Studiu. Cât durează bateriile încărcate în VACANȚĂ. Cercetătorii au descoperit, un concediu este mai mult decât o pierdere de timp
Se pare că „efectul vacanță” poate persista maxim 6-7 săptămâni după revenirea în cotidian, adică muncă, obligații, relaxare pe bancă în cartier în cazul pensionarilor etc. Ceea ce reprezintă o schimbare de paradigmă în înțelegerea impactului lor. Cum poți acoperi celelalte 43 de săptămâni rămase din an, studiul nu ne spune. Cercetătorii au analizat 32 de studii din nouă țări și au identificat că efectele pozitive ale vacanțelor depind în mare măsură de calitatea acestora, notează Libertatea.ro. Planificarea atentă, activitățile plăcute, deconectarea completă de la muncă și conectarea emoțională sunt elemente cheie care asigură o stare de bine durabilă. Studiul subliniază că beneficiile nu se limitează doar la relaxarea de moment, ci includ și o stare de bine profundă care conferă sens și valoare vieții. Uluitor, vacanțele au efecte pozitive chiar și asupra persoanelor cu tulburări mintale severe și asupra vârstnicilor, ajutând la îmbunătățirea relațiilor sociale, gestionarea stresului și percepția pozitivă asupra propriei vieți. Aceste descoperiri consolidează ideea că vacanțele sunt mai mult decât o simplă distracție. Ele reprezintă o formă esențială de îngrijire mintală pentru toate vârstele și stadii ale vieții, astfel se pare că vacanța poate fi și benefică, nu doar o simplă pierdere de vreme, au ajuns la concluzie oamenii de știință.
Colaborarea cu echipe virtuale de cercetători AI, o nouă frontieră în știința asistată. Cum ar putea schimba totul
Recent, sistemele de inteligență artificială bazate pe arhitecturi multi-agent au început să fie integrate în procesul științific pentru a facilita generarea și evaluarea ipotezelor de cercetare. Un exemplu concret îl constituie platforma Virtual Lab, dezvoltată la Stanford University, care permite utilizatorului să configureze un grup de agenți AI, fiecare dotat cu specializări științifice distincte, folosind modele lingvistice mari (LLM) precum GPT-4o, scrie revista Nature. Concret, o echipă virtuală formată din specialiști fictivi în neuroștiințe, neurofarmacologie și chimie medicală a fost instruită să analizeze posibile tratamente pentru Alzheimer, să identifice lacune în literatura de specialitate și să propună ipoteze verificabile. Conversația rezultată, de peste 10.000 de cuvinte, demonstrează potențialul acestor sisteme de inteligență artificială de a simula deliberările unei echipe multidisciplinare de cercetare. Arhitectura multi-agent și funcționalitatea sistemelor co-cercetător Platformele AI de tip „co-scientist” utilizează agenți cu roluri predefinite sau configurabile, care interacționează prin schimburi iterative de mesaje text. În sistemul Stanford, utilizatorul definește rolurile și numărul de schimburi („turns”), iar agenții execută un protocol de discuție incluzând roluri precum investigator principal și critic. Abordarea permite feedback intern și autoevaluare, reducând astfel răspunsurile eronate generate de LLM. Contrastant, Google DeepMind a dezvoltat un sistem cu șase agenți specializați în funcții clare: generare de idei, reflecție critică, evoluția conceptelor, deduplicare, clasificare și meta-analiză, alimentați de modelul Gemini 2.0. Acești agenți pot efectua căutări pe internet, rula cod și integra diverse surse de date, operațiuni ce fac parte din paradigma AI agentic, caracterizată prin autonomie controlată și multitasking. Studiile comparative indică o îmbunătățire semnificativă a calității răspunsurilor generate de sistemele multi-agent față de cele produse de agenți singulari, în special datorită rolului critic evaluativ și feedback-ului iterativ. Totodată, cercetătorii atenționează asupra fenomenului de „halucinație” al LLM, generând informații potențial eronate, dar care pot stimula creativitatea, cu condiția unei supravegheri umane riguroase. Aplicații și implicații în cercetarea biomedicală Un utilizator avansat, cercetătorul Gary Peltz de la Stanford, a testat sistemul Google AI co-scientist pentru generarea de ipoteze privind mecanismele genetice și epigenomice în fibroza hepatică și pentru identificarea unor potențiale terapii medicamentoase. Rapoartele generate au fost detaliate și au propus direcții inovatoare de cercetare, demonstrând capacitatea acestor sisteme de a susține procesul decizional în cercetare. Parametrii optimi pentru interacțiunea multi-agent sunt încă în curs de investigare: unele studii sugerează un număr ideal de opt agenți care comunică pe parcursul a cinci schimburi, în timp ce altele indică faptul că mai mult de trei agenți sau mai mult de trei runde de discuții pot genera conținut redundant sau irelevant. Aceste platforme deschid noi oportunități în accelerarea procesului de generare a cunoștințelor, însă succesul lor depinde de integrarea eficientă a expertizei umane și de monitorizarea atentă a calității informațiilor produse.
Studiu: Diferențele de gen în sensibilitatea la dezgust se estompează odată cu vârsta
Femeile sunt adesea considerate mai sensibile la dezgust decât bărbații, mai ales în fața alimentelor alterate sau a riscurilor de contaminare. Un nou studiu publicat în Physiology & Behavior arată însă că această diferență de gen nu este fixă, ci se reduce – sau chiar dispare – pe măsură ce înaintăm în vârstă. Cercetătorii de la ETH Zürich, coordonați de Anne Berthold, au reanalizat date din patru studii extinse, care au implicat peste 28.000 de persoane cu vârste între 18 și 98 de ani. Scopul a fost să afle dacă sensibilitatea la dezgust și îngrijorările legate de siguranța alimentară variază în funcție de vârstă și gen. Rezultatele au fost surprinzător de consistente: femeile tinere au manifestat un nivel mai ridicat de sensibilitate la dezgust, teamă de contaminare și neofobie alimentară (reticența față de alimente noi), dar aceste diferențe s-au redus semnificativ odată cu vârsta. Sursa: Pixabay Explicația ar putea fi una evoluționistă: în perioada fertilă, femeile sunt mai vulnerabile biologic, iar o reacție puternică la posibile surse de contaminare ar putea proteja atât mama, cât și fătul. După menopauză, această protecție biologică devine mai puțin necesară, ceea ce ar putea explica stabilizarea sau chiar scăderea sensibilității la dezgust în cazul femeilor. În schimb, la bărbați, sensibilitatea crește cu vârsta, probabil din cauza vulnerabilităților crescute la boli sau dintr-un plus de prudență dobândit în timp. Un alt aspect relevant este că aceste rezultate au fost obținute din chestionare de autoevaluare, ceea ce ridică întrebări despre cât de fidel reflectă ele comportamentul real. Totuși, direcția generală a concluziilor rămâne clară: percepțiile și judecățile noastre nu sunt statice, ci evoluează în timp, influențate de factori biologici, psihologici și sociali. Acest studiu susține ideea că diferențele între sexe sunt mai fluide decât am crede.
Studiu: Anumite combinații de medicamente ar putea încetini evoluția Alzheimerului
Cercetătorii au administrat șoarecilor combinații de cinci medicamente frecvent prescrise, incluzând analgezice, antitrombotice, statine, medicamente pentru tensiune arterială și antidepresive, conform Science Alert. Prima combinație de medicamente testată a îmbunătățit memoria și a redus semnele patologice ale bolii Alzheimer în creierul șoarecilor masculi, în timp ce la femele efectele au fost minime. A doua combinație a dat rezultate diferite, înrăutățind memoria șoarecilor femele. Studiul subliniază necesitatea unor abordări personalizate în prescrierea medicamentelor pentru persoanele în vârstă și importanța înțelegerii efectelor polifarmaciei asupra sănătății creierului, în special în contextul diferențelor dintre sexe.
Lumea ar putea fi într-o etapă post-imunitate față de rujeolă, spun cercetătorii
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma. „Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia. „Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian. Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat. Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024. Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023. Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.