Etichetă: cernavoda

Bogdan Ivan: Grupul de la Turceni va fi repornit luni. Situația de la Cernavodă, gestionată cu foarte mare amatorism

Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a anunțat, duminică seara, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, că grupul 5 de la Turceni, care a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, urmează să fie repornit luni. El a afirmat că acesta a fost reparat în cursul zilei de duminică și că repornirea este programată pentru luni după-amiază. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). Chiar astăzi am discutat cu foștii mei colegi din Complexul Energetic Oltenia. El a fost reparat în cursul zilei de astăzi. Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Ivan la Antena 3 CNN. Situația actuală nu permite repornirea reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă Întrebat despre situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Bogdan Ivan a afirmat că reactorul 2 nu poate fi repornit în acest moment, pentru că nu există suficientă apă pentru sistemul de răcire. „De la Cernavodă am datele publice, pentru că am discutat și cu cei de acolo care mi-au spus că nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus fostul ministru al Energiei. Totodată, Ivan a criticat și modul în care a fost gestionată problema din zona de captare a apei pentru Cernavodă, făcând referire la lucrările care, în opinia sa, ar fi trebuit realizate pentru a preveni agravarea situației. „Nu e cineva care a adus seceta. Dar faptul că am văzut mai multe acțiuni de PR, acea stâncă care ba explodează, ba sunt 2 centimetri, ba nu sunt ăia 2 centimetri (…) au făcut o confuzie întreagă”, a afirmat ministrul. Ivan: Autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme Potrivit lui fostului ministru al Energiei, autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme pentru a menține un nivel suficient al apei în zona respectivă. „În loc să se ocupe de ce trebuia să facă de la început, anume să dragheze acea zonă, să redirecționeze cursul de apă, s-a ajuns la acea situație de compromis. Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN”, a conchis Ivan. Guvernul a anunțat măsuri pentru menținerea răcirii Centralei de la Cernavodă Sâmbătă, Guvernul a anunțat că în cursul zilei de vineri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Guvernului, printre noile măsuri se numără continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.

Aproape trei săptămâni de stare de alertă energetică. Bogdan Ivan: Deocamdată, nici vorbă de repornirea reactoarelor

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, transmite sâmbătă că nu se întrevede încă repornirea CNE Cernavodă. Social-democratul anunță însă că de luni ar putea să se repornească Grupul 5 de la Turceni, oprit în această săptămână pentru remedierea unor defecțiuni. „Am vorbit și cu cei de la Turceni, unde, zilele trecute, Grupul 5 de producție a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice. Dacă lucrările de reparații merg conform planului, de luni ar putea începe din nou să livreze energie în Sistemul Energetic Național”, a transmis Bogdan Ivan. Bogdan Ivan: Energia produsă de termocentrale este esențială Până când România va beneficia din nou de energie produsă nuclear, social-democratul susține că energia pe cărbune rămâne vitală pentru funcționarea sistemului energetic național. „Până atunci, ne bazăm în continuare și pe Termocentrala Rovinari. Avem cărbune, avem capacitate de producție, iar oamenii de acolo, atât cei din centrală, cât și cei de la Cariera Roșia, fac o treabă extraordinară pentru ca România să aibă energia de care are nevoie”, a mai precizat fostul ministru. România rămâne în stare de alertă energetică până la începutul lunii septembrie, iar ANM a transmis deja că ne putem aștepta ca precipitațiile să reînceapă în regiunea Dobrogei.

Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre

În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.

Cristian Bușoi anunță că Grupul 4 de la Rovinari va fi redeschis

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat la Digi24 că Grupul 4 de la termocentrala pe cărbune Rovinari va intra în funcțiune pentru a reduce importurile de energie, în contextul temperaturilor ridicate și al consumului crescut. Acesta a subliniat că aproape 300 de megawați vor intra în Sistemul Energetic Național, iar stocurile de cărbune sunt suficiente pentru această săptămână. Referitor la situația energetică a României din ultimele zile, Cristian Bușoi a spus că în weekend aceasta „a fost stabilă”, cu vârfuri de consum sub 6.000 de megawați și importuri care nu au fost foarte ridicate. El a explicat că producția eoliană a fost bună, în timp ce energia fotovoltaică nu poate acoperi consumul din orele de vârf.  Loading … „Producția fotovoltaică a fost foarte bună, dar, după cum bine știți, din păcate, pe partea de fotovoltaice nu ne putem baza pentru orele de vârf decât într-o mică măsură, pentru că capacitățile noastre de stocare sunt scăzute”, a spus secretarul de stat. Bușoi spune că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară Cristian Bușoi a mai spus că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară în condițiile în care consumul este estimat să crească în această săptămână, atât în zona casnică, cât și în industrie, din cauza temperaturilor ridicate.  „În zona industrială se reiau o parte din activitățile industriale. Un consum mai ridicat, aproape de 7.000 de megawați estimăm vârful din această seară. Pentru a reduce cantitatea de electricitate importată și, în acest fel, și impactul pe prețurile viitoare, s-a decis intrarea în funcțiune a Grupului de rezervă 4 de la Rovinari”. Termocentrala Rovinari Acesta susține că Grupul 4 va adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național și va reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf. „Sunt aproape 300 de megawați care vor intra în Sistemul Energetic Național și lucrul acesta va fi de ajutor, pe de o parte, pentru a consolida securitatea aprovizionării și, așa cum spuneam, pentru a reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf, generând astfel o reducere a impactului pe prețuri”. Grupul 4 Rovinari are cărbune pentru această săptămână În privința stocurilor de cărbune, Bușoi a precizat că, potrivit informațiilor primite de la Complexul Energetic Oltenia, acestea sunt suficiente pentru perioada imediat următoare. „Din informațiile pe care le avem de la colegii de la Complexul Energetic Oltenia, cel puțin pentru această săptămână suntem acoperiți de stocuri de cărbune. Evident că ele pot fi refăcute în caz de nevoie”, a afirmat acesta. Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită din cauza debitului scăzut al Dunării Cristian Bușoi a avertizat că seceta și debitul scăzut al Dunării mențin închisă Unitatea 2 de la Cernavodă și a explicat că Ministerul Energiei trebuie să gestioneze atent rezervele disponibile. „Din păcate, seceta continuă, debitul Dunării rămâne scăzut și vom rămâne cu unitățile 1 și 2 închise și pe perioada următoare. De aceea trebuie să facem o organizare judicioasă a rezervelor pe care le avem”, a spus secretarul de stat. Unitatea 2 de la Cernavodă Secretarul de stat a precizat că prognozele meteo pe termen lung oferă mai puțină certitudine, însă în acest moment, perspectiva repornirii Unității 2 nu este favorabilă. „Pe următoarele 10 zile pare că e puțin probabil, chiar exclus, să putem să redeschidem unitatea 2 de la Cernavodă”.

Bulgaria, lider mondial la stocarea energiei în baterii

Bulgaria a urcat pe primul loc la nivel mondial după capacitatea noilor baterii de a muta energia solară din orele de zi către intervalele în care soarele nu mai produce electricitate. Potrivit celui mai recent raport Ember, noile sisteme instalate în 2025 ar putea transfera, teoretic, 77% din producția solară suplimentară către alte ore ale zilei. Bulgaria a ajuns de la zero la 8,6 GWh în câțiva ani Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei a avut loc într-un ritm rapid. În 2024, Bulgaria nu dispunea practic de capacități de acest tip. În 2025, în țară au fost instalați aproximativ 3 GWh de capacitate de stocare. Până în mai 2026, capacitatea instalată a ajuns la 8,6 GWh, potrivit raportului Ember. Think tank internațional specializat în analiza sectorului energetic a atribuit această evoluție finanțărilor acordate de stat și procedurilor mai simple pentru autorizarea proiectelor. Extinderea capacității de stocare ar urma să continue până în 2030. Potrivit raportului, Bulgaria poate transfera către alte intervale orare aproximativ 77% din noua producție solară zilnică. Chile ajunge la 76%, iar Australia la aproximativ 60%. Energia produsă ziua ajunge la consumatori și după apus În prima jumătate a anului 2023, energia solară nu contribuia la acoperirea consumului de electricitate în timpul serii. Trei ani mai târziu, energia solară stocată în baterii a asigurat, în medie, 24% din necesarul de electricitate al Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. Pentru intervalul 19:00-07:00, energia solară stocată și livrată ulterior a reprezentat aproximativ 10% din consum. Potrivit Ember, dintre piețele analizate, Bulgaria a trecut prin cea mai amplă transformare. O parte importantă din creșterea producției fotovoltaice poate fi folosită acum și după apus. Kostantsa Rangelova, analist al piețelor globale de electricitate în cadrul Ember și autoarea raportului, susține că energia solară ieftină produsă în timpul zilei schimbă rețelele electrice din întreaga lume. Bateriile au devenit suficient de ieftine și performante pentru a permite o nouă etapă de dezvoltare a energiei solare, potrivit știripesurse. California și Chile folosesc tot mai mult energia solară după lăsarea serii  În California, combinația dintre producția solară și baterii a asigurat peste 25% din necesarul de electricitate între orele 19:00 și 21:00, în prima jumătate a anului. În perioada corespunzătoare din 2023, procentul era de numai 6,8%. În Chile, sistemele de stocare permit energiei solare să asigure peste 10% din consumul de electricitate în timpul serii și până aproape de miezul nopții. Uniunea Europeană rămâne sub media mondială La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea bateriilor nu ține încă pasul cu piețele aflate în fruntea clasamentului. Statele membre au instalat în 2025 o capacitate de stocare de 27 GWh, suficientă pentru transferul către alte ore a aproximativ 16% din noua producție solară zilnică. Media mondială este de 18%. Perspectivele indică o creștere a capacităților în următorii ani. Scenariile operatorilor europeni de transport al electricității arată că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în Uniunea Europeană ar putea deveni de patru ori mai mare. România își crește producția de energie regenerabilă, dar stocarea rămâne o provocare-cheie pentru sistemul energetic În timp ce Bulgaria a accelerat investițiile în baterii pentru stocarea energiei, România a înregistrat o creștere a producției de energie din surse regenerabile, însă dezvoltarea capacităților de stocare rămâne o etapă importantă pentru echilibrarea și flexibilizarea sistemului energetic. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, instalațiile fotovoltaice din România au produs 2,212 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, cu 584,3 milioane kWh mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Și producția centralelor eoliene a crescut. Acestea au furnizat aproximativ 3,019 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh peste nivelul raportat în perioada ianuarie–mai 2025. În total, resursele de energie electrică ale României au ajuns la 29,207 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele arată o contribuție tot mai importantă a surselor regenerabile la sistemul energetic, în timp ce extinderea capacităților de stocare rămâne esențială pentru integrarea eficientă a producției variabile din surse solare și eoliene.  Loading …

Proiectul Bala 2, deblocat din cauza secetei

Scăderea alarmantă a nivelului Dunării determină Guvernul să accelereze un proiect strategic pentru asigurarea debitului necesar răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Premierul demis Ilie Bolojan a semnat constituirea Comitetului Interministerial Bala 2, care trebuie să analizeze rapid soluțiile tehnice pentru creșterea debitului Dunării Vechi spre Cernavodă. Guvernul și specialiștii lucrează pentru deblocarea proiectului Bala 2  Loading … Reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști au analizat, vineri, la prima întâlnire de lucru a Comitetului Interministerial Bala 2, situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării și modul în care pot fi promovate soluții tehnice necesare asigurării debitului de apă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. Decizia privind constituirea Comitetului Interministerial pentru identificarea soluțiilor optime în vederea asigurării alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale Centralei de la Cernavodă, a fost semnată astăzi de premierul demis Ilie Bolojan. Comitetul va lucra într-un ritm accelerat astfel încât, până la sfârșitul lunii august, specialiștii să analizeze încă o dată studiul de fezabilitate al proiectul Bala 2, care are în vedere amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala. Realizarea proiectului va avea ca rezultat, implicit, creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă și asigurarea nivelului necesar funcționării unităților 1 și 2 de la Cernavodă, precum și a unităților 3 și 4 atunci când acestea vor funcționa. Proiectul Bala 2, accelerat La nivelul acestui grup de lucru vor fi făcute analize care să arate dacă datele pe care s-a bazat elaborarea proiectului Bala 2 sunt de actualitate, dacă rezultatele implementării sunt cele estimate inițial sau este nevoie de adaptarea și completarea soluțiilor tehnice. În acest sens, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, președintele Comitetului, a solicitat ca până luni, 17 august, instituțiile să transmită Comitetului datele tehnice necesare specialiștilor pentru a analiza proiectul având în vedere situația la zi, proiecția pesimistă de debit, în contextul accentuării efectelor schimbărilor climatice, modificările care au apărut în albia fluviului și alte elemente tehnice rezultate din măsurătorile din teritoriu. De asemenea, analiza va avea în vedere corelarea proiectului cu alte proiecte de investiții care au ca scop creșterea debitului Dunării în în zona Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a mulțumit specialiștilor pentru mobilizarea în jurul deblocării acestui proiect strategic și a subliniat că investiția va fi demarată cât mai repede și va fi finanțată de la bugetul de stat. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în anul 2024, proiectul are Aviz pentru mediu, însă nu a avansat în această perioadă. Având în vedere situația cauzată de scăderea accentuată a nivelului Dunării, specialiștii au apreciat că, pe termen scurt, este absolut necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Pentru a susține aceste lucrări, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a solicitat inventarierea tuturor echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot realiza lucrări de dragaj pe Dunăre. Colaborarea reprezentanților instituțiilor cu specialiștii la nivelul Comitetului interministerial va continua. Următoarea ședință va avea loc miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetrii, date hidromorfologice actualizate pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu. Comitetul este coordonat de Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-Ministrului și reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor, Mediului, Administrației Naționale Apele Române, Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos”, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea Tehnică de Construcții București. La lucrările comitetului pot fi invitați și alți specialiști în domeniu.

Rovinari intră în producție după oprirea Cernavodă

Premierul demis Ilie Bolojan spune că deficitul de energie electrică produs după deconectarea centralei nucleare de la Cernavodă va fi suplimentat din mai multe surse, inclusiv din importuri. De asemenea, jumătate din producţia de aproximativ 600 de megawaţi a reactorului 2 al centralei va fi fi suplinită prin punerea în funcţiune a unui grup aflat în rezervă la Rovinari. Bolojan spune că datele aflate la dispiziţia autorităţilor în ceea ce priveşte alimentarea cu energie arată că „sistemul nu are probleme de funcţionare”.  Loading … „Cei 600 MW pe care îi pierdem din comopnenta de producţie urmează să fie înlocuiţi şi împreună cu Dispeceratul Energetic Naţional am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală, în condiţii de criză, a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmînd că fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocetralele din România gestionate de către Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare”, a transmis acesta, după ședința de Guvern. Bolojan le mulțumește românilor care au redus consumul de energie El a mulţumit tuturor celor care au participat la eforturile legate de gestionarea crizei energetice, inclsiv românilor care au luat măsuri pentru reducerea consumului în perioadele critice. „Le mulțumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară, tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantități importante de energie în orele în care consumul este mai mare în domeniul energetic. În afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei”, a afirmat Bolojan.

Se poate ca pe Grindeanu să-l macine niște vinovăție. Miruță susține că un proiect coordonat de liderul PSD privind un debit mai mare de apă a fost ținut la sertar

Într-o intervenție telefonică realizată joi seara la B1 TV, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. „Diferența de la centrimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea centralei de la Cernavodă astăzi, pentru că un proiect de la Ministerul transporturilor coordonat de domnul Glindeanu a fost ținut la sertar”, a declarat acesta. Întrebat la ce proiect face referire, ministrul a explicat că e vorba despre „proiectul de la Bala”. „Presupunea fix un debit mai mare de apă, care să ajungă la răcirea reactoarelor de la Cernavodă, și care era o soluție serioasă și sănătoasă, făcută din timp și gândită de specialiști și aprobată cu avize de la mediu. A fost băgat în sertar și încuiat acolo din aprilie 2024”, a explicat Miruță. El a precizat că „se poate ca pe domnul Grindeanu să-l macine niște vinovăție, având în vedere că vede ce se întâmplă astăzi. Cu toate că ceea ce ar fi trebuit să se întâmple acolo nu s-a întâmplat, în urma soluției propuse de cei de la Apele Române, s-a câștigat o săptămână de funcționare suplimentară a centralei de la Cernavodă”. „Avem o centrală oprită de la Cernavodă, pentru că proiectul care ar fi putut fi făcut după ce a trecut toate etapele de aprobare în 2024, și care era în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, nu a fost inițiat cu toate că a depășit toată birocratia asta complicată din România, ci a fost blocată. Poate că astăzi, când știe că l-a lăsat să se depună praful pe el în sertar, se gândește că românii ar fi putut avea un reactor care să funcționeze”, a conchis Radu Miruță.

Energia eoliană compensează oprirea Cernavodă

România se bazează pe energia eoliană și pe importuri după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, susține că producția eoliană a avut o contribuție importantă în seara de miercuri și ar putea continua să compenseze o parte din necesarul de electricitate în zilele următoare. Cristian Bușoi a declarat joi, într-o intervenție la Digi24, că energia produsă de centralele eoliene a contribuit semnificativ la acoperirea consumului în seara precedentă. Potrivit oficialului, estimările pentru următoarele zile indică o producție eoliană medie de aproximativ 500 de MW, cu perioade în care aceasta ar putea depăși 1.000 de MW. ”Aseară a contat foarte mult energia eoliană și avem prognoze bune și pentru zilele următoare, pentru acest weekend, o medie de 500 de megawați, cu creștere chiar peste 1.000, un minim de 100”, a declarat secretarul de stat. Bușoi consideră că energia eoliană poate avea un rol important în compensarea deficitului de producție, cel puțin în zilele de joi și vineri. Situația ar putea fi ceva mai favorabilă în weekend, când consumul este, în general, mai redus. Importurile de energie au fost mai mici decât estimările Secretarul de stat a precizat că, miercuri seara, România a importat mai puțină energie decât se anticipase, în condițiile în care Reactorul 2 de la Cernavodă era încă în funcțiune. ”Cel puțin în ceea ce privește seara trecută, lucrurile au stat destul de bine. Evident, aseară încă funcționa unitatea 2 de la Cernavodă, dar importurile au fost mai scăzute decât cumva era prognozat”, a explicat Cristian Bușoi. Un alt factor important îl reprezintă producția prosumatorilor care dețin sisteme de stocare. Oficialul spune însă că este dificil de stabilit cu exactitate câtă energie ajunge în Sistemul Energetic Național din aceste instalații, deoarece contribuția lor nu poate fi măsurată în timp real cu suficientă precizie. Vârful de sarcină înregistrat miercuri seara a fost de aproximativ 7.000 de MW, potrivit datelor prezentate de secretarul de stat. Valoarea a fost cu circa 300 de MW mai mică decât consumul estimat în prognoze. Evoluția consumului este urmărită cu atenție de autorități, în condițiile temperaturilor ridicate și ale reducerii producției interne de energie. Reactorul 2 de la Cernavodă, oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării Reactorul 2 al Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost oprit joi, 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării. În ultimele zile, Reactorul 2 a produs aproximativ 680 de MW.  Potrivit estimărilor prezentate de autorități, reactorul ar putea rămâne oprit cel puțin zece zile. După ce condițiile vor permite reluarea operării, centrala ar avea nevoie de încă aproximativ una-două zile pentru a ajunge din nou la capacitatea maximă de producție și pentru a livra integral energia în sistem. În acest context, România trebuie să se bazeze într-o măsură mai mare pe producția eoliană, pe celelalte surse disponibile și pe importurile de energie pentru a acoperi consumul în perioada următoare.

Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei

După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor.  Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.