România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară
Importurile de energie electrică au depășit producția națională, sâmbătă seara, 3 octombrie, potrivit datelor Transelectrica. Sistemul energetic este afectat de producția hidro redusă, pe fondul secetei și al debitului scăzut al Dunării. Fără aportul energiei eoliene și solare, sistemul se apropie de limitele de import. Sâmbătă seara, România a importat aproape 3.400 MW. Sâmbătă seara, 3 octombrie, producția națională de energie electrică a fost de aproximativ 2.900 MW. Producția eoliană era aproape inexistentă, iar hidrocentralele și centralele pe cărbune produceau fiecare sub 1.000 MW. La aceeași oră, România importa aproape 3.400 MW de energie electrică, peste producția internă. Importurile s-au apropiat de limita maximă a interconexiunilor, de 4.000 MW, potrivit datelor Transelectrica, notează e-nergia.ro. Loading … România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară. Sistemul energetic se apropie de limite. Foto: Shutterstock Importurile nu au fost preferate din cauza unui preț scăzut al energiei. În acel interval, prețul pe PZU depășea 1.900 de lei/MWh. Centralele pe gaze produceau circa 1.250 MW, iar cele pe cărbune sub 600 MW. Mai multe grupuri pe gaze erau oprite, iar unele centrale pe cărbune ar fi putut avea probleme cu aprovizionarea cu combustibil, mai notează sursa citată. Starea Sistemului Energetic Național (SEN) conform datelor Transelectrica de duminică seară De altfel, datele de pe site-ul Transelectrica, la ora curentă (22:55), arată starea Sistemului Energetic Național în timp real. La ora menționată, duminică, 4 octombrie, erau disponibile următoarele date: 44.29% Hidrocarburi: 1273 MW 22.65% Hidro: 651 MW 19.76% Cărbune: 568 MW 11.52% Eolian: 331 MW 2.02% Biomasa: 58 MW 0.24% Instalatii de stocare: 7 MW 0.00% Nuclear: 0 MW -0.49% Foto: -14 MW Foto: Transelectrica În contextul energetic actual, vă reamintim că un mare furnizor român de energie electrică și-a cerut insolvența, din cauza opririi centralei de la Cernavodă. Getica 95, al șaselea mare furnizor de energie de pe piața de retail, și-a cerut insolvența la Tribunalul Buzău, pe 1 octombrie. Compania invocă probleme financiare generate de oprirea centralei de la Cernavodă. Situația a dus la întreruperea furnizării de energie în baza contractelor cu Nuclearelectrica. De altfel, Centrala nucleară de la Cernavodă este oprită de mai bine de o lună și jumătate, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Petru Ianc explică de ce am ajuns la criza energetică actuală
România traversează una dintre cele mai complicate crize din sectorul energetic din ultimele trei decenii. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, țara se află în stare de alertă energetică, Dunărea a ajuns la un nivel critic, iar în anumite intervale ale zilei România produce mai multă energie decât poate consuma și o vinde la prețuri semnificativ mai mici peste graniță. Seara, când producția fotovoltaică dispare și consumul crește, ajunge să cumpere energie la prețuri de câteva ori mai mari. Situația actuală are cauze care merg dincolo de secetă, războiul din Ucraina sau creșterea prețurilor la energie din ultimii ani. În spatele crizei de astăzi se află transformări care au început în urmă cu mai bine de 30 de ani, iar doctorul inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre cum s-a ajuns aici, despre deciziile care au schimbat sistemul energetic românesc și despre legătura dintre declinul energetic și dezindustrializarea României. Loading … Cum a ajuns România să aibă energie când nu are nevoie și deficit exact atunci când consumul este mai mare Pentru a înțelege criza actuală, Petru Ianc se întoarce la momentul în care România avea un sistem energetic integrat. RENEL producea energie în bandă. Practic, până la restructurarea RENEL, energia hidro, nucleară și pe cărbune erau gestionate în cadrul aceleiași structuri, ceea ce permitea folosirea împreună a unor surse cu costuri și caracteristici diferite. După restructurarea RENEL din 1998, aceste surse au fost separate și introduse într-un model în care trebuiau să concureze, deși aveau roluri diferite în funcționarea sistemului energetic. „RENEL îngloba energie pe apă, pe cărbune și pe nuclear. Și se vindea energia la un preț mediu, o medie ponderată. Cât se producea la nuclear, cât se producea la apă, cât se producea la cărbune, se făcea o medie și se vindea energia. Le îngloba pe toate, se făcea o politică comună. Pentru că toate intrau în rețeaua electrică, toate energiile astea intrau în conductă, în autostrada rețelei electrice și se vindeau apoi în distribuție cu un singur preț, cu un preț mediu”. Problema ridicată de Petru Ianc este că această schimbare a coincis cu reducerea treptată a capacităților energetice clasice. În locul unei strategii care să urmărească simultan dezvoltarea nuclearului, hidroenergiei și a altor surse controlabile, România a început să închidă mine și centrale, în timp ce proiecte energetice importante au rămas nefinalizate. Acesta vorbește și despre proiectul inițial de la Cernavodă, despre care spune că prevedea cinci unități, fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MW, și susține că finalizarea tuturor ar fi însemnat aproximativ 3.500 MW de capacitate nucleară. „Noi aveam cinci unități la Cernavodă și trei n-au fost terminate niciodată. Cum vă explicați că România n-a fost încurajată niciodată să finalizeze cele cinci unități? Am fi avut 5 unități ori 700 MW, adică 3.500 MW am fi avut astăzi energie nucleară. Cum vă explicați că s-au pus piedici pentru finalizarea centralelor pe apă? Niciuna n-a fost finalizată. Piedici peste piedici. În felul acesta energia a devenit din ce în ce mai puțină și mai scumpă”. „Energia regenerabilă este degeaba pentru că e multă și nu poate fi consumată” Sursele de energie în bandă au început să fie înlocuite treptat de surse regenerabile, a căror producție este dependentă de condițiile meteorologice și de momentul zilei. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și flexibilitate, această schimbare a adăugat noi dezechilibre sistemului energetic și a ridicat probleme de siguranță energetică. Pe de altă parte, oprirea simultană a celor două reactoare de la Cernavodă nu este doar o problemă tehnică punctuală. România se confruntă cu paradoxul energiei produse în timpul zilei. Extinderea producției fotovoltaice a creat intervale în care oferta depășește cererea internă, iar energia este exportată la prețuri foarte mici. Imediat ce apune soarele, producția scade rapid, consumul crește, iar sistemul este obligat să apeleze la alte surse și la importuri. Problema nu este că energia ajunge peste graniță, ci faptul că țara noastră nu are suficiente capacități de stocare și flexibilitate pentru a transforma surplusul de la prânz în energie disponibilă în orele cu consum ridicat. La nivel comparativ, Bulgaria a ajuns la aproximativ 2.500 MWh de capacitate de stocare, în timp ce România are în jur de 600 MWh. În acest sens, Petru Ianc remarcă una dintre problemele structurale ale politicii energetice românești. În opinia sa, regenerabilele au fost dezvoltate fără ca România să pună în paralel suficient accent pe sursele de energie în bandă și pe înmagazinare. „Au început politicile europene de energie regenerabilă. Care este o energie regenerabilă scumpă și dificilă. Energia regenerabilă produsă în timpul zilei este degeaba pentru că e multă și nu poate fi consumată și se vinde degeaba. Cum vă imaginați că politica energetică a României a fost atât de deficitară, încât nici într-un moment, nici într-o strategie nu s-a gândit la siguranța energetică a României? Adică au fost dezvoltate energiile regenerabile, închise energiile în bandă, adică cărbune, nedezvoltând energiile pe hidro, cu centrale nucleare fragile, care au dus la lipsa oricărei preocupări pentru înmagazinare.” Cum a ajuns energia scumpă să lovească exact industria care avea nevoie de energie ieftină Criza energetică nu poate fi însă desprinsă de dispariția industriei. Pentru o economie cu mari capacități industriale, energia scumpă este o problemă de competitivitate. Pentru România, care a pierdut deja o mare parte din industrie, energia scumpă poate fi și o explicație pentru dispariția ultimelor verigi ale marilor lanțuri de producție. Petru Ianc susține că energia era elementul comun al întregii industrii și că, în unele ramuri, ajungea la o pondere foarte mare în costul produsului. În această logică, creșterea continuă a prețului energiei nu a lovit doar în facturile consumatorilor, ci a decis efectiv dacă o fabrică mai poate concura cu un producător din vestul Europei. „Elementul comun al întregii industrii era energia. Și atunci, dacă făceai o politică prin care costurile energiei creșteau continuu, gradual, energia fiind un element de cost al industriei, în unele ramuri mergând până la 50-60%,
Centrala de la Cernavodă rămâne închisă
Centrala de la Cernavodă nu va fi repornită „în următoarele 10 zile”, deoarece nu va fi apă suficientă, susține directorului tehnic al Nuclearelectrica. Nivelul scăzut al Dunării împiedică reluarea funcționării unităților. Autoritățile nu pot estima deocamdată când va fi repornit cel puțin unul dintre reactoare, iar prognozele privind creșterea debitului rămân rezervate. „În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”, a anunțat Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica. Loading … Centrala de la Cernavodă rămâne închisă Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că nu există o dată certă pentru repornirea Centralei de la Cernavodă. Debitul Dunării nu a crescut, iar prognozele rămân rezervate. Autoritățile încearcă să grăbească redeschiderea prin lucrări de dragare în zona Cernavodă, iar centrala nu va fi repornită cel puțin în următoarele 10 zile. „Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește. Încercăm să avansăm termenul prin lucrări pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le face în zona Cernavodă, de dragare în principa. Nu avem o dată certă pentru deschiderea Cernavodă. Cel puțin nu pentru următoarele zece zile”, a spus și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la conferința națională RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice”, organizată de Antena 3 CNN. Debitul Dunării a atins valori istorice de scăzute, ceea ce a dus la oprirea celor 2 reactoare de la Cernavodă. Acestea asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (sursa de energie care poate fi programată la cerere). Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026. Sistemul energetic traversează o perioadă dificilă Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național (DEN), spune că sistemul energetic a trecut printr-o perioadă dificilă, dar a funcționat în siguranță. El afirmă că amploarea crizei provocate de secetă și caniculă a fost una neașteptată. El mai susține că România a reușit să depășească această perioadă și va continua să facă față situației. Virgiliu Ivan estimează că în septembrie consumul de energie va rămâne moderat, iar cererea ar urma să fie între 7.000 și 7.500 MW. Pentru octombrie, estimarea maximă este de 7.700 MW. De altfel, România vrea să ajungă la 10 GW de energie solară și eoliană până în 2030, iar autoritățile pregătesc și investiții în sisteme de stocare. Planurile vizează în principal baterii și soluții de stocare hidro, pentru creșterea siguranței sistemului energetic. Investiții în dezvoltarea energiei solare și eoliene România investe în dezvoltarea energiei solare și eoliene, în timp ce energia geotermală este folosită mai ales pentru termoficare. Ministerul Energiei a cofinanțat 30 de proiecte prin PNRR, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro. Alte proiecte sunt finanțate prin Fondul pentru Modernizare. România are și o schemă de contracte pentru diferență de peste 3 miliarde de euro, destinată investițiilor în energie regenerabilă, susține Cristian Bușoi. Ministerul Energiei va pune accent pe dezvoltarea capacităților de stocare. Sunt vizate în special bateriile, dar și soluțiile hidro. Cristian Bușoi spune că România are la dispoziție puțin peste 2 miliarde de euro pentru proiecte energetice. Fondurile vor fi direcționate către investiții care trebuie finalizate până în 2030.
SURSE: Bolojan prelungește măsurile de alertă energetică
La sfârșitul lunii iulie, premierul demis Ilie Bolojan anunța că, de la data de 1 august 2026, România va intra în stare de alertă energetică, drept urmare a închiderii controlate a Reactorului 1 din Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Ulterior, autoritățile au început demersurile pentru evitarea scenariului în care centrala ar fi fost oprită complet, însă acestea au eșuat lamentabil, deoarece Reactorul 2 a fost oprit controlat pe 13 august. Loading … Mai nou, surse politice au confirmat pentru Gândul că măsurile impuse de Guvernul demis al lui Bolojan vor rămâne valabile până la data de 30 septembrie, iar starea de alertă va fi menținută la nivel național. „Siguranța centralei este garantată în orice scenariu” / „Vom prezenta un raport final, cu soluții tehnice” / „Gestionăm situația cu maximă seriozitate” Mihai Jurca, șeful Cancelariei lui Bolojan, a anunțat joi, 27 august, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că a supravegheat personal, timp de două zile, procedurile demarate pentru remedierea situației care a oprit funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Acesta a confirmat că, la jumătatea lunii septembrie, Guvernul va prezenta un rapor tehnic cu privire la efectele crizei energetice. „Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 m³/s, față de o medie de 3.900 m³/s pentru luna august. Ca să fie cât se poate de clar: siguranța centralei este garantată în orice scenariu. CNE Cernavodă are echipamente de rezervă — pompe, generatoare de mare putere, instalații de răcire. Vom prezenta un raport final, cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026. Guvernul va continua informarea periodică despre nivelurile înregistrate și stadiul lucrărilor. Gestionăm această situație cu maximă seriozitate”, scria Mihai Jurca în postarea publicată pe Facebook. Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului | Sursa foto: Mediafax
Cotele Dunării: Unde crește sau scade debitul fluviului
Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a emis prognoza pentru următoarele zile în privința cotelor apelor Dunării. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Administrației Fluviale, se estimează că nivelul fluviului la Cernavodă va fi staționar, în următoarele două zile. Vezi datele mai jos. Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) anunță pe site-ul oficial care este tendința apelor Dunării în următoarele 48 de ore, precum și adâncimile minime sondate pe Dunăre. Potrivit datelor, în următoarele două zile s-ar preconiza ca nivelul fluviului la Cernavodă să rămână staționar, la -248 de centimetri. Loading … Dunărea De asemenea, tendința la Brăila ar fi în creștere, cu un interval de 1-3 centimetri, cota probabilă ajungând la -8 centimetri. Tendința ar fi în creștere și la Giurgiu, tot cu un interval de 1-3 centimetri, ajungând la o cotă probabilă de -187 de centimetri. Tendința apelor Dunării în următoarele două zile. Sursă foto: AFDJ A fost emis un grafic și pentru ziua în curs, 27 august 2026, referitor la cotele apelor Dunării. Datele indică faptul că a fost înregistrată o creștere de la Baziaș la Corabia și de la Cernavodă la Sulina. O scădere a fost înregistrată la Oltenția. De la Turnu Măgurele la Giurgiu și la Călărași, nivelul este staționar. Cotele apelor Dunării, azi, 27 august 2026. Sursă foto: AFDJ Prognoza emisă de Institutul de Hidrologie De altfel, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis prognoza debitelor și nivelurilor în intervalul 26 august, ora 07:00 – 2 septembrie, ora 07:00. „Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere în primele patru zile până la valoarea de la 1600 m3/s, staționar în următoarea zi, apoi în scădere până la valoarea de 1500 m3/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor august (3900 m3/s) și septembrie (3800 m3/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general în creștere, exceptând prima parte a intervalului de prognoză, când vor fi relativ staționare pe sectorul Oltenița – Tulcea”, anunță instituția.
Translectrica, nevoită să suporte costuri de milioane de euro cu energia cumpărată mai scump din piața spot, după oprirea centralei de la Cernavodă
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a calculat costurile suplimentare pe care va trebui să le suporte cu energia destinată acoperirii consumului propriu tehnologic (CPT, pierderile de curent din rețea), care nu îi va mai fi livrată de Nuclearelectrica în perioada 13 august – 31 august 2026, din cauza opririi și celui de-al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, transmite Profit.ro. În acest context, Transelectrica va trebui să cumpere energia de pe piața spot, la prețuri și de 2,5 ori mai mari. Potrivit directorului de Reglementare al Transelectrica, Adrian Șuța, impactul financiar după oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, în perioada 13 august- 31 august va fi de aproximaximativ 2 milioane de euro. ″Avem 19 zile înmulțite cu 24 de ore pe zi, înmulțite cu cei 30 MW a căror livrare a fost suspendată, iar acest rezultat trebuie înmulțit cu diferența dintre prețul spot și prețul contractual. Să estimăm, în mod rezonabil, care ar putea fi prețul spot mediu zilnic în perioada cuprinsă între 13 august și sfârșitul lunii, adică 31 august. (…) Avem date parțiale pentru primele 14 zile din august. Aceste date provin de pe platforma europeană de transparență ENTSO-E și reprezintă prețurile de pe piața pentru ziua următoare (PZU). În prezent, înregistrăm un nivel de 150 euro/MWh. Să presupunem că prețurile de pe piața pentru ziua următoare vor crește în continuare până la o medie de 200 euro/MWh sau, să zicem, 250 euro/MWh. Noi am plătit către Nuclearelectrica 100 euro/MWh. Prin urmare, costul suplimentar pe care îl vom suporta din cauza expunerii adiționale la prețurile spot va fi diferența dintre 250 euro/MWh și 100 euro/MWh. Așadar, 150 euro/MWh reprezintă costul suplimentar pe care va trebui să-l plătim pe durata suspendării contractului. Volumul de referință este de 30 MW înmulțit cu 19 zile și cu 24 de ore. În final, dacă efectuăm acest calcul, impactul maxim estimat ar fi de 2 milioane euro. Poate chiar mai puțin. Totul depinde foarte mult de ipoteza pe care o folosim în acest calcul estimativ, simplificat, pe care îl realizăm acum. Anticipăm evoluția viitoare a prețurilor până la sfârșitul lunii august, adică în intervalul 13–31 august. Avem, de asemenea, prețurile zilnice pentru 13 și 14 august – adică ziua de astăzi. Aceste două zile corespund unor perioade în care în sistem nu a fost injectată absolut nicio cantitate de energie nucleară. Prețurile nu au explodat peste pragul de 200 euro/MWh. În calculul anterior, efectuat aici în direct, am pornit de la ipoteza unui preț de 250 euro/MWh până la sfârșitul lunii august″, a explicat Adrian Șuța. „Deficitul rezultat va trebui compensat prin achiziții din piața spot” Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA). Aceste avize permit companiei să suspende executarea contractelor sale de vânzare de energie fără a suporta penalități de nelivrare și fără a fi nevoită să achiziționeze din piață energia nelivrată clienților, până la sfârșitul lunii august. Anul trecut, Transelectrica a încheiat mai multe contracte, cu mai mulți vânzători, de achiziție de energie pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în 2026, ceea ce însumează o putere de 60 MW în bandă, pentru totalul orelor anului în curs. „După activarea clauzei de forță majoră de către Nuclearelectrica, care a fost obligată să oprească ambele reactoare de la centrala nucleară Cernavodă, livrarea a 30 MW, reprezentând 50% din totalul contractat, a fost temporar suspendată între 13 august și finalul lunii, practic 19 zile. Deficitul rezultat, de 30 MW, va trebui cel mai probabil să fie compensat prin achiziții din piața spot, majorând temporar expunerea Transelectrica la prețurile din piața spot pe perioada suspendării″, a declarat directorul de Reglementare al companiei, Adrian Șuța. Motivul pentru care centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august Institutul Național de Hidrologie a estimat că debitul fluviului la intrarea în România va începe să crească în următoarele zile, de la 1.300 la 1.550 de metri cubi pe secundă până pe 29 august. Cu toate acesta, nivelul va rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei a anunțat că centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august
Bogdan Ivan: Grupul de la Turceni va fi repornit luni. Situația de la Cernavodă, gestionată cu foarte mare amatorism
Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a anunțat, duminică seara, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, că grupul 5 de la Turceni, care a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, urmează să fie repornit luni. El a afirmat că acesta a fost reparat în cursul zilei de duminică și că repornirea este programată pentru luni după-amiază. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). Chiar astăzi am discutat cu foștii mei colegi din Complexul Energetic Oltenia. El a fost reparat în cursul zilei de astăzi. Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Ivan la Antena 3 CNN. Situația actuală nu permite repornirea reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă Întrebat despre situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Bogdan Ivan a afirmat că reactorul 2 nu poate fi repornit în acest moment, pentru că nu există suficientă apă pentru sistemul de răcire. „De la Cernavodă am datele publice, pentru că am discutat și cu cei de acolo care mi-au spus că nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus fostul ministru al Energiei. Totodată, Ivan a criticat și modul în care a fost gestionată problema din zona de captare a apei pentru Cernavodă, făcând referire la lucrările care, în opinia sa, ar fi trebuit realizate pentru a preveni agravarea situației. „Nu e cineva care a adus seceta. Dar faptul că am văzut mai multe acțiuni de PR, acea stâncă care ba explodează, ba sunt 2 centimetri, ba nu sunt ăia 2 centimetri (…) au făcut o confuzie întreagă”, a afirmat ministrul. Ivan: Autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme Potrivit lui fostului ministru al Energiei, autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme pentru a menține un nivel suficient al apei în zona respectivă. „În loc să se ocupe de ce trebuia să facă de la început, anume să dragheze acea zonă, să redirecționeze cursul de apă, s-a ajuns la acea situație de compromis. Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN”, a conchis Ivan. Guvernul a anunțat măsuri pentru menținerea răcirii Centralei de la Cernavodă Sâmbătă, Guvernul a anunțat că în cursul zilei de vineri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Guvernului, printre noile măsuri se numără continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.
Aproape trei săptămâni de stare de alertă energetică. Bogdan Ivan: Deocamdată, nici vorbă de repornirea reactoarelor
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, transmite sâmbătă că nu se întrevede încă repornirea CNE Cernavodă. Social-democratul anunță însă că de luni ar putea să se repornească Grupul 5 de la Turceni, oprit în această săptămână pentru remedierea unor defecțiuni. „Am vorbit și cu cei de la Turceni, unde, zilele trecute, Grupul 5 de producție a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice. Dacă lucrările de reparații merg conform planului, de luni ar putea începe din nou să livreze energie în Sistemul Energetic Național”, a transmis Bogdan Ivan. Bogdan Ivan: Energia produsă de termocentrale este esențială Până când România va beneficia din nou de energie produsă nuclear, social-democratul susține că energia pe cărbune rămâne vitală pentru funcționarea sistemului energetic național. „Până atunci, ne bazăm în continuare și pe Termocentrala Rovinari. Avem cărbune, avem capacitate de producție, iar oamenii de acolo, atât cei din centrală, cât și cei de la Cariera Roșia, fac o treabă extraordinară pentru ca România să aibă energia de care are nevoie”, a mai precizat fostul ministru. România rămâne în stare de alertă energetică până la începutul lunii septembrie, iar ANM a transmis deja că ne putem aștepta ca precipitațiile să reînceapă în regiunea Dobrogei.
Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre
În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.
Cristian Bușoi anunță că Grupul 4 de la Rovinari va fi redeschis
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat la Digi24 că Grupul 4 de la termocentrala pe cărbune Rovinari va intra în funcțiune pentru a reduce importurile de energie, în contextul temperaturilor ridicate și al consumului crescut. Acesta a subliniat că aproape 300 de megawați vor intra în Sistemul Energetic Național, iar stocurile de cărbune sunt suficiente pentru această săptămână. Referitor la situația energetică a României din ultimele zile, Cristian Bușoi a spus că în weekend aceasta „a fost stabilă”, cu vârfuri de consum sub 6.000 de megawați și importuri care nu au fost foarte ridicate. El a explicat că producția eoliană a fost bună, în timp ce energia fotovoltaică nu poate acoperi consumul din orele de vârf. Loading … „Producția fotovoltaică a fost foarte bună, dar, după cum bine știți, din păcate, pe partea de fotovoltaice nu ne putem baza pentru orele de vârf decât într-o mică măsură, pentru că capacitățile noastre de stocare sunt scăzute”, a spus secretarul de stat. Bușoi spune că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară Cristian Bușoi a mai spus că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară în condițiile în care consumul este estimat să crească în această săptămână, atât în zona casnică, cât și în industrie, din cauza temperaturilor ridicate. „În zona industrială se reiau o parte din activitățile industriale. Un consum mai ridicat, aproape de 7.000 de megawați estimăm vârful din această seară. Pentru a reduce cantitatea de electricitate importată și, în acest fel, și impactul pe prețurile viitoare, s-a decis intrarea în funcțiune a Grupului de rezervă 4 de la Rovinari”. Termocentrala Rovinari Acesta susține că Grupul 4 va adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național și va reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf. „Sunt aproape 300 de megawați care vor intra în Sistemul Energetic Național și lucrul acesta va fi de ajutor, pe de o parte, pentru a consolida securitatea aprovizionării și, așa cum spuneam, pentru a reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf, generând astfel o reducere a impactului pe prețuri”. Grupul 4 Rovinari are cărbune pentru această săptămână În privința stocurilor de cărbune, Bușoi a precizat că, potrivit informațiilor primite de la Complexul Energetic Oltenia, acestea sunt suficiente pentru perioada imediat următoare. „Din informațiile pe care le avem de la colegii de la Complexul Energetic Oltenia, cel puțin pentru această săptămână suntem acoperiți de stocuri de cărbune. Evident că ele pot fi refăcute în caz de nevoie”, a afirmat acesta. Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită din cauza debitului scăzut al Dunării Cristian Bușoi a avertizat că seceta și debitul scăzut al Dunării mențin închisă Unitatea 2 de la Cernavodă și a explicat că Ministerul Energiei trebuie să gestioneze atent rezervele disponibile. „Din păcate, seceta continuă, debitul Dunării rămâne scăzut și vom rămâne cu unitățile 1 și 2 închise și pe perioada următoare. De aceea trebuie să facem o organizare judicioasă a rezervelor pe care le avem”, a spus secretarul de stat. Unitatea 2 de la Cernavodă Secretarul de stat a precizat că prognozele meteo pe termen lung oferă mai puțină certitudine, însă în acest moment, perspectiva repornirii Unității 2 nu este favorabilă. „Pe următoarele 10 zile pare că e puțin probabil, chiar exclus, să putem să redeschidem unitatea 2 de la Cernavodă”.