi la Mintia vorbim de mulţi, de foarte mulţi megawaţi. Mai mult, la Mintia vom folosi inclusiv gazul românesc din Neptun Deep pentru a produce energia de care avem nevoie”, a menționat Sebastian Burduja. Ministrul a mai spus că anul trecut a reuşit să declare în Guvern acest proiect ca fiind de importanţă strategică naţională. Citiți și: Mintia, cea mai mare centrală pe gaz din Europa, în plin șantier. Super-turbinele, în drum spre Hunedoara Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele