Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
CTP îl atacă dur pe Bolojan după oprirea de la Cernavodă
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi atacă direct pe cei doi miniștri responsabili de evitarea dezastrului de la Cernavodă. Lui Radu Miruță îi ironizează laudele la adresa autorităților, care s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii deja ridicole, iar pe Diana Buzoianu o vede ca pe „o zambilă care apare și dă vina pe un dâmb”. În intervenția la B1 TV, gazetarul nu îl iartă nici pe premierul demis, Ilie Bolojan, despre care afirmă că „a girat” declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului său interimar. Facebook Radu Miruță „Al dracului dâmb” / „Cum e posibil ca lucruri atât de simple, până la oligofrenie, să nu fie prevăzute?” / „Doar dau din gură” După ce o ridiculizează pe ministra Mediului și a Apelor, Diana Buzoianu, pe care o numește „zambila care ne-a spus că vina dezastrului îi aparține unui dâmb, al dracului dâmb”, CTP nu se ferește să dea cărțile pe față cu privire la lipsa totală de responsabilitate a celor care conduc România. „Cum e posibil ca, în atâția ani, lucruri atât de simple, până la oligofrenie… cum adică să nu draghezi brațul ăla al Dunării, în atăția ani?! Cum să nu îți faci scenariul extrem de plauzibil, care s-a mai produs în România, chiar dacă nu la nivelul ăsta, al scăderii nivelului Dunări?! Cu ce te ocupi? Asta faci, dacă vrei să guvernezi și te interesează să faci ceva pentru țara asta, nu doar să dai din gură”, spune Cristian Tudor Popescu. „Ți se ridică părul în cap”, adaugă publicistul. Facebook Diana Buzoianu „Premierul Bolojan a girat aceste exprimări ridicole ale doi miniștri din Guvern” / „Era la mintea cocoșului ce se va întâmpla” Jurnalistul mai afirmă că prim-ministrul demis la începutul lunii mai este persoana responsabilă de declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului interimar pe care îl conduce. Despre Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, CTP spune că toate intervențiile pe care le-a derulat s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii, însă care nu au avut niciun succes. Facebook Ilie Bolojan „Domnul Miruță îi mulțumește domnului prim-ministru pentru coordonare și sprijin, armatei pentru implicare, îi felicită pe toți cei care au venit cu soluții și așa mai departe. Totodată, premierul Bolojan a girat aceste exprimări ale doi miniștri din Guvern. De asemenea, domnul Bolojan a spus că mai rezistă reactorul încă vreo cinci zile, chiar dacă scade nivelul Dunării. Și-au asumat aceste declarații, chiar dacă era la mintea cocoșului ceea ce se va întâmpla”, explică Cristian Tudor Popescu. Centrala de la Cernavodă va fi închisă joi dimineață După doar două săptămâni de la oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea închiderii controlate a celui de-al doilea reactor. Conducerea Centralei a confirmat data de joi, 13 august, ora 07:00. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Planul de închidere de la Cernavodă merge mai departe
Planul de închidere al Unității 2 de la Cernavodă merge mai departe. Angajații Centralei au primit un mesaj intern în care se arată faptul că peste noapte, debitul Dunării a mai scăzut cu 4 centimetri, iar nivelul a atins valoarea de 1.81 metri. În consecință, închiderea controlată a Reactorului 2 va începe joi dimineață la ora 07:00. „Bună dimineața. La Cernavodă nivelul a atins valoarea de 1.81m. Am pierdut încă 4 cm. După cum am comunicat, mâine dimineață la ora 07:00 începem procedura de oprire controlată a Unității 2”, se arată în mesajul intern trimis la Cernavodă. Loading … Ministerul Energiei: Oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni Ministerul Energiei a anunțat, marți, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. „Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei. Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă Aceștia precizează că Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, mai arată Ministerul Energiei. Nuclearelectrica a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei De asemenea, Nuclearelectrica a anunțat că a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei. „S.N. Nuclearelectrica S.A. anunță acționarii și investitorii asupra emiterii, în data de 10 august 2026, a unei serii de Avize de Existența a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), aplicabile în cazul contractelor de livrare de energie electrică. Eliberarea Avizelor de Existența a Cazului de Forță Majoră pentru Nuclearelectrica a avut la baza seceta hidrologică severă manifestată în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, care a determinat scăderea excepțională a debitului și a nivelului fluviului sub valorile necesare asigurării, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a CNE Cernavodă, conducând la oprirea controlată a Unității 1 CNE Cernavodă și implicit a imposibilității de executare integrală, din propria producție, a obligațiilor contractuale asumate față de partenerii contractuali, începând cu dată de 27.07.2026 și în continuare, pe perioada menținerii efectelor evenimentului de forță majoră și a consecințelor acestuia asupra executării obligațiilor contractuale. De asemenea, având în vedere prognozele INHGA privind scăderea fluviului Dunărea, există și posibilitatea opririi controlate a Unității 2 CNE Cernavodă. Nuclearelectrica va transmite către partenerii contractuali o estimare (în măsură în care aceasta este disponibilă la acest moment și fără că aceasta să fie limitată sau să oblige partea respectivă) cu privire la durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Nuclearelectrica va depune toate eforturile rezonabile din punct de vedere comercial în vederea minimizării efectelor Cazului de Forță Majoră și, pe perioada în care acest Caz de Forță Majoră continuă, va oferi partenerilor contractuali informații actualizate în mod rezonabil, atunci când și dacă sunt disponibile, despre durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Avizele de Existența a Cazului de Forță Majoră au fost eliberate la solicitarea Nuclearelectrica și acestea reprezintă acte constatatoare, emise în baza legii și în conformitate cu condițiile contractuale”, este anunțul publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, au transmis oficialii din Energie.
Cernavodă: Reactorul 2 se închide. Cine asigură energia
Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat suspendarea activității Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Au fost deja inițiate procedurile premergătoare opririi controlate a celui de-al doilea reactor, pe fondul scăderii debitului Dunării sub limita admisă și a creșterii nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. Dar rămân mai multe întrebări. Cea mai importantă este de unde va fi suplimentată carența de energie, în condițiile în care un reactor de la Cernavodă are o putere instalată de 700 MW și alimentează circa 10% din consumul de energie electrică al României. Loading … O sursă din minister a transmis că este vorba de „o oprire controlată, care implică proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a unității nucleare”, motiv pentru care nu există alte riscuri de alertă. Anunțul a venit la puțin timp după declarațiile făcute de Sorin Rândașu, directorul responsabil de situații de urgență din partea Apelor Române, care confirma că, odată cu atingerea pragului de -230 cm al Dunării în zona Cernavodă, vor fi declanșate procedurile de oprire a unității. Cum va fi suplimentat consumul de energie după închiderea Unității 2 de la Cernavodă? Aceeași sursă din partea ministerului Energiei a precizat că oprirea controlată a Reactorului 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni. Ulterior, directorul Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, a confirmat ziua de joi, 13 august, ora 07:00. CONSTANTA, ROMANIA – AUGUST 4: A view of the Cernavoda Nuclear Power Plant as low flow rate of the Danube River has raised the risk of a shutdown of both operating reactors in Cernavoda, Constanta, Romania, on August 4, 2026. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, anunță reprezentanții Ministerului Energiei. „Oricât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult” Pe de altă parte, în cazul închiderii Unității 2 de la Cernavodă, menținerea unui nivel ridicat de consum va duce la importuri masive pe care autoritățile române trebuie să le facă pentru a asigura necesarul de energie. „Orice creștere a consumului energetic, într-un scenariu în care centrala de la Cernavodă operează fără cele două reactoare va genera fluctuații foarte mari, nesustenabile. Asta presupune, fără îndoială, importuri extrem de mari, la prețuri care depășesc pragul psihologic pe care ni-l imaginăm. Cu siguranță, trebuie să repornim capacitățile convenționale de alimentare, dar, indiferent cât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult”, afirmă Silviu Gurlui, expert în Energie. „Niciun consumator casnic nu va fi afectat de închiderea Unității 2 de la Cernavodă” Pentru a detensiona situația, ministerul Energiei a anunțat că toți consumatorii casnici sunt în afara oricărui pericol și că o eventuală măsură de limitare a consumului industrial reprezintă una dintre ultimele măsuri pe lista priorităților. „Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului”, precizează reprezentanții ministerului. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, transmit oficialii din Energie.
Criza apei în România: Restricții la Cernavodă
Seceta adâncește criza apei din România. Datele indică faptul că 277 de localități din țară sunt afectate de seceta hidrologică. Situația este monitorizată îndeaproape de Administrația Națională „Apele Române”, iar gradul de umplere al celor 40 de principale lacuri de acumulare ar putea scădea la aproximativ 66% până la finalul acestei luni. Altfel, Cernavodă se află în Treapta I de restricții. Seceta hidrologică se agravează în România. Gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%, anunță Apele Române. În total, 277 de localități sunt afectate de deficitul de apă. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții, iar situația nu este îmbucurătoare în mai multe județe din țară. Loading … Seceta adâncește criza apei din România. Sursă foto: Facebook Apele Române Rezerva de apă din principalele 39 de lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%. Volumul este de aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi. Potrivit Apele Române, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Comunicatul instituției poate fi vizualizat AICI. Situație nefavorabilă în mai multe județe din România La nivelul mai multor județe din țară, însă, situația nu este îmbucurătoare. La momentul actual, ANAR aplică restricții în zonele afectate de deficitul de apă. Pe râurile interioare, 9 sectoare sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 2 sectoare sunt în Treapta I de restricții, iar 7 au ajuns în Treapta III. Mai multe acumulări din Vaslui și Botoșani sunt afectate. Pe Dunăre și pe brațele fluviului, nu mai puțin de 21 de localități riverane sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 35 de localități se află în Treapta III de restricții. Măsurile afectează, în funcție de zonă, alimentarea populației, irigațiile, piscicultura, zootehnia, industria și transporturile. Cele mai afectate zone Printre cele mai afectate județe se numără Alba, Neamț și Bihor. În total, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau doar în anumite intervale orare. Județul Alba: 45 de localități afectate; Județul Neamț: 39 de localități afectate; Județul Bihor: 30 de localități afectate; Județul Galați: 11 localități afectate; Județul Maramureș: 10 localități afectate; Județul Vaslui: 8 localități afectate; Județul Argeș: 7 localități afectate; Județul Cluj: 7 localități afectate; Județul Iași: 6 localități afectate; Județul Vrancea: 5 localități afectate. Alte 96 de localități sunt afectate de seceta prelungită. Acestea nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă sau le au doar parțial. În unele zone, fântânile au secat. Printre cele mai afectate județe: Județul Botoșani: 55 de localități afectate; Județul Neamț: 10 localități afectate; Județul Bacău: 6 localități afectate; Județul Iași: 5 localități afectate; Județul Argeș: 4 localități afectate; Județul Gorj: 4 localități afectate; Județul Vaslui: 4 localități afectate. Din cele 130 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 48 au debite sub nivelul minim necesar pentru asigurarea necesarului de apă. Pe Dunăre sunt afectate 10 secțiuni. Printre acestea se numără Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Hârșova, Cernavodă și Isaccea. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții pentru centrala nucleară. Nivelul Dunării a ajuns la -2,27 metri. Sursă foto: Facebook Apele Române
Bulgaria face profituri record de pe urma crizei energetice din România
Ministrul energiei de la Sofia, Iva Petrova, a precizat în cadrul emisiunii „Bună ziua, Bulgaria” că, datorită crizei energetice generate de secetă și nivelurile scăzute ale Dunării, țara sa obține venituri suplimentare de milioane de euro, relatează publicația Fakti. În prezent, Bulgaria înregistrează exporturi record de energie electrică, cu un volum istoric de până la 32.000 – 33.000 MWh pe zi, ceea ce generează venituri suplimentare de milioane de euro. Loading … Iva Petrova, ministrul Energiei din Bulgaria Nivelul extrem de scăzut al apei pe Dunăre a redus drastic producția de energie din România, unde centrala nucleară de la Cernavodă este parțial afectată. În aceste condiții, pe timpul zilei, când cererea de energie la noi în țară este mică, se realizează un transfer masiv de curent electric către Bulgaria, acolo unde este stocat în baterii. Diferențele majore dintre profitul bulgarilor și pierderile masive ale României constau în viziunea pe termen lung a acestora privind infrastructura. Bulgaria a alocat circa 600 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția de baterii de stocare a energiei. În aceste condiții, vecinii noștri de la sud au devenit un pilon de stabilitate care poate să „salveze” regiunea de la un colaps energetic, dar profită din plin din punct de vedere financiar de vulnerabilitățile statelor din regiune. Mecanismul prin care Bulgaria cumpără energie ieftină din România și o vinde scump seara către noi se bazează pe o strategie de arbitraj comercial. În perioada prânzului, panourile fotovoltaice și prosumatorii din România generează o cantitate uriașă de energie electrică și, deoarece consumul național este relativ redus în această perioadă, oferta depășește masiv cererea. Prin urmare, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) scade drastic, ajungând uneori și la 0 euro. Pentru că România nu are unde să stocheze acest surplus de energie de la amiază, acesta merge spre Bulgaria deoarece piețele sunt interconectate prin mecanismul de cuplare european, acolo unde traderii bulgari, precum cei care operează proiecte de baterii în Lovech, stochează această energie la prețuri derizorii sau uneori chiar pe gratis. Bulgarii, în loc să consume imediat această energie importată din România, o direcționează către sistemele sale masive de stocare a energiei. Unele raportări arată că dețin baterii care pot cumula și până la 6 GW de energie electrică. În aceste condiții, seara, când România intră în deficit de energie iar consumul din țară explodează, bulgarii deschid robinetul. Pentru că România nu mai produce destul și nu are energie stocată, prețul pe piață crește fulminant din cauza cererii foarte mari. Potrivit unei analize realizate de Gândul, de când România a intrat în criza energetică, țara noastră a exportat energie la prețuri de 2 lei MWh pe timpul zilei și a cumpărat-o înapoi seara cu prețuri de până la 1.100 de lei MWh. Paradoxal, ne răscumpărăm propria energie electrică pe care o producem ziua. Toate aceste venituri provin din oportunismul Bulgariei pentru că au avut viziunea de a investi în baterii de stocare pe care România nu le are. Compania Advance Green Energy AD este unul din marii câștigători din aceste tranzacții cu energie, fiind unul dintre pilonii principali ai industriei energetice din Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat.
Prognoza INHGA: Debitul Dunării, la minim istoric
Joi, Dunărea atingea un nou minim istoric, cu un debit de 1.400 mc/s. Potrivit ANAR – Administrației Naționale Apele Române. Purtătoarea de cuvând a instituției a explicat ce se va întâmpla cu nivelul fluviului pânâ la data de 12 august 2026. Tot astăzi, operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre a fost amânată din nou. Motivul este legat de condițiile de siguranță. Potrivit ANAR, debitul minim al Dunării se va menține cel puțin până pe 12 august. La Cernavodă, nivelul fluviului va scădea cu aproximativ 10 centimetri în următoarea săptămână. Însă evoluția actuală oferă câteva zile suplimentare pentru funcționarea în siguranță a centralei de la Cernavodă. Loading … „Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400 mc/s, iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staționalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce privește nivelul Dunării la Cernavodă, acesta este astăzi de -218 cm și va ajunge în data de 12 august la – 228 cm. Aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm. Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10 cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 de centimetri, iar astăzi avem tot aceeași valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câștigat trei-patru zile în plus pentru menținerea unor debite minime în vederea funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă”, a explicat Ana-Maria Agiu într-un mesaj video, arată Agerpres. Dunărea a scăzut cu încă 2 centimetri în 24 de ore Administrația Națională Apele Române anunță că nivelul Dunării a scăzut cu încă 2 centimetri în ultimele 24 de ore. Totodată, încărcarea ultimei barje a fost finalizată, iar autoritățile analizează scufundarea controlată a acesteia, în funcție de condițiile de siguranță. Instituția avertizează că mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit hidrologic accentuat. În bazinul Crișanei sunt deja râuri care au început să sece și înregistrează debite sub nivelul necesar. „Din monitorizarea pe care am realizat-o și care conține informații până la sfârșitul lunii iulie, avem 80 de localități din 12 județe care au în acest moment restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat”, a spus purtătoarea de cuvânt. Exemple de județe cu restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat: Neamț – 26 de localități; Bihor – 15 localități; Bacău – 10 localități; Galați – 8 localități; Vaslui – 8 localități; Maramureș – 7 localități. ANAR anunță că 61 de localități din județele Botoșani, Gorj și Iași se confruntă cu restricții de apă din cauza alimentării din puțuri și fântâni. În același timp, gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de 71%. Botoșani – 55 de localități; Gorj – 3 localități; Iași – 3 localități. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN.
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune
Nuclearelectrica menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, la capacitate nominală. Totuși, riscul opririi unității rămâne. Compania precizează că sunt respectate toate normele și procedurile de securitate nucleară. Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Bursei de Valori București că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală. Măsurile luate de autorități au dus la creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă. Loading … Unitatea 2 de la Cernavodă funcționează la capacitate nominală „SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă. Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia. Specialiștii CNE Cernavoda monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor. De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare. Deși, urmare a acțiunilor autorităților există o creștere de nivel, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, încă rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită sigură. Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă”, se arată în anunțul postat pe BVB. Unitatea 1 rămâne oprită Marți, Radu Miruță anunța că nivelul apei la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Evoluția vine după detonarea controlată a unei stânci de pe brațul Bala, menită să mărească debitul Dunării. Specialiștii de la Cernavodă monitorizează permanent funcționarea centralei și evoluția debitului Dunării. Totodată, sunt analizate prognozele hidrologice, care indică un debit de aproximativ 1.400 mc/s în următoarele zile. Deși nivelul Dunării a crescut, riscul opririi Unității 2 rămâne, pe fondul prognozelor nefavorabile. Unitatea 1 este în continuare oprită, iar Nuclearelectrica anunță că va informa public despre orice schimbare. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată printr-o nouă explozie controlată. Potrivit lui Radu Miruță, intervenția ar putea crește debitul Dunării spre Cernavodă. Peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au participat la operațiune.
Dunărea seacă: Alertă de criză energetică la Cernavodă
Experții trag un semnal de alarmă privind nivelul foarte scăzut al Dunării. Aceștia avertizează că nivelul scăzut al Dunării depășește efectele unei secete obișnuite. Fenomenul afectează navigația, ecosistemele și alimentarea cu apă, iar situații similare sunt raportate în mai multe regiuni din Europa. Efectele ar putea fi mai grave decât cele de până acum. În condițiile în care nivelul Dunării continuă să înregistreze scăderi, experții avertizează că efectele ar putea deveni tot mai grave. Unele dintre acestea ar putea fi chiar ireversibile. Expertul în geomediu Albert Scrieciu avertizează că scăderea nivelului Dunării poate reduce oxigenul din apă și poate afecta biodiversitatea. De asemenea, există riscul secării unor lacuri și zone umede, dar și al agravării problemelor pentru navigație și alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă. Loading … Dunărea a atins un nou minim istoric „Algele, odată moarte și intrate în fenomenul de descompunere, vor duce la scăderea cantitatii de oxigen din apă. Vom avea de-a face cu ape stagnante, ape care nu se mai oxigenează. Asta va avea un efect asupra biodiversității. Putem ajunge și la scăderea nivelului apei în acviferele freatice, putem ajunge la deconectarea anumitor canale și lacuri și zone umede, chiar și din Delta Dunării. Și atunci putem să avem de-a face cu anumite lacuri sau zone umede care pot seca definitiv. Problemele pentru navigatie se pot amplifica, problemele cu asigrarea necesarului de apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă”, spune dr. Albert Scrieciu, expert în geomediu. „Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării” Scăderea nivelului Dunării este cauzată nu doar de caniculă, ci și de lipsa precipitațiilor din ultimele luni. Seceta afectează toate țările traversate de fluviu, iar o ploaie torențială nu ar rezolva situația. „Situația e destul de alarmantă. Avem de-a face cu un deficit hidrometeorologic care se manifestă încă de la sfârșitul anului trecut. Toți acești parametri ne-au adus în situația de astăzi, unde avem situații de urgență, încercăm să remediem anumite probleme. O cantitate chiar și destul de importantă de precipitații căzută într-un timp foarte scurt pe teritoriul României nu va avea un efect semnificativ în ceea ce înseamnă creșterea debitului și a nivelului pe Dunăre. Avem nevoie de o perioadă destul de lungă de precipitații în întreg bazinul Dunării”, a mai precizat dr. Albert Scrieciu, pentru Euronews. Marile fluvii europene se confruntă cu efectele secetei. Nivelurile scăzute ale Rinului și Padului afectează transportul și alimentarea cu apă, iar în mai multe state europene au fost impuse restricții pe fondul temperaturilor extreme.
Scufundarea barjelor pe Dunăre, amânată pentru joi
Scufundarea celor patru barje în Dunăre, destinată creșterii debitului spre Centrala de la Cernavodă, a fost amânată pentru joi dimineață, a anunțat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu. Secretarul de stat anunță că operațiunea va începe la ora 8:00. Ora scufundării barjelor va fi decisă după o nouă ședință operativă. „În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu, arată Mediafax. Loading … Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre, amânată pentru joi. Sursă foto: Facebook Apele Române Operațiunea începe joi la ora 08:00 Scufundarea barjelor era programată inițial pentru miercuri după-amiază. Două au fost poziționate în zona stâncii Pârjoaia, iar alte două sunt transportate de la Galați. Barjele vor fi scufundate controlat pentru a devia o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. „Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu. Intervenția este determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Centrala de la Cernavodă funcționează doar cu Unitatea 2, iar conducerea estimează că aceasta ar putea rămâne în funcțiune încă 10-11 zile dacă lucrările de pe fluviu vor avea rezultatele așteptate. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Astfel de acțiuni vin după „dislocarea” stâncii Pârjoaia. Vă reamintim că Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată în urma unei noi explozii controlate, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Potrivit acestuia, intervenția a reușit și ar putea contribui la creșterea debitului Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. MApN anunță că peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au fost implicate în operațiunea de deviere a cursului Dunării. Scopul intervenției este menținerea condițiilor necesare funcționării centralei de la Cernavodă.