Etichetă: cercetatori

De ce ni se dilată pupilele când suntem surprinși. Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în creier

În mod normal, pupilele se dilată atunci când intrăm într-un spațiu întunecat, pentru a permite pătrunderea unei cantități mai mari de lumină, și se contractă atunci când lumina devine mai puternică. Cercetătorii știu însă de mai mult timp că dimensiunea pupilelor poate fi influențată și de efortul cognitiv, activitatea fizică sau emoții, scrie Science Alert. Un studiu publicat în revista Nature Human Behaviour oferă acum noi indicii despre rolul acestei reacții în situațiile neașteptate. Dilatarea pupilelor după o surpriză poate „reseta” creierul Cercetătorii de la Brown University au urmărit reacțiile a 63 de adulți sănătoși, care au participat la un experiment bazat pe stimuli colorați. Participanții au văzut pe ecran o serie de imagini colorate și au fost mai întâi rugați să își amintească ceea ce văzuseră. Ulterior, aceștia au trebuit să anticipeze ce culoare urma să apară, folosindu-se de tiparele observate anterior. În anumite momente, cercetătorii au introdus culori care contraziceau așteptările participanților. Reacția a fost rapidă: pupilele s-au dilatat, iar activitatea cerebrală a prezentat modificări asociate cu o creștere temporară a nivelului de excitare. Potrivit cercetătorilor, această reacție pare să ajute creierul să se adapteze atunci când informațiile noi nu se potrivesc cu ceea ce anticipase. Pupilele dilatate, legate de sistemul noradrenalinei Una dintre structurile implicate în această reacție este locus coeruleus, un mic grup de neuroni situat în trunchiul cerebral. Acesta reprezintă principala sursă de noradrenalină a creierului, un neurotransmițător implicat inclusiv în răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Activitatea locus coeruleus crește după evenimente surprinzătoare, iar cercetătorii au observat o legătură între această activitate, modificările dimensiunii pupilelor și anumite unde cerebrale măsurate prin EEG. Matt Nassar, profesor asociat de neuroștiințe și științe cognitive și psihologice la Brown University și unul dintre autorii studiului, explică faptul că dilatarea pupilei semnalează o creștere bruscă a nivelului de excitare cerebrală. Potrivit cercetătorului, aceste fluctuații rapide ale nivelului de excitare ar putea avea un rol util, deoarece permit creierului să facă față mai bine schimbărilor de context. Surprizele ne ajută să învățăm mai repede Rezultatele experimentului indică faptul că persoanele care au prezentat o reacție mai puternică la stimulii neașteptați au făcut ajustări mai potrivite în procesul de învățare și au manifestat o tendință mai redusă de a interpreta informațiile prin prisma așteptărilor anterioare. Pe măsură ce imaginile prezentate corespundeau predicțiilor lor, participanții deveneau tot mai influențați de ceea ce se așteptau să vadă. Un stimul surprinzător părea însă să întrerupă acest tipar. Cercetătorii sugerează că dilatarea pupilelor ar putea reprezenta un marker extern al unui mecanism prin care creierul își actualizează „contextul mental”. Cu alte cuvinte, atunci când apare ceva complet neașteptat, creierul pare să reducă influența informațiilor și presupunerilor anterioare și să se pregătească pentru a procesa un nou context. „Modificările diametrului pupilei, precum și anumite înregistrări EEG, sunt markeri externi ai creierului care arată că acesta încarcă un nou context”, a explicat Nassar. Pupilele se schimbă și în funcție de ceea ce gândim Studiul se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că dimensiunea pupilelor oferă informații despre procesele care au loc în creier. Pupilele se pot dilata în timpul unui efort mental intens, al activității fizice sau al unei reacții emoționale. Dimensiunea lor poate fi influențată și de anumite medicamente și poate varia chiar și în funcție de respirație. Noile rezultate sugerează că pupilele nu sunt doar un mecanism prin care ochiul se adaptează la lumină, ci pot funcționa și ca un indicator vizibil al modului în care creierul reacționează la informații neașteptate.

Un studiu arată o legătură surprinzătoare între căderea părului și medicamente de slăbit și diabet

Medicamentele populare pentru slăbit și diabet, precum Ozempic, Wegovy și Mounjaro, pot avea un efect secundar nedorit, potrivit unui nou studiu. Acesta dezvăluie că medicamentele GLP-1 sunt legate de o ușoară creștere a subțierii părului la unele persoane. Studiul realizat de oamenii de știință Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au examinat dosarele electronice de sănătate a peste 35.000 de adulți cu diabet zaharat de tip 2 între 2019 și 2024. Aceștia au comparat pacienții care primeau medicamente GLP-1 cu cei care luau alte tratamente comune, în special inhibitori SGLT-2 și DPP-4. Datele au relevat un model clar. Pacienții care au utilizat tratamente cu GLP-1 au prezentat un risc cu 37% mai mare de cădere a părului comparativ cu cei care au luat inhibitori SGLT-2. În comparație cu pacienții care au primit inhibitori DPP-4, acest risc a crescut la 68%, potrivit studiului. Probabilitatea generală a căderii părului, mică Cu toate acestea, probabilitatea generală de a pierde părul rămâne relativ mică. Aceasta variază de la trei până la nouă la 1.000 de persoane pe an. Studiul a menționat, de asemenea, că problema se limita la alopecia non-cicatricială. Aceasta înseamnă că foliculii de păr rămân intacți. Astfel, e posibilă o nouă creștere ulterioară odată ce condițiile se stabilizează. Studiul nu a dovedit o cauzalitate directă, dar oamenii de știință au câteva teorii puternice. Pierderea rapidă în greutate declanșează frecvent căderea bruscă a părului prin perturbarea ciclului natural de creștere. Scăderea rapidă în greutate poate duce, de asemenea, la deficiențe temporare de fier sau zinc. Modificările nivelurilor hormonale ar putea juca și ele un rol. Setul de date nu a putut arăta cât de gravă a fost căderea părului sau dacă acesta a revenit după întreruperea administrării medicamentului.

Cel puțin 10 cercetători implicați în proiecte sensibile din SUA au murit sau au dispărut în ultimii ani

„Conducem eforturile de a căuta legături între oamenii de știință dispăruți și cei decedați”, afirmă FBI-ul, adăugând că „colaborează cu Departamentul Energiei, Departamentul Apărării și cu partenerii noștri din forțele de ordine de la nivel statal și local pentru a găsi răspunsuri”, potrivit CNN. Separat, Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, condusă de republicani, a anunțat că va investiga rapoartele privind decesele și disparițiile persoanelor respective, despre care a afirmat că aveau acces la informații științifice sensibile. Rapoartele „ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă legătură sinistră” între decese și dispariții, a transmis comisia în comunicatul său, solicitând informări pe această temă din partea FBI, a Departamentului Apărării, a Departamentului Energiei și a NASA. Departamentul Apărării a afirmatdoar că va răspunde direct comisiei, iar Departamentul Energiei a redirecționat întrebările către Casa Albă. Circumstanțele cazurilor variază foarte mult. Unele implică omucideri nerezolvate, în timp ce altele sunt cazuri de persoane dispărute fără semne de act criminal. Casa Albă a transmis că lucrează, de asemenea, cu agențiile federale pentru a investiga orice legături potențiale între decese și dispariții, Donald Trump referindu-se la această chestiune ca fiind „o problemă destul de serioasă”. „Este foarte puțin probabil ca aceasta să fie o coincidență”, a declarat duminică pentru Fox News James Comer, președintele Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, un republican. „Congresul este foarte îngrijorat de acest lucru. Comisia noastră face din aceasta una dintre prioritățile noastre în acest moment, deoarece considerăm că este o amenințare la adresa securității naționale”. Circumstanțele variază de la caz la caz Seria de decese și dispariții misterioase a început în 2023, spun legislatorii, odată cu moartea lui Michael David Hicks, un om de știință care a lucrat la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA timp de aproape 25 de ani. Hicks, în vârstă de 59 de ani, a murit pe 30 iulie 2023. În timpul carierei sale la JPL, s-a specializat în comete și asteroizi, potrivit Societății Americane de Astronomie. Cauza decesului său nu a fost dezvăluită. În anii care au urmat, mai multe persoane legate de JPL au murit sau au dispărut: Frank Maiwald, specialist în cercetarea spațială, a murit în Los Angeles în 2024, la vârsta de 61 de ani. Monica Reza, o ingineră aerospațială în vârstă de 60 de ani, a dispărut în timp ce făcea drumeții într-o pădure din Los Angeles în iunie 2025. De asemenea, este dat dispărut William Neil McCasland, un general-maior în rezervă al Forțelor Aeriene, care nu a mai fost văzut de când a ieșit din casa sa din Albuquerque, New Mexico, pe 27 februarie, lăsând în urmă telefonul, ochelarii de vedere și dispozitivele portabile. FBI-ul este acum implicat în căutări. Nu există informații despre dispăruți McCasland a fost în centrul unora dintre cele mai avansate cercetări aerospațiale ale Pentagonului și a comandat odată Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene de la Baza Aeriană Wright-Patterson. La câteva luni după dispariția bărbatului de 68 de ani, oficialii încă nu pot spune unde s-a dus, de ce a plecat sau dacă a fost implicată și altă persoană. Alți doi dispăruți, Melissa Casias și Anthony Chavez, lucrau la Laboratorul Național Los Alamos, o importantă instituție de cercetare nucleară din New Mexico. Casias, în vârstă de 53 de ani, a fost văzută ultima oară mergând pe o autostradă lângă Talpa, New Mexico, în iunie 2025, potrivit Poliției Statale din New Mexico, lăsându-și lucrurile acasă și un telefon care fusese resetat la setările din fabrică. Departamentul de Siguranță Publică din New Mexico a afirmat pentru CNN că există o anchetă deschisă privind dispariția lui Casias, dar a adăugat că nu se suspectează nicio infracțiune. Chavez, un pensionar de 78 de ani care lucra ca șef de echipă de supraveghere a construcțiilor la șantier, a dispărut și el în mai 2025, potrivit poliției din Los Alamos. O serie de decese În ultimele luni, decesele mai multor oameni de știință renumiți au alimentat, de asemenea, speculațiile. Un profesor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Nuno F.G. Loureiro, a fost împușcat mortal la domiciliul său din apropierea orașului Boston în decembrie 2025 de către un bărbat înarmat. Fizicianul și cercetătorul în domeniul fuziunii, în vârstă de 47 de ani, a condus Centrul de Știința Plasmei și Fuziune al MIT, unde și-a propus să promoveze tehnologia energiei curate și alte cercetări. Carl Grillmair a fost împușcat mortal la vârsta de 67 de ani la domiciliul său din afara Los Angelesului, în februarie. Autoritățile au arestat un suspect despre care nu cred că îl cunoștea pe Grillmair, potrivit KABC. Astrofizicianul lucra la Institutul de Tehnologie din California, colabora cu NASA și era renumit pentru studiile sale privind căutarea apei pe planete din afara sistemului nostru solar. Fostul ofițer de informații al Forțelor Aeriene ale SUA, Matthew James Sullivan, în vârstă de 39 de ani, a murit și el în 2024 înainte de a putea depune mărturie într-un caz federal de denunțare privind OZN-urile, a declarat reprezentantul Eric Burlison din Missouri, îndemnând FBI-ul să investigheze. În ultimele zile, moartea lui Amy Eskridge din 2022 a atras atenția. Eskridge, în vârstă de 34 de ani, a cofondat Institutul pentru Științe Exotice din Huntsville, Alabama, potrivit necrologului său.

Alcoolul în cantități moderate te scapă de Alzheimer

Un consum scăzut de alcool ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului, ajutând la reducerea inflamațiilor și la eliminarea toxinelor asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Rochester Medical Center din Statele Unite, citat de foxnews.com. Potrivit autorilor cercetării, alcoolul consumat cu moderație poate stimula un mecanism natural de curățare al creierului, cunoscut sub numele de sistem glicfatic. Acest sistem are rolul de a elimina „deșeurile” metabolice, inclusiv proteinele implicate în apariția bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Creierul elimină deșeurile” „Cantitățile mici de alcool sunt potențial benefice pentru sănătatea creierului”, a declarat Maiken Nedergaard, autorul principal al studiului. „Alcoolul consumat cu moderație îmbunătățește capacitatea creierului de a elimina deșeurile” Studiul a fost realizat pe animale, iar cercetătorii au analizat modul în care alcoolul influențează procesul de curățare cerebrală. Rezultatele au arătat că șoarecii care au primit echivalentul a aproximativ 2,5 băuturi alcoolice pe zi au prezentat o eliminare mai eficientă a toxinelor din creier, comparativ cu cei care nu au fost expuși deloc la alcool. Poate deveni rapid dăunător Cercetătorii subliniază însă că efectele pozitive apar exclusiv în cazul unui consum redus. Rozătoarele expuse la cantități mari de alcool au dezvoltat inflamații cerebrale, precum și tulburări motorii și cognitive, ceea ce confirmă riscurile bine cunoscute ale consumului excesiv. „Este esențial să nu se exagereze”, avertizează autorii studiului, subliniind că alcoolul poate deveni rapid dăunător atunci când este consumat peste limitele moderate. De reținut că alcoolul nu e medicament Rezultatele se adaugă unui corp tot mai larg de cercetări care sugerează că un consum redus de alcool ar putea fi asociat cu anumite beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de unele tipuri de cancer. Totuși, specialiștii atrag atenția că aceste beneficii nu justifică începerea consumului de alcool în scop medical. Studiul oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care creierul reacționează la alcool în cantități mici, dar cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, în special pe subiecți umani, pentru a confirma aceste efecte.

Spaniolii se răzbună pe aducătorii de vești rele. Meteorologii din Spania sunt puși la zid pe X pentru că prognozează prăpădul climatic

Meteorologi și cercetători din Spania afirmă că sunt atacați și jigniți pe rețelele sociale doar pentru că explică fenomenele meteo și schimbările climatice. Ministrul mediului avertizează că aceste mesaje de ură, răspândite mai ales pe X, nu îi afectează doar pe specialiști, ci și pe oamenii care ajung să nu mai știe ce informații sunt reale și în cine pot avea încredere atunci când vine vorba de vreme sau climă, scrie The Guardian. Spania a fost puternic afectată de schimbările climatice în 2025. În august anul trecut, cel mai grav val de incendii al secolului a devastat aproape 400.000 de hectare, mai mult decât suprafața statului Mallorca, în timp ce temperaturile extreme au făcut ca această vară să fie cea mai fierbinte de când au început înregistrările și ultimii patru ani cei mai fierbinți din istorie. În același timp, ploile torențiale au stabilit și ele recorduri, iar inundațiile continue au prăpădit Regatul. Nu trageți în pianist! Ministrul mediului din Spania a transmis procurorilor un avertisment privind o „creștere alarmantă” a discursului instigator la ură și a atacurilor din mediul online îndreptate împotriva comunicatorilor din domeniul științei climatice, meteorologilor și cercetătorilor. Într-o scrisoare trimisă miercuri procurorilor specializați în infracțiuni motivate de ură, Sara Aagesen a precizat că mai multe rapoarte recente analizate de minister au identificat o „creștere semnificativă” a limbajului ostil la care sunt supuși experții în climă pe platformele digitale, preia A3CNN. Ministrul a spus că un studiu a constatat că 17,6% dintre mesajele ostile publicate pe rețeaua de socializare X conțineau „discurs instigator la ură, atacuri personale și denigrare îndreptate împotriva profesioniștilor care lucrează pentru a transmite informații științifice corecte și verificate”. Aagesen, care este și unul dintre cei trei vicepremieri ai Spaniei, a arătat că cercetarea relevă „o intensificare a atacurilor în ceea ce privește gravitatea, frecvența și violența acestora, atacuri care îi vizează atât pe meteorologi, cât și pe alți profesioniști implicați în comunicarea științifică”. Ministrul a explicat că a sesizat procurorii din cauza „rolului social important pe care acești profesioniști îl au în lupta împotriva dezinformării climatice”. Un studiu privind discursul instigator la ură îndreptat împotriva agenției meteorologice de stat din Spania, Aemet, a arătat că aceste atacuri influențează percepția publică asupra meteorologiei și au un impact direct asupra activității științifice. „Acest efect de descurajare poate limita progresul cunoașterii științifice și poate restrânge accesul publicului la informații corecte și de înaltă calitate. În plus, răspândirea teoriilor conspiraționiste despre controlul climei și manipularea vremii afectează direct percepția asupra stării actuale de alertă climatică. Negarea faptului că fenomenele meteo extreme sunt rezultatul încălzirii globale găsește sprijin în aceste teorii, subminând eforturile globale de atenuare și de răspuns la schimbările climatice”, se precizează în același document. Un alt studiu, realizat în 2024, a arătat că negarea urgenței climatice este deosebit de răspândită pe X, fiind identificată în 49,1% dintre postări, iar discursul instigator la ură legat de climă în 17,6% dintre postări. Recomandarea autorului: Anul 2025, unul fără precedent în Europa. Incendii devastatoare și inundații catastrofale în Spania. Ne vom obișnui cu dezastrele climatice?

Cercetătorii maghiari au pus la punct un medicament anticancer surprinzător de eficient / A distrus o tumoră canceroasă de sân extrem de agresivă de la prima doză

O echipă de cercetători maghiari a anunțat progrese semnificative în dezvoltarea unui medicament anticancer experimental care ar putea oferi o abordare nouă în tratarea unor forme de cancer dificil de tratat. Medicamentul, numit LiPyDau, se bazează pe o versiune modificată a unui compus folosit în chimioterapie, care s-a dovedit de până la 1.000 de ori mai puternic în distrugerea celulelor tumorale decât medicamentele convenționale. Cum funcționează Problema inițială cu acest compus foarte toxic a fost că, în forma sa simplă, ar afecta și celulele sănătoase, ceea ce l-ar face periculos pentru pacienți. Cercetătorii au rezolvat această provocare folosind o tehnologie specială de livrare a medicamentului: încapsularea în particule liposomale — mici „bule” formate dintr-un material similar grăsimilor. Aceste particule protejează țesutul sănătos și eliberează substanța activă în mod mai concentrat în zona tumorii, unde vasele sanguine slabe permit medicamentului să iasă din fluxul sanguin și să acționeze direct asupra celulelor canceroase. Rezultate promițătoare la animale Testele efectuate pe animale arată rezultate surprinzător de bune. Tumorile de sân, piele și plămâni au încetat să mai crească după tratament, iar la un cancer de sân extrem de agresiv, tumora a dispărut complet și nu a revenit. Cercetătorii subliniază că unele rezultate au fost obținute după o singură doză, ceea ce arată eficacitate puternică în fazele inițiale ale testelor. Ce urmează Deși rezultatele sunt promițătoare, LiPyDau se află în prezent în faza de teste preclinice, adică pe animale — încă nu a început studiul pe oameni. Cercetătorii speră să continue testele pe modele mai mari și apoi să obțină aprobările necesare pentru studii clinice pe pacienți, ceea ce ar putea dura câțiva ani. Dacă totul merge bine, acest medicament ar putea deveni unul dintre primele tratemente anticancer dezvoltate în Ungaria și ar putea oferi opțiuni noi pentru pacienți cu tumori greu tratabile. Ce înseamnă pentru pacienți Medicamentele convenționale de chimioterapie pot avea efecte secundare puternice și nu funcționează la toate tipurile de tumori. Noua abordare caută să maximizeze distrugerea celulelor canceroase fără a afecta prea mult țesutul sănătos, ceea ce ar putea duce la tratamente mai eficiente și mai puțin toxice decât chimioterapia tradițională.

Rusia amplasează rachete hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din Belarus

Doi cercetători americani au stabilit, folosind imagini din satelit, că Rusia ar putea desfășura noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din estul Belarusului. Această mișcare ar putea consolida capacitatea Moscovei de a ataca ținte din Europa. Analiza cercetătorilor este asemănătoare cu concluzia serviciilor de informații americane, susține o sursă. Jeffrey Lewis de la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury, California, și Decker Eveleth de la organizația de cercetare și analiză CNA din Virginia, au identificat, folosind imagini din satelit de la Planet Labs, dovezi care sugerează desfășurarea de rachete Oreshnik. Implicată este o fostă bază aeriană de lângă Krichev, la aproximativ 307 kilometri est de Minsk, 478 de kilometri sud-vest de Moscova și 2.098 de kilometri de Paris. Potrivit celor doi cercetători, probabilitatea ca acest amplasament să găzduiască cel puțin câteva lansatoare mobile este de 90%, anunță Le Figaro. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a desfășura în Belarus rachete Oreshnik , cu o rază de acțiune estimată la 5.500 km. Totuși, amănunte despre acest lucru nu au fost făcute publice. Rusia adoptă o nouă strategie În noiembrie 2024, Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreshnik, fără focos nuclear, pentru a lovi o fabrică militară din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei. Moscova susține că rachetele sunt imposibil de interceptat, viteza lor depășind Mach 10. John Foreman, expert la Chatham House și fost atașat britanic al apărării la Moscova și Kiev, explică faptul că rușii vor să „extindă raza lor de acțiune în inima Europei” și să contracareze desfășurarea viitoare a rachetelor convenționale americane, inclusiv a rachetei hipersonice Dark Eagle, în Germania. Desfășurarea rachetelor are loc cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea tratatului New START din 2010, ultimul acord bilateral care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri nucleare. În urma unei întâlniri din decembrie 2024 cu președintele Alexander Lukașenko, Vladimir Putin a anunțat că rachetele Oreshnik ar putea fi staționate în Belarus în a doua jumătate a anului. Aceasta marchează prima desfășurare de arme nucleare rusești în afara teritoriului său de la Războiul Rece încoace. Lukașenko a spus săptămâna trecută că primele rachete au fost amplasate, fără a specifica locul, și că maximum zece unități Oreshnik ar putea fi în țară. Cercetătorii americani estimează că amplasamentul identificat poate găzdui doar trei lansatoare, ceea ce sugerează că alte rachete ar fi poziționate în altă parte a Belarusului.

Cercetătorii susțin că au descoperit un test de sânge care poate stabili riscul de deces în următorii cinci ani

Oamenii de știință anunță că au descoperit un semn de avertizare care arată că „nu totul este bine” și că ai putea muri în câțiva ani. Este vorba despre un test de sânge care prezice riscul de deces în următorii cinci ani. Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au făcut anunțul, potrivit express.co. Ei spun că unele proteine cheie din sânge pot prezice riscul de deces din următorii cinci ani, în timp ce altele pot dezvălui șansele de supraviețuire în următorii 10 ani. Cercetătorii speră că informațiile vor ajuta medicii să trateze afecțiunile periculoase mult mai devreme. Cercetătorii au identificat niveluri crescute la cinci proteine din sânge care pot prezice riscul de deces. Ei cred că proteinele care contribuie la dezvoltarea unor boli precum cancerul și inflamația, semnalează și riscul de deces. Studiul, publicat în PLoS One, a prezentat 392 de proteine asociate cu un risc crescut de deces în decurs într-o perioadă de cinci ani și alte 377 de proteine asociate cu decesul în decurs de 10 ani. Teoria se confirmă și atunci când s-au ajustat factorii de sănătate și stilul de viață, mai arată studiul. Explicațiile specialiștilor Proteinele îndeplinesc o gamă largă de funcții vitale în organism și sunt esențiale pentru creștere, dezvoltare și structura fiecărei celule. Oamenii de știință au folosit date de la Biobanca din Marea Britanie pentru a analiza profilurile proteinelor din sânge de la peste 38.000 de adulți de vârstă mijlocie și mai în vârstă, dintre care unii au murit, într-o perioadă de cinci sau 10 ani după prelevarea probelor de sânge. „Nu numai că diferite proteine pot reflecta starea noastră generală de sănătate și pot ajuta la identificarea bolilor în curs de desfășurare, dar am demonstrat că acestea pot reflecta riscul de deces într-o anumită perioadă. Nivelurile modificate ale acestor proteine sunt un indicator că nu totul este bine în organism și că ar putea apărea anumite afecțiuni care limitează viața.Identificarea timpurie a persoanelor cu cel mai mare risc ar putea permite intervenții specifice și planuri de tratament, contribuind la îmbunătățirea duratei de viață. În cele din urmă, acest lucru va ajuta, de asemenea, serviciile noastre de sănătate să reducă costurile, deoarece intervențiile timpurii au efecte economice benefice asupra sănătății, reducând nevoia de îngrijire pe termen lung și costisitoare”, a declarat profesorul Nophar Geifman, profesor de informatică medicală și biomedicală la Universitatea din Surrey.

Ce a provocat cele 25.000 de cutremure din Santorini. Oamenii de știință au descoperit cauza

Valul de cutremure a fost declanșat de o rocă topită care a pompat timp de trei luni printr-un canal subteran. Cercetătorii au folosit fizica și inteligența artificială pentru a determina cauza exactă a celor 25.000 de cutremure. Fiecare seism a fost transformat într-un senzor virtual, iar AI a analizat tiparele asociate, notează BBC. Dr. Stephen Hicks de la UCL spune că această combinație între fizică și învățare automată ar putea ajuta la previzionarea erupțiilor vulcanice. Cercetătorii și-au publicat descoperirile în revista Science. Cutremure în Santorini: Ce s-a întâmplat Activitatea seismică a început în ianuarie 2025 sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi. Insulele au înregistrat zeci de mii de cutremure, multe cu magnitudine peste 5,0. Mulți turiști au fugit din Santorini. Localnicii s-au temut că vulcanul subacvatic din apropiere, Kolumbo, ar putea erupe. Alții au crezut că cele 25.000 de cutremure sunt preludiul unui seism mai mare. În 1956, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,7 a lovit aceeași regiune. Frica localnicilor era justificată de această amintire. Harta 3D Oamenii de știință au creat o hartă 3D a Pământului în jurul Santorini. Au cartografiat modelele în evoluție ale activității seismice ale fiecărei tremurații. Au analizat mișcarea și tensiunea din scoarță. Acest lucru a dus la un model detaliat al roiului seismic care a durat luni de zile. Echipa a descoperit că evenimentul a fost determinat de mișcarea orizontală a magmei. Roca topită s-a deplasat de sub Santorini și vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri. Magma topită Canalul se află la mai mult de 10 kilometri sub fundul mării. Volumul de magmă care s-a deplasat prin scoarță ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice. „Intruziunile de magmă” au spart straturile de rocă. Acest lucru a declanșat miile de cutremure înregistrate în Santorini. Anthony Lomax, autorul principal al studiului, explică: „Cutremurele acționează ca și cum am avea instrumente adânc în Pământ, care ne transmit ceva”. Cutremure în Santorini: Cum funcționează Oamenii de știință au analizat modelul pe care cele 25.000 de cutremure l-au format în modelul 3D al Pământului. Tiparele se potrivesc foarte bine cu ceea ce se așteaptă de la magma care se mișcă orizontal. Magma s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri în plan orizontal prin scoarța terestră. Fiecare cutremur a furnizat informații despre această mișcare. Cercetătorii au folosit AI pentru a analiza datele. Inteligența artificială a identificat tipare pe care analiza tradițională le-ar fi ratat. S-a terminat? Deocamdată, activitatea seismică din Santorini s-a terminat. „Magma a rămas destul de adânc – la mai mult de 8 kilometri adâncime – în scoarță”, explică dr. Hicks. Magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile. Dar deoarece activitatea s-a potolit acum, oamenii de știință sunt aproape siguri că topitura s-a blocat și s-a răcit adânc în scoarță. Totuși, vulcanii pot intra în faze prelungite de agitație care pot dura mulți ani. Activitatea vulcanică recentă din sud-vestul Islandei a demonstrat acest lucru. Previzionarea erupțiilor Utilizarea AI, în combinație cu fizica fundamentală, ar putea transforma capacitatea de a monitoriza și prevedea activitatea vulcanică. Acest lucru ar putea contribui la siguranța oamenilor din zonele seismice active. „În cele din urmă, acest lucru ar putea fi folosit ca instrument de prognozare”, explică dr. Hicks. Ori de câte ori apar cutremure, „acestea sunt date care pot fi folosite pentru a determina cauza cea mai probabilă”. Cercetătorii spun că metoda poate fi aplicată și în alte zone vulcanice. Fiecare roi de cutremure devine o oportunitate de a învăța mai multe despre comportamentul magmei.

Cercetătorii români dau lovitura cu brandul Simona Halep: L-am înscris în vederea brevetării

O instituție publică din România, ce își desfășoară activitatea în domeniul agricol, vine cu o idee ingenioasă, folosind brandul Simona Halep pentru a promova ultima descoperire. Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au luat o decizie inedită pentru a promova ultima lor creație în materie de ardei iuți. Directorul instituției a anunțat că ultimul soi de ardei iuți pe care l-a descoperit a fost denumit după Simona Halep, campioana tenisului care s-a retras din activitate în luna februarie. Instituția publică din România care a denumit după Simona Halep ultima creație în materie de ardei: „Ar putea deveni cel mai iute din lume” Legătura Simonei Halep cu ardeii este mai veche, ținând cont că sportiva a fost poreclită „Halepeno”, un joc de cuvinte între numele ei și ardeiul iute. Ba chiar la unele turnee, Simona a apărut cu pantofi decorați cu un ardei iute! Cercetătorii români merg acum mai departe și înregistrează un soi de ardei denumit după Simona Halep: „Ar putea deveni cel mai iute ardei din lume, fiind în faza de testare! Un soi de ardei iute obținut recent, înscris în vederea brevetării și omologării sub denumirea de Halep. E o denumire provizorie, sperăm să treacă, deși se apropie foarte mult de un alt soi cunoscut, Habanero. De regulă, când soiurile au asemănări se resping, dar vom vedea”, a precizat Costel Vînătoru, director al Băncii de Resurse Genetice din Buzău, într-un interviu pentru Agro TV. Șeful instituției a explicat cât de valoros este soiul de ardei denumit după Simona Halep: „Cert este că e un soi valoros, cu potențial mare de producție și foarte iute, picant. De aceea ne-am gândit să-l omologăm, are peste 1.000.000 de unități pe scara Scoville. Poate fi cultivat în spații protejate, în câmp. Fructul este mare, gustos, picant, aromat și poate fi folosit pentru consum în stare proaspătă, pentru boia, în diverse preparate culinare. Deci e un fruct cu multiple întrebuințări, are un buchet specific. Analizele de laborator arată că e foarte bogat și în vitamina C”, a adăugat directorul BRGV Buzău. „Ne-am gândit la un brand al nostru, al românilor” Întrebat dacă denumirea ardeiului are vreo legătură cu Simona Halep, acesta a confirmat: „Sigur, ne-am gândit la un brand al nostru al românilor, un brand la care noi ținem foarte mult, Halep, iar în același timp este o competiție internațională pentru a obține cel mai iute ardei din lume. Iar noi am demonstrat asta, la congrese și competiții, că deținem aici un număr foarte mare de soiuri de ardei iute, peste 1.000, de diverse culori, mărimi, forme. Să nu mai vorbim de concentrația de capsaicină. Noi am reușit să obținem un soi cu 2.400.000 de unități pe scara Scoville. Acum avem și mai puternic, 2.700.000 de unități, în curs de omologare. Iar acesta, la fel, este un soi picant și ne-am gândit că ar fi bine să consolidăm acest brand național printr-o creație biologică care să amintească de brandul nostru național (n.r. – Simona Halep)”, a mai precizat Costel Vînătoru.