Dezastru la Complexul Energetic Oltenia. Compania raportează pierderi financiare istorice pentru 2025
Complexul Energetic Oltenia SA a încheiat dezastruos anul financiar 2025. Compania raportează o pierdere netă record de peste 1,1 miliarde de lei (222 de milioane de euro). Aceasta consemnează o prăbușire severă a indicatorilor economici, în raport cu anul precedent. Potrivit documentelor oficiale, rezultatul negativ a fost generat de explozia costurilor operaționale și de dublarea provizioanelor, dar și de alți indicatori care au măcinat capitalurile proprii ale companiei, publică Gorjanul. Trebuie menționat faptul că cifra de afaceri a CEO a fost mai mare față de anul precedent, iar cheltuielile salariale mult mai mici. Însă Directoratul, adică Plăveți & co., n-a avut capacitatea managerială de a evita colapsul financiar. Costurile de exploatare au explodat Conform bilanțului contabil oficial, Complexul Energetic Oltenia (CEO) a înregistrat o pierdere netă de 1.112.058.796 de lei, în anul 2025. Un regres financiar major față de 2024, când compania a raportat un profit net de 317.505.919 de lei. Trecerea abruptă pe minus s-a produs în ciuda faptului că cifra de afaceri netă a crescut ușor, atingând valoarea de 3,47 miliarde de lei, comparativ cu 3,26 miliarde de lei în anul anterior. Activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă Datele din raportul administratorilor indică faptul că activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă. Pierderea din exploatarea a ajuns la 1,15 miliarde de lei în 2025, față de un profit operațional de 164,4 milioane de lei obținut în 2024. Principalul factor care a prăbușit bugetul instituției a fost creșterea categoriei „Alte cheltuieli din exploatare”, care aproape s-a dublat, urcând de la 1,40 miliarde de lei (în 2024) la 2,65 miliarde de lei (în 2025). Ascensiunea costurilor a fost determinată de majorarea provizioanelor pe termen scurt, care au explodat de la 1,04 miliarde lei la 2,27 miliarde lei, fiind direct legată de asigurarea obligatorie sumelor pentru certificatele de dioxid de carbon (CO2). ,,La finele anului 2025, deficitul de certificate de CO2 de achiziţionat, necesare pentru conformarea anului 2025 era de 4.586.865 certificate de CO2. Astfel, în anul 2025 s-au înregistrat provizioane pentru riscuri și cheltuieli în valoare de 2.040.673.809 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 4.586.865 certificate de CO2 aferente deficitului de certificate pentru anul 2025 pe care unitatea este obligată a le achiziționa pentru conformare în anul 2025, data limită pentru conformarea la cerințele legislative fiind 30 septembrie 2026. Acest deficit este estimat la un preț de 87,26 euro/certificat; curs euro la data de 31.12.2025 de 5,0985 lei/euro. Prețul de 87,26 euro/certificat reprezintă prețul de pe piața EEX EUA Future la 30.12.2025. În alte cheltuieli de exploatare este cuprinsă și valoarea de 2.057.771.217 lei, din care 17.097.408 lei, reprezintă certificatele de CO2 achiziționate pentru anul 2025, precum şi valoarea de 2.040.673.809 lei reprezentând provizion constituit pentru deficitul de certificate de CO2 la data de 31.12.2025. Contravaloarea cheltuielilor cu certificatele de CO2 pentru anul 2025 și a provizioanelor constituite pentru deficitul de certificate de CO2 la 31.12.2025, în sumă de 2.057.771.217 lei, reprezinta 59,22 % din cifra de afaceri”, se arată în raportul administratorilor. Trebuie spus că CEO mai avea de încasat până la finalul anului 2025 diferența de ajutor de stat pentru restructurare sub formă de grant în valoare de 425,8 mil lei, sumă care nu a mai fost primită. Datoriile au crescut cu un miliard de lei De asemenea, cheltuielile cu amortizarea și deprecierea activelor s-au dublat, ajungând la 601,3 milioane de lei. În paralel, veniturile din activitățile secundare s-au diminuat drastic. Un exemplu sunt încasările din vânzarea cărbunelui care au scăzut de la 184,7 milioane de lei în 2024 la numai 105,7 milioane de lei în 2025, pe fondul reducerii activității miniere. Bilanțul semnat de managementul CEO relevă o deteriorare gravă a solvabilității companiei. Totalul datoriilor CEO a crescut cu peste un miliard de lei, ajungând la finele lui 2025 la suma de 3,78 miliarde de lei, față de 2,73 miliarde de lei în 2024. Ca o consecință directă a pierderilor acumulate, activele nete (capitalurile proprii ale societății) s-au diminuat semnificativ, de la 5,21 miliarde de lei în 2024, la 4,10 miliarde de lei la 31 decembrie 2025. Situațiile financiare care atestă colapsul economic al CEO au fost aprobate și asumate direct de către Dan Iulius Plăveți, în calitate de președinte al Directoratului, și de Constantin Cosmin Trufelea, membru al Directoratului. Recomandarea autorului: Condițiile în care CE Oltenia ar putea angaja 100 de oameni. Ce spun sindicatele despre planul de restructurare
Incredibil. Amenințările lui Trump asupra Groenlandei au avut efect pozitiv pentru turismul din insulă. De ce amână turiștii vizitele acum
Din 21 ianuarie 2026, Guvernul Groenlandei distribuie populației broșuri despre cum să se pregătească în fața invaziei americane. Între timp, directorul executiv al unei companii turistice dezvăluie public că interesul călătorilor din întreaga lume pentru insula arctică a crescut dramatic. Momentan, mulți turiști și-au amânat deplasările din motive de securitate pe fondul tensiunilor în creștere dintre SUA și UE. Casper Frank Moller, directorul executiv și co-fondatorul companiei Raw Arctic din Nuuk, s-a declarat cucerit de peisajul arctic de când a călătorit în urmă cu trei ani și jumătate, alături de prietenul său Isak. „Am călătorit de-a lungul coastei de vest a Groenlandei pentru a o explora. Amândoi iubeam să ne petrecem timpul afară. Isak este un expert în drumeții și vânătoare, iar eu iubesc pescuitul.În 2024, alături de un al treilea membru co-fondator, am înființat compania noastră, Raw Arctic.”, a spus Moller. „Avem clienți care se deplasează cu elicopterul pentru a petrece mai multe zile să facă drumeții și să schieze pe munți, cheltuind aproape 26.000 de dolari pentru o singură ZI”, a adăugat directorul companiei. Directorul Raw Arctic: Interesul turiștilor pentru Groenlanda este în creștere Co-fondatorul companiei a spus că de când Trump a readus în discuție pretenția Statelor Unite de a anexa Groenlanda în prima parte a anului trecut, interesul turiștilor a crescut. „Atenția captată a fost benefică pentru afacerea noastră”, a spus el. Groenlanda a devenit de la începutul anului 2026, încă de la atacul SUA asupra Venezuelei, un subiect „fierbinte” pe plan geopolitic. „Tensiunile geopolitice au de obicei consecințe asupra turismului și pentru modul cum oamenii își cheltuiesc banii, iar noi vedem asta la Raw Arctic. Este scump acum să vizitezi Groenlanda. Mulți oameni nu-și rezervă o săptămână pentru o excursie rapidă. Poți ajunge în anumite orașe arctice doar pe mare sau pe calea aerului. Costă 270 de dolari să închiriezi o barcă mică – totuși, îți poți reduce costul biletului dacă călătorești în grup mare”, a avertizat Moller. „De la atacul SUA în Venezuela, am avut 20-30 de clienți care și-au amânat călătoriile. În același timp, afacerea noastră se dezvoltă. Ne putem permite să investim în noi bărci, în markeing și în găsirea de soluții digitale. Ne-am extins în mai mult decât a fi un operator turistic. Lucrăm ca o agenție în toată Groenlanda, având parteneriate cu mai mulți ghizi locali și operatori din așezările de coastă.”a mai spus directorul. Directorul Raw Arctic: „Noi vrem să fim groenlandezi, nu danezi, nici americani” Groenlanda primește anual un împrumut de 4 miliarde de coroane daneze (echivalent cu 628 de milioane de dolari) pentru a-și stabiliza economia, inclusiv pentru afacerile turistice. Mooler spune că își dorește ca insula arctică să devină independentă de Danemarca. De asemenea, el se opune anexării americane. „Acum un an, am văzut o Groenlanda foarte polarizată la ultimele alegeri generale, o tabără vrea ca Groenlanda să taie legăturile cu Danemarca și să-și dobândească independența rapid, iar cealaltă dorește să rămânem cu Danemarca și să ne dobândim independența treptat. Ce văd acum e o Groenlanda mai puțin polarizată de când cu interesul crescut al lui Trump pentru a o anexa. Noi nu vrem să fim danezi. Nu vrem să fim nici americani. Vrem să fim groenlandezi. Întrebarea e – când vom tăia legăturile cu Danemarca?”, a declarat Moller într-un articol publicat de Business Insider . Sursa Foto: Google Earth/ Raw Arctic Autorul recomandă: Trump nu exclude folosirea forței pentru a ocupa Groenlanda, răspunzând la întrebare: „Fără comentarii”
Erika Kirk devine CEO al Turning Point USA după asasinarea soțului său, Charlie Kirk
Conform NBC News, consiliul de administrație al Turning Point USA a anunțat că Erika Kirk va prelua funcția de CEO și va conduce și consiliul organizației, decizia fiind luată în unanimitate. Membrii au precizat că Charlie Kirk își exprimase dorința ca soția lui să îl succeadă în cazul unei tragedii. Erika Kirk a promis public, la scurt timp după moartea soțului, că va transforma Turning Point USA „în cel mai mare lucru pe care l-a văzut vreodată această națiune”. Duminică, ea va participa alături de fostul președinte Donald Trump și alți lideri republicani la ceremonia memorială din Arizona, statul în care locuia familia. Charlie Kirk, care a fondat Turning Point USA în 2012, a devenit una dintre cele mai cunoscute voci ale conservatorilor americani, mobilizând tinerii alegători republicani și construind o rețea de capitole pe campusuri universitare din toată țara. El a fost împușcat mortal în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, lovit de un singur glonț.
Warren Buffet se retrage de la conducerea Berkshire Hathaway
Warren Buffet, după ce a lansat critici dure la adresa administrației Trump privind politicile comerciale, și-a dat demisia din funcția de director general al conglomeratului Berkshire Hathaway. În vârstă de 94 ani, cu o avere de 169 miliarde de dolari, a condus Berkshire Hathaway timp de 60 ani. El a transformat Berkshire: dintr-o companie textilă aflată în declin a devenit un conglomerat uriaș, cu afaceri în toată America. Warren Buffet a preluat o companie de textile aflată în faliment și a transformat-o într-un imperiu Buffett a preluat controlul asupra Berkshire în 1965 și, alături de prietenul său de o viață și partenerul de afaceri Charlie Munger (care a murit în noiembrie 2023), a clădit compania într-o veritabilă poveste de succes americană. Cu sediul în Omaha, Nebraska, orașul natal al lui Buffett și Munger, Berkshire este astăzi un conglomerat de peste 1 trilion de dolari, deținând aproape 200 de afaceri, inclusiv compania de asigurări auto Geico, calea ferată BNSF, companii din industria chimică și industrială, companii de utilități, înghețata Dairy Queen, lenjeria Fruit of the Loom și bomboanele See’s Candies. „Oracolul din Omaha” este cunoscut pentru modestie, deși are o avere de 169 miliarde de dolari Buffett a devenit cunoscut sub numele de „Oracolul din Omaha”, atât pentru succesul său în investiții, cât și pentru înțelepciunea sa populară și stilul de viață modest. Deși acțiunile Berkshire au crescut cu 5.502.284% între 1965 și 2024, Buffett nu s-a mutat niciodată din casa pentru care a plătit 31.500 de dolari în 1958. A fost surprins ocazional când a mâncat burgeri de la McDonald’s sau când a băut un milkshake de la Dairy Queen sau un pahar cu Coca Cola. Warren Buffet consideră tarifele vamale drept „o mare greșeală” În cursul zilei de azi, Warren Buffett a lansat critici dure la adresa politicii comerciale dure promovate de administraţia Trump. Miliardarul a afirmat că impunerea de tarife punitive la nivel global este „o mare greşeală”: „Comerţul nu ar trebui să fie o armă. Statele Unite au câştigat. Am devenit o ţară incredibil de importantă, pornind de la zero acum 250 de ani. Nu a mai existat ceva asemănător”, a declarat Buffett în cadrul adunării anuale a acţionarilor Berkshire Hathaway. „E o mare greşeală, în opinia mea, să ai şapte miliarde şi jumătate de oameni care nu te plac prea mult, iar tu, cu 300 de milioane de cetăţeni, să te lauzi cu cât de bine o duci. Nu cred că este corect şi nici înţelept”. Cine va fi succesorul lui Warren Buffet? Potrivit Reuters, Warren Buffet și-a anunțat retragerea de la conducerea conglomeratului, iar succesorul său va fi vicepreședintele Greg Abel, un om de afaceri în vârstă de 62 ani. Abel a fost desemnat succesorul lui Buffett în funcția de director general încă din 2021. El a absolvit Universitatea din Alberta în 1984 și a lucrat la PricewaterhouseCoopers, precum și la compania energetică CalEnergy. S-a angajat la Berkshire Hathaway Energy, cunoscută atunci sub numele de MidAmerican Energy, în 1992. Berkshire a preluat compania în 1999, iar Abel a devenit directorul general al MidAmerican în 2008. În prezent, el coordonează operațiunile Berkshire, Berkshire Hathaway Energy și zeci de afaceri din domeniul chimiei, industriei și retail. El va prelua funcția de director general al Berkshire de la finalul acestui an. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Warren Buffet anticipează o „FURTUNĂ ECONOMICĂ” și își vinde acțiunile companiei sale Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele