Cel puțin 10 cercetători implicați în proiecte sensibile din SUA au murit sau au dispărut în ultimii ani
„Conducem eforturile de a căuta legături între oamenii de știință dispăruți și cei decedați”, afirmă FBI-ul, adăugând că „colaborează cu Departamentul Energiei, Departamentul Apărării și cu partenerii noștri din forțele de ordine de la nivel statal și local pentru a găsi răspunsuri”, potrivit CNN. Separat, Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, condusă de republicani, a anunțat că va investiga rapoartele privind decesele și disparițiile persoanelor respective, despre care a afirmat că aveau acces la informații științifice sensibile. Rapoartele „ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă legătură sinistră” între decese și dispariții, a transmis comisia în comunicatul său, solicitând informări pe această temă din partea FBI, a Departamentului Apărării, a Departamentului Energiei și a NASA. Departamentul Apărării a afirmatdoar că va răspunde direct comisiei, iar Departamentul Energiei a redirecționat întrebările către Casa Albă. Circumstanțele cazurilor variază foarte mult. Unele implică omucideri nerezolvate, în timp ce altele sunt cazuri de persoane dispărute fără semne de act criminal. Casa Albă a transmis că lucrează, de asemenea, cu agențiile federale pentru a investiga orice legături potențiale între decese și dispariții, Donald Trump referindu-se la această chestiune ca fiind „o problemă destul de serioasă”. „Este foarte puțin probabil ca aceasta să fie o coincidență”, a declarat duminică pentru Fox News James Comer, președintele Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, un republican. „Congresul este foarte îngrijorat de acest lucru. Comisia noastră face din aceasta una dintre prioritățile noastre în acest moment, deoarece considerăm că este o amenințare la adresa securității naționale”. Circumstanțele variază de la caz la caz Seria de decese și dispariții misterioase a început în 2023, spun legislatorii, odată cu moartea lui Michael David Hicks, un om de știință care a lucrat la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA timp de aproape 25 de ani. Hicks, în vârstă de 59 de ani, a murit pe 30 iulie 2023. În timpul carierei sale la JPL, s-a specializat în comete și asteroizi, potrivit Societății Americane de Astronomie. Cauza decesului său nu a fost dezvăluită. În anii care au urmat, mai multe persoane legate de JPL au murit sau au dispărut: Frank Maiwald, specialist în cercetarea spațială, a murit în Los Angeles în 2024, la vârsta de 61 de ani. Monica Reza, o ingineră aerospațială în vârstă de 60 de ani, a dispărut în timp ce făcea drumeții într-o pădure din Los Angeles în iunie 2025. De asemenea, este dat dispărut William Neil McCasland, un general-maior în rezervă al Forțelor Aeriene, care nu a mai fost văzut de când a ieșit din casa sa din Albuquerque, New Mexico, pe 27 februarie, lăsând în urmă telefonul, ochelarii de vedere și dispozitivele portabile. FBI-ul este acum implicat în căutări. Nu există informații despre dispăruți McCasland a fost în centrul unora dintre cele mai avansate cercetări aerospațiale ale Pentagonului și a comandat odată Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene de la Baza Aeriană Wright-Patterson. La câteva luni după dispariția bărbatului de 68 de ani, oficialii încă nu pot spune unde s-a dus, de ce a plecat sau dacă a fost implicată și altă persoană. Alți doi dispăruți, Melissa Casias și Anthony Chavez, lucrau la Laboratorul Național Los Alamos, o importantă instituție de cercetare nucleară din New Mexico. Casias, în vârstă de 53 de ani, a fost văzută ultima oară mergând pe o autostradă lângă Talpa, New Mexico, în iunie 2025, potrivit Poliției Statale din New Mexico, lăsându-și lucrurile acasă și un telefon care fusese resetat la setările din fabrică. Departamentul de Siguranță Publică din New Mexico a afirmat pentru CNN că există o anchetă deschisă privind dispariția lui Casias, dar a adăugat că nu se suspectează nicio infracțiune. Chavez, un pensionar de 78 de ani care lucra ca șef de echipă de supraveghere a construcțiilor la șantier, a dispărut și el în mai 2025, potrivit poliției din Los Alamos. O serie de decese În ultimele luni, decesele mai multor oameni de știință renumiți au alimentat, de asemenea, speculațiile. Un profesor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Nuno F.G. Loureiro, a fost împușcat mortal la domiciliul său din apropierea orașului Boston în decembrie 2025 de către un bărbat înarmat. Fizicianul și cercetătorul în domeniul fuziunii, în vârstă de 47 de ani, a condus Centrul de Știința Plasmei și Fuziune al MIT, unde și-a propus să promoveze tehnologia energiei curate și alte cercetări. Carl Grillmair a fost împușcat mortal la vârsta de 67 de ani la domiciliul său din afara Los Angelesului, în februarie. Autoritățile au arestat un suspect despre care nu cred că îl cunoștea pe Grillmair, potrivit KABC. Astrofizicianul lucra la Institutul de Tehnologie din California, colabora cu NASA și era renumit pentru studiile sale privind căutarea apei pe planete din afara sistemului nostru solar. Fostul ofițer de informații al Forțelor Aeriene ale SUA, Matthew James Sullivan, în vârstă de 39 de ani, a murit și el în 2024 înainte de a putea depune mărturie într-un caz federal de denunțare privind OZN-urile, a declarat reprezentantul Eric Burlison din Missouri, îndemnând FBI-ul să investigheze. În ultimele zile, moartea lui Amy Eskridge din 2022 a atras atenția. Eskridge, în vârstă de 34 de ani, a cofondat Institutul pentru Științe Exotice din Huntsville, Alabama, potrivit necrologului său.
Alcoolul în cantități moderate te scapă de Alzheimer
Un consum scăzut de alcool ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului, ajutând la reducerea inflamațiilor și la eliminarea toxinelor asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Rochester Medical Center din Statele Unite, citat de foxnews.com. Potrivit autorilor cercetării, alcoolul consumat cu moderație poate stimula un mecanism natural de curățare al creierului, cunoscut sub numele de sistem glicfatic. Acest sistem are rolul de a elimina „deșeurile” metabolice, inclusiv proteinele implicate în apariția bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Creierul elimină deșeurile” „Cantitățile mici de alcool sunt potențial benefice pentru sănătatea creierului”, a declarat Maiken Nedergaard, autorul principal al studiului. „Alcoolul consumat cu moderație îmbunătățește capacitatea creierului de a elimina deșeurile” Studiul a fost realizat pe animale, iar cercetătorii au analizat modul în care alcoolul influențează procesul de curățare cerebrală. Rezultatele au arătat că șoarecii care au primit echivalentul a aproximativ 2,5 băuturi alcoolice pe zi au prezentat o eliminare mai eficientă a toxinelor din creier, comparativ cu cei care nu au fost expuși deloc la alcool. Poate deveni rapid dăunător Cercetătorii subliniază însă că efectele pozitive apar exclusiv în cazul unui consum redus. Rozătoarele expuse la cantități mari de alcool au dezvoltat inflamații cerebrale, precum și tulburări motorii și cognitive, ceea ce confirmă riscurile bine cunoscute ale consumului excesiv. „Este esențial să nu se exagereze”, avertizează autorii studiului, subliniind că alcoolul poate deveni rapid dăunător atunci când este consumat peste limitele moderate. De reținut că alcoolul nu e medicament Rezultatele se adaugă unui corp tot mai larg de cercetări care sugerează că un consum redus de alcool ar putea fi asociat cu anumite beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de unele tipuri de cancer. Totuși, specialiștii atrag atenția că aceste beneficii nu justifică începerea consumului de alcool în scop medical. Studiul oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care creierul reacționează la alcool în cantități mici, dar cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, în special pe subiecți umani, pentru a confirma aceste efecte.
Spaniolii se răzbună pe aducătorii de vești rele. Meteorologii din Spania sunt puși la zid pe X pentru că prognozează prăpădul climatic
Meteorologi și cercetători din Spania afirmă că sunt atacați și jigniți pe rețelele sociale doar pentru că explică fenomenele meteo și schimbările climatice. Ministrul mediului avertizează că aceste mesaje de ură, răspândite mai ales pe X, nu îi afectează doar pe specialiști, ci și pe oamenii care ajung să nu mai știe ce informații sunt reale și în cine pot avea încredere atunci când vine vorba de vreme sau climă, scrie The Guardian. Spania a fost puternic afectată de schimbările climatice în 2025. În august anul trecut, cel mai grav val de incendii al secolului a devastat aproape 400.000 de hectare, mai mult decât suprafața statului Mallorca, în timp ce temperaturile extreme au făcut ca această vară să fie cea mai fierbinte de când au început înregistrările și ultimii patru ani cei mai fierbinți din istorie. În același timp, ploile torențiale au stabilit și ele recorduri, iar inundațiile continue au prăpădit Regatul. Nu trageți în pianist! Ministrul mediului din Spania a transmis procurorilor un avertisment privind o „creștere alarmantă” a discursului instigator la ură și a atacurilor din mediul online îndreptate împotriva comunicatorilor din domeniul științei climatice, meteorologilor și cercetătorilor. Într-o scrisoare trimisă miercuri procurorilor specializați în infracțiuni motivate de ură, Sara Aagesen a precizat că mai multe rapoarte recente analizate de minister au identificat o „creștere semnificativă” a limbajului ostil la care sunt supuși experții în climă pe platformele digitale, preia A3CNN. Ministrul a spus că un studiu a constatat că 17,6% dintre mesajele ostile publicate pe rețeaua de socializare X conțineau „discurs instigator la ură, atacuri personale și denigrare îndreptate împotriva profesioniștilor care lucrează pentru a transmite informații științifice corecte și verificate”. Aagesen, care este și unul dintre cei trei vicepremieri ai Spaniei, a arătat că cercetarea relevă „o intensificare a atacurilor în ceea ce privește gravitatea, frecvența și violența acestora, atacuri care îi vizează atât pe meteorologi, cât și pe alți profesioniști implicați în comunicarea științifică”. Ministrul a explicat că a sesizat procurorii din cauza „rolului social important pe care acești profesioniști îl au în lupta împotriva dezinformării climatice”. Un studiu privind discursul instigator la ură îndreptat împotriva agenției meteorologice de stat din Spania, Aemet, a arătat că aceste atacuri influențează percepția publică asupra meteorologiei și au un impact direct asupra activității științifice. „Acest efect de descurajare poate limita progresul cunoașterii științifice și poate restrânge accesul publicului la informații corecte și de înaltă calitate. În plus, răspândirea teoriilor conspiraționiste despre controlul climei și manipularea vremii afectează direct percepția asupra stării actuale de alertă climatică. Negarea faptului că fenomenele meteo extreme sunt rezultatul încălzirii globale găsește sprijin în aceste teorii, subminând eforturile globale de atenuare și de răspuns la schimbările climatice”, se precizează în același document. Un alt studiu, realizat în 2024, a arătat că negarea urgenței climatice este deosebit de răspândită pe X, fiind identificată în 49,1% dintre postări, iar discursul instigator la ură legat de climă în 17,6% dintre postări. Recomandarea autorului: Anul 2025, unul fără precedent în Europa. Incendii devastatoare și inundații catastrofale în Spania. Ne vom obișnui cu dezastrele climatice?
Cercetătorii maghiari au pus la punct un medicament anticancer surprinzător de eficient / A distrus o tumoră canceroasă de sân extrem de agresivă de la prima doză
O echipă de cercetători maghiari a anunțat progrese semnificative în dezvoltarea unui medicament anticancer experimental care ar putea oferi o abordare nouă în tratarea unor forme de cancer dificil de tratat. Medicamentul, numit LiPyDau, se bazează pe o versiune modificată a unui compus folosit în chimioterapie, care s-a dovedit de până la 1.000 de ori mai puternic în distrugerea celulelor tumorale decât medicamentele convenționale. Cum funcționează Problema inițială cu acest compus foarte toxic a fost că, în forma sa simplă, ar afecta și celulele sănătoase, ceea ce l-ar face periculos pentru pacienți. Cercetătorii au rezolvat această provocare folosind o tehnologie specială de livrare a medicamentului: încapsularea în particule liposomale — mici „bule” formate dintr-un material similar grăsimilor. Aceste particule protejează țesutul sănătos și eliberează substanța activă în mod mai concentrat în zona tumorii, unde vasele sanguine slabe permit medicamentului să iasă din fluxul sanguin și să acționeze direct asupra celulelor canceroase. Rezultate promițătoare la animale Testele efectuate pe animale arată rezultate surprinzător de bune. Tumorile de sân, piele și plămâni au încetat să mai crească după tratament, iar la un cancer de sân extrem de agresiv, tumora a dispărut complet și nu a revenit. Cercetătorii subliniază că unele rezultate au fost obținute după o singură doză, ceea ce arată eficacitate puternică în fazele inițiale ale testelor. Ce urmează Deși rezultatele sunt promițătoare, LiPyDau se află în prezent în faza de teste preclinice, adică pe animale — încă nu a început studiul pe oameni. Cercetătorii speră să continue testele pe modele mai mari și apoi să obțină aprobările necesare pentru studii clinice pe pacienți, ceea ce ar putea dura câțiva ani. Dacă totul merge bine, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratemente anticancer dezvoltate în Ungaria și ar putea oferi opțiuni noi pentru pacienți cu tumori greu tratabile. Ce înseamnă pentru pacienți Medicamentele convenționale de chimioterapie pot avea efecte secundare puternice și nu funcționează la toate tipurile de tumori. Noua abordare caută să maximizeze distrugerea celulelor canceroase fără a afecta prea mult țesutul sănătos, ceea ce ar putea duce la tratamente mai eficiente și mai puțin toxice decât chimioterapia tradițională.
Rusia amplasează rachete hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din Belarus
Doi cercetători americani au stabilit, folosind imagini din satelit, că Rusia ar putea desfășura noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din estul Belarusului. Această mișcare ar putea consolida capacitatea Moscovei de a ataca ținte din Europa. Analiza cercetătorilor este asemănătoare cu concluzia serviciilor de informații americane, susține o sursă. Jeffrey Lewis de la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury, California, și Decker Eveleth de la organizația de cercetare și analiză CNA din Virginia, au identificat, folosind imagini din satelit de la Planet Labs, dovezi care sugerează desfășurarea de rachete Oreshnik. Implicată este o fostă bază aeriană de lângă Krichev, la aproximativ 307 kilometri est de Minsk, 478 de kilometri sud-vest de Moscova și 2.098 de kilometri de Paris. Potrivit celor doi cercetători, probabilitatea ca acest amplasament să găzduiască cel puțin câteva lansatoare mobile este de 90%, anunță Le Figaro. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a desfășura în Belarus rachete Oreshnik , cu o rază de acțiune estimată la 5.500 km. Totuși, amănunte despre acest lucru nu au fost făcute publice. Rusia adoptă o nouă strategie În noiembrie 2024, Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreshnik, fără focos nuclear, pentru a lovi o fabrică militară din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei. Moscova susține că rachetele sunt imposibil de interceptat, viteza lor depășind Mach 10. John Foreman, expert la Chatham House și fost atașat britanic al apărării la Moscova și Kiev, explică faptul că rușii vor să „extindă raza lor de acțiune în inima Europei” și să contracareze desfășurarea viitoare a rachetelor convenționale americane, inclusiv a rachetei hipersonice Dark Eagle, în Germania. Desfășurarea rachetelor are loc cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea tratatului New START din 2010, ultimul acord bilateral care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri nucleare. În urma unei întâlniri din decembrie 2024 cu președintele Alexander Lukașenko, Vladimir Putin a anunțat că rachetele Oreshnik ar putea fi staționate în Belarus în a doua jumătate a anului. Aceasta marchează prima desfășurare de arme nucleare rusești în afara teritoriului său de la Războiul Rece încoace. Lukașenko a spus săptămâna trecută că primele rachete au fost amplasate, fără a specifica locul, și că maximum zece unități Oreshnik ar putea fi în țară. Cercetătorii americani estimează că amplasamentul identificat poate găzdui doar trei lansatoare, ceea ce sugerează că alte rachete ar fi poziționate în altă parte a Belarusului.
Cercetătorii susțin că au descoperit un test de sânge care poate stabili riscul de deces în următorii cinci ani
Oamenii de știință anunță că au descoperit un semn de avertizare care arată că „nu totul este bine” și că ai putea muri în câțiva ani. Este vorba despre un test de sânge care prezice riscul de deces în următorii cinci ani. Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au făcut anunțul, potrivit express.co. Ei spun că unele proteine cheie din sânge pot prezice riscul de deces din următorii cinci ani, în timp ce altele pot dezvălui șansele de supraviețuire în următorii 10 ani. Cercetătorii speră că informațiile vor ajuta medicii să trateze afecțiunile periculoase mult mai devreme. Cercetătorii au identificat niveluri crescute la cinci proteine din sânge care pot prezice riscul de deces. Ei cred că proteinele care contribuie la dezvoltarea unor boli precum cancerul și inflamația, semnalează și riscul de deces. Studiul, publicat în PLoS One, a prezentat 392 de proteine asociate cu un risc crescut de deces în decurs într-o perioadă de cinci ani și alte 377 de proteine asociate cu decesul în decurs de 10 ani. Teoria se confirmă și atunci când s-au ajustat factorii de sănătate și stilul de viață, mai arată studiul. Explicațiile specialiștilor Proteinele îndeplinesc o gamă largă de funcții vitale în organism și sunt esențiale pentru creștere, dezvoltare și structura fiecărei celule. Oamenii de știință au folosit date de la Biobanca din Marea Britanie pentru a analiza profilurile proteinelor din sânge de la peste 38.000 de adulți de vârstă mijlocie și mai în vârstă, dintre care unii au murit, într-o perioadă de cinci sau 10 ani după prelevarea probelor de sânge. „Nu numai că diferite proteine pot reflecta starea noastră generală de sănătate și pot ajuta la identificarea bolilor în curs de desfășurare, dar am demonstrat că acestea pot reflecta riscul de deces într-o anumită perioadă. Nivelurile modificate ale acestor proteine sunt un indicator că nu totul este bine în organism și că ar putea apărea anumite afecțiuni care limitează viața.Identificarea timpurie a persoanelor cu cel mai mare risc ar putea permite intervenții specifice și planuri de tratament, contribuind la îmbunătățirea duratei de viață. În cele din urmă, acest lucru va ajuta, de asemenea, serviciile noastre de sănătate să reducă costurile, deoarece intervențiile timpurii au efecte economice benefice asupra sănătății, reducând nevoia de îngrijire pe termen lung și costisitoare”, a declarat profesorul Nophar Geifman, profesor de informatică medicală și biomedicală la Universitatea din Surrey.
Ce a provocat cele 25.000 de cutremure din Santorini. Oamenii de știință au descoperit cauza
Valul de cutremure a fost declanșat de o rocă topită care a pompat timp de trei luni printr-un canal subteran. Cercetătorii au folosit fizica și inteligența artificială pentru a determina cauza exactă a celor 25.000 de cutremure. Fiecare seism a fost transformat într-un senzor virtual, iar AI a analizat tiparele asociate, notează BBC. Dr. Stephen Hicks de la UCL spune că această combinație între fizică și învățare automată ar putea ajuta la previzionarea erupțiilor vulcanice. Cercetătorii și-au publicat descoperirile în revista Science. Cutremure în Santorini: Ce s-a întâmplat Activitatea seismică a început în ianuarie 2025 sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi. Insulele au înregistrat zeci de mii de cutremure, multe cu magnitudine peste 5,0. Mulți turiști au fugit din Santorini. Localnicii s-au temut că vulcanul subacvatic din apropiere, Kolumbo, ar putea erupe. Alții au crezut că cele 25.000 de cutremure sunt preludiul unui seism mai mare. În 1956, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,7 a lovit aceeași regiune. Frica localnicilor era justificată de această amintire. Harta 3D Oamenii de știință au creat o hartă 3D a Pământului în jurul Santorini. Au cartografiat modelele în evoluție ale activității seismice ale fiecărei tremurații. Au analizat mișcarea și tensiunea din scoarță. Acest lucru a dus la un model detaliat al roiului seismic care a durat luni de zile. Echipa a descoperit că evenimentul a fost determinat de mișcarea orizontală a magmei. Roca topită s-a deplasat de sub Santorini și vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri. Magma topită Canalul se află la mai mult de 10 kilometri sub fundul mării. Volumul de magmă care s-a deplasat prin scoarță ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice. „Intruziunile de magmă” au spart straturile de rocă. Acest lucru a declanșat miile de cutremure înregistrate în Santorini. Anthony Lomax, autorul principal al studiului, explică: „Cutremurele acționează ca și cum am avea instrumente adânc în Pământ, care ne transmit ceva”. Cutremure în Santorini: Cum funcționează Oamenii de știință au analizat modelul pe care cele 25.000 de cutremure l-au format în modelul 3D al Pământului. Tiparele se potrivesc foarte bine cu ceea ce se așteaptă de la magma care se mișcă orizontal. Magma s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri în plan orizontal prin scoarța terestră. Fiecare cutremur a furnizat informații despre această mișcare. Cercetătorii au folosit AI pentru a analiza datele. Inteligența artificială a identificat tipare pe care analiza tradițională le-ar fi ratat. S-a terminat? Deocamdată, activitatea seismică din Santorini s-a terminat. „Magma a rămas destul de adânc – la mai mult de 8 kilometri adâncime – în scoarță”, explică dr. Hicks. Magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile. Dar deoarece activitatea s-a potolit acum, oamenii de știință sunt aproape siguri că topitura s-a blocat și s-a răcit adânc în scoarță. Totuși, vulcanii pot intra în faze prelungite de agitație care pot dura mulți ani. Activitatea vulcanică recentă din sud-vestul Islandei a demonstrat acest lucru. Previzionarea erupțiilor Utilizarea AI, în combinație cu fizica fundamentală, ar putea transforma capacitatea de a monitoriza și prevedea activitatea vulcanică. Acest lucru ar putea contribui la siguranța oamenilor din zonele seismice active. „În cele din urmă, acest lucru ar putea fi folosit ca instrument de prognozare”, explică dr. Hicks. Ori de câte ori apar cutremure, „acestea sunt date care pot fi folosite pentru a determina cauza cea mai probabilă”. Cercetătorii spun că metoda poate fi aplicată și în alte zone vulcanice. Fiecare roi de cutremure devine o oportunitate de a învăța mai multe despre comportamentul magmei.
Cercetătorii români dau lovitura cu brandul Simona Halep: L-am înscris în vederea brevetării
O instituție publică din România, ce își desfășoară activitatea în domeniul agricol, vine cu o idee ingenioasă, folosind brandul Simona Halep pentru a promova ultima descoperire. Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au luat o decizie inedită pentru a promova ultima lor creație în materie de ardei iuți. Directorul instituției a anunțat că ultimul soi de ardei iuți pe care l-a descoperit a fost denumit după Simona Halep, campioana tenisului care s-a retras din activitate în luna februarie. Instituția publică din România care a denumit după Simona Halep ultima creație în materie de ardei: „Ar putea deveni cel mai iute din lume” Legătura Simonei Halep cu ardeii este mai veche, ținând cont că sportiva a fost poreclită „Halepeno”, un joc de cuvinte între numele ei și ardeiul iute. Ba chiar la unele turnee, Simona a apărut cu pantofi decorați cu un ardei iute! Cercetătorii români merg acum mai departe și înregistrează un soi de ardei denumit după Simona Halep: „Ar putea deveni cel mai iute ardei din lume, fiind în faza de testare! Un soi de ardei iute obținut recent, înscris în vederea brevetării și omologării sub denumirea de Halep. E o denumire provizorie, sperăm să treacă, deși se apropie foarte mult de un alt soi cunoscut, Habanero. De regulă, când soiurile au asemănări se resping, dar vom vedea”, a precizat Costel Vînătoru, director al Băncii de Resurse Genetice din Buzău, într-un interviu pentru Agro TV. Șeful instituției a explicat cât de valoros este soiul de ardei denumit după Simona Halep: „Cert este că e un soi valoros, cu potențial mare de producție și foarte iute, picant. De aceea ne-am gândit să-l omologăm, are peste 1.000.000 de unități pe scara Scoville. Poate fi cultivat în spații protejate, în câmp. Fructul este mare, gustos, picant, aromat și poate fi folosit pentru consum în stare proaspătă, pentru boia, în diverse preparate culinare. Deci e un fruct cu multiple întrebuințări, are un buchet specific. Analizele de laborator arată că e foarte bogat și în vitamina C”, a adăugat directorul BRGV Buzău. „Ne-am gândit la un brand al nostru, al românilor” Întrebat dacă denumirea ardeiului are vreo legătură cu Simona Halep, acesta a confirmat: „Sigur, ne-am gândit la un brand al nostru al românilor, un brand la care noi ținem foarte mult, Halep, iar în același timp este o competiție internațională pentru a obține cel mai iute ardei din lume. Iar noi am demonstrat asta, la congrese și competiții, că deținem aici un număr foarte mare de soiuri de ardei iute, peste 1.000, de diverse culori, mărimi, forme. Să nu mai vorbim de concentrația de capsaicină. Noi am reușit să obținem un soi cu 2.400.000 de unități pe scara Scoville. Acum avem și mai puternic, 2.700.000 de unități, în curs de omologare. Iar acesta, la fel, este un soi picant și ne-am gândit că ar fi bine să consolidăm acest brand național printr-o creație biologică care să amintească de brandul nostru național (n.r. – Simona Halep)”, a mai precizat Costel Vînătoru.
Organul universal / Cercetătorii au reușit să modifice grupa sanguină a unui organ și astfel au extins șansele la transplant ale pacienților cu grupa 0
Premieră medicală realizată de cercetători din Canada și China. Aceștia au realizat primul transplant uman al unui rinichi modificat din grupa sanguina A în grupa universală 0. Studiul a fost efectuat pe un pacient aflat în moarte cerebrală. Rinichiul modificat transplantat a funcționat timp de două zile fără semne de respingere acută – de obicei, la transplanturile de organe, organismul receptor reacționează vehement și distruge organul compatibil. Speranță pentru pacienții cu grupa 0 Vorbim de un avans medical remarcabil, care ar putea să reducă simțitor timpii de așteptare pentru transplanturi și ar oferi șanse și celor celor care nu-și găsesc organe compatibile. Această veste îi bucură mai ales pe pacienții cu grupa 0, care nu pot primi altceva decât 0 – ei stau pe listele de așteptare chiar și doi ani până găsesc un donator compatibil. În același timp, un rinichi cu grupa 0 e transplantat către pacienți cu alte grupe de sânge, pentru că grupa 0 e compatibilă cu aceștia. Semnal pozitiv Acum, este nevoie de tratamente complexe pentru tratarea incompatibilității, care durează mai multe zile, însă noua abordare e diferită și acționează doar asupra organului donat, nu asupra pacientului. Echipa de cercetători a reușit să elimine markerii de grupă sanguină de pe suprafața celulelor rinichiului și au obținut astfel un organ cu grupa 0. O primă etapă a studiului a constat în eliminarea antigenelor din sângele de tip A. Asta se întâmpla în 2019. În 2022, ei au folosit aceste enzime pentru a transforma organe de tip A în organe de tip 0, iar procesul este denumit „0 convertit enzimatic”. În noul studiu, cercetătorii au recreat procesul folosind un rinichi de tip A, considerat nepotrivit pentru transplant. Organul a fost perfuzat cu un lichid care conținea enzimele capabile să elimine antigenele A și transformându-l, astfel, în organ 0. Etapă esențială în medicina regenerativă Organul a fost testat pe un bărbat de 68 de ani aflat în moarte cerebrală, în Chongqing, China. Rinichiul a funcționat timp de două zile, fără respingere acută, a treia zi s-a observat o reacție moderată, dar și indicii că organismul începea să tolereze organul. „Este pentru prima dată când observăm un astfel de rezultat într-un model uman, ceea ce ne oferă informaţii extrem de valoroase despre cum putem îmbunătăţi rezultatele pe termen lung”, a spus profesorul coordonator Stephen Withers de la Universitatea British Columbia (UBC), citat într-un comunicat al UBC.
Inteligența artificială antrenată pe imagini ar putea depista atât cancerul de sân, cât și riscurile cardiace, în același timp
Experții sugerează că tehnologia ar putea oferi o oportunitate rentabilă, de tipul „2 în 1”, de a depista simultan atât cancerul de sân, cât și riscurile cardiace la femei. În Marea Britanie, orice persoană înregistrată la un medic generalist ca fiind de sex feminin va fi invitată automat la un screening mamar, cunoscut sub numele de mamografie, o dată la trei ani, între vârsta de 50 și 71 de ani. În cadrul acestor consultații, se efectuează două radiografii ale fiecărui sân pentru a identifica orice semne de cancer, potrivit Independent. Cercetătorii din Australia au utilizat imagini mamografice de la 49.196 de femei înscrise în registrul de cohortă Lifepool, o inițiativă australiană de cercetare a cancerului de sân, pentru a dezvolta un algoritm de AI. Desfășurarea studiului Vârsta medie a grupului era de 59 de ani, o treime dintre femei luând medicamente pentru colesterolul ridicat și 27% pentru hipertensiune arterială. Scopul acestei tehnologii era de a prezice riscul de boli cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, pe o perioadă de 10 ani. „Multe femei se supun mamografiei de screening la vârsta mijlocie, când riscul de boli cardiovasculare crește”, au afirmat cercetătorii. „Caracteristicile mamografice, precum calcifierea arterială a sânilor și densitatea țesutului, sunt asociate cu riscul cardiovascular. „Am dezvoltat și testat un algoritm de învățare profundă pentru predicția riscului cardiovascular pe baza imaginilor mamografice de rutină”. Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de aproape nouă ani, 2.383 de femei au suferit un atac de cord, 731 au suferit insuficiență cardiacă și 656 au suferit un accident vascular cerebral. Studiul, publicat în revista Heart, a constatat că algoritmul a funcționat la fel de bine ca și alte calculatoare tradiționale care utilizează vârsta și variabilele clinice pentru a evalua riscurile cardiace. Cercetătorii au adăugat: „Un algoritm de învățare profundă care utilizează mamografii de rutină și vârsta se dovedește a fi un instrument promițător pentru predicția riscului cardiovascular. „Mamografia poate oferi o oportunitate rentabilă „două în unul” pentru screeningul femeilor atât pentru cancerul de sân, cât și pentru riscul cardiovascular, permițând un screening mai amplu al riscului cardiovascular pentru femei decât se realizează în prezent”.