Etichetă: cernavoda

Ce înseamnă pentru economia României giganții Dacia și Ford

România se confruntă cu o perioadă de presiune asupra sistemului energetic național, după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă și în contextul riscului ca și Unitatea 2 să fie scoasă temporar din funcțiune. În aceste condiții, premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat luni că Dacia și Ford au oprit producția până pe 19 august, măsură care va reduce consumul de energie electrică cu aproximativ 200 MW. Oprirea activității coincide cu perioadele de concediu colectiv și mentenanță stabilite încă de la începutul anului. Ford Otosan a intrat în revizia programată a uzinei de la Craiova în intervalul 3-19 august, iar Automobile Dacia și-a întrerupt producția la Mioveni în perioada 3-25 august. Calendarul acestor opriri se suprapune însă peste una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național, afectat de reducerea producției de la Cernavodă și de perspectiva unor importuri ridicate de energie electrică.  Loading … Ilie Bolojan: „Dacia și Ford opresc producția, ceea ce va însemna o economie de 200 MW” Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria, măsuri fără precedent pentru limitarea consumului de electricitate, în special în rândul marilor consumatori industriali, în contextul în care există riscul ca și Unitatea 2 de la Cernavodă să fie oprită. Acesta a oferit exemplul Dacia și Ford care și-au oprit producția până pe 19 august. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Una dintre măsurile pe care o parte dintre companii le-au pus în practică este partea de intrare în mentenanță. Dacia și Ford sunt de azi cu producția oprită până pe 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 de MW”, a declarat Ilie Bolojan, după întâlnirea cu peste 140 de reprezentanți ai marilor consumatori de energie, ai patronatelor și ai asociațiilor din domeniu, în cadrul căreia Guvernul a discutat măsuri pentru reducerea voluntară a consumului de electricitate în orele de seară. Dacia și Ford, doi dintre cei mai importanți jucători din economia României Dincolo de rolul pe care îl au în reducerea consumului de energie, cele două uzine reprezintă unul dintre motoarele economiei românești. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Dacia și Ford Otosan au produs împreună în 2025 peste 545.000 de automobile, un număr record pentru industria auto din România. Uzina Dacia de la Mioveni a fabricat aproximativ 297.182 de vehicule în 2025, în timp ce Ford Otosan Craiova a produs aproximativ 248.328 de automobile. Cea mai mare parte a producției merge la export, motiv pentru care activitatea celor două companii influențează direct balanța comercială a României și performanța industriei prelucrătoare. People walk out of the entrance to the Ford factory in Craiova city, some 240km west of Bucharest, on September 8, 2009. US carmaking giant Ford announced it would begin production at its new Craiova plant, bought the former Daewoo manufacturing plant in Craiova in March 2008.,Image: 38264191, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia Impactul Dacia și Ford asupra economiei românești nu se rezumă doar la numărul de automobile produse. Potrivit datelor financiare pentru anul 2025, Automobile Dacia avea 10.556 de angajați în 2025, iar Ford Otosan Craiova peste 6.400. Împreună, cele două companii au peste 17.000 de angajați. De menționat este faptul că la aceștia se adaugă zeci de mii de salariați din industria componentelor auto, din transport, logistică, mentenanță și alte servicii care depind de activitatea celor două uzine. Afaceri de peste 50 de miliarde de lei și contribuție semnificativă la PIB Conform acelorași date, Dacia este una dintre cele mai mari companii industriale din România, cu o cifră de afaceri de aproape 29,92 miliarde de lei în 2025 și un profit net de circa 629 milioane de lei. De partea cealaltă, Ford Otosan Craiova a raportat afaceri de aproximativ 21,04 miliarde de lei și un profit net de 399,89 milioane de lei. Împreună, cele două companii au realizat o cifră de afaceri de aproape 51 de miliarde de lei, ceea ce le menține în rândul celor mai importanți contribuabili, angajatori și exportatori din economia românească. Importanța celor două companii depășește însă rezultatele financiare. Dacia și Ford generează împreună între 25% și 30% din totalul exporturilor de mărfuri ale României, ceea ce le transformă în principalul motor al exporturilor românești. De altfel, cele două uzine contribuie semnificativ și din perspectiva produsului intern brut. Automobile Dacia generează în mod direct aproximativ 2,1%-2,5% din PIB-ul României, în timp ce Ford Otosan Craiova contribuie cu încă 1,5%-1,8% din PIB. Cumulat, cele două companii au o contribuție directă estimată la între 3,6% și 4,3% din PIB, fără a lua în calcul efectele indirecte generate în rețeaua de furnizori, transport și logistică. Guvernul pregătește un mecanism de limitare a consumului de energie pentru marii consumatori „În zilele următoare vom adopta complementar o hotărâre de guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii prin reducerea voluntară. Asta înseamnă că, cu o notificare de 24 de ore înainte, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit, în funcție de tehnologia pe care o folosesc și de posibilitățile pe care le are Sistemul Energetic Național”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, mecanismul este deja prevăzut de legislația în vigoare și poate fi pus în aplicare prin Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica. Premierul interimar a subliniat că măsura are caracter preventiv și reprezintă o soluție de rezervă, care va fi utilizată doar dacă situația din sistemul energetic o va impune.

Radu Miruță vrea să dea jos personal stânca de pe Dunăre

Ministrul Apărării, Radu Miruță e convins că mâine va fi dată jos stânca a carei detonări a eșuat astăzi și a declarat că merge acolo personal. El susține că împreună cu oamenii de acolo, o să dea cu stânca jos (!sic). Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, după ce armata a încercat astăzi, fără succes. detonarea stâncii care deviază apa de pe Dunăre către Brațul Bala și astfel privează centrala de la Cernavodă de apa necesară pentru răcire. „O să reînceapă lucrările dimineața. Am avut o discuție cu oamenii implicați, niște oameni specialiști și de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, specialiști în explosiv. Mâine dimineață o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos. (…) Practic, fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar”, a declarat astăzi Dinel Miruță în cadrul unei emisiuni televizate. Miruță, explicații la televizor despre ce lucrări au loc după detonările eșuate Ministrul Apărării a continuat prin a explica care sunt lucrările care au loc în zonă pentru devierea fluxului Dunării. El spune că o dragă pornită de la Cernavodă va ajunge mâine dimineață la intersecția dintre Brațul Bala și Dunărea Veche ca să dragheze diferența de nivel care face ca Dunărea Veche să piardă din fluxul de apă venit de pe Dunăre. La finalul lucrărilor, nivelul apei din zona centralei de la Cernavodă se va ridica cu 7-10 cm, crede ministrul. „În același timp s-a pornit o dragă de la Cernavodă să dragheze Dunărea Veche înspre Cernavodă. În seara asta, dimineață ajunge o dragă și la această intersecție unde vă spuneam că este o treaptă de 4 metri care împiedică apa să o ia pe Dunărea Veche și o duce spre zona unde este mai jos. O dragă sapă în adâncime la această intersecție. O dragă sapă în adâncime și la Cernavodă ca apa care va fi direcționată spre Cernavodă să nu mai aibă acolo o altă piedică. Aceste lucruri se întâmplă însă, vă repet, este o chestiune de urgență în încercarea de a ridica, poate, cu 7-8-10 centimetri, conform datelor celor de la Apele Române, cota de nivel la Cernavodă.”, a declarat Dinel Miruță. Armata a făcut astăzi mai multe detonări, însă nu a reușit să doboare stânca Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, Marcel Neculae, a spus după detonări că armata se aștepta să disloce stânca Pârjoaie. MApN a intervenit astăzi cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă. „Am executat o primă explozie la suprafață, să vedem cum va reacționa roca respectivă. După care am venit cu explozia numărul doi submersă. Așteptările noastre au fost să dislocăm stânca Pârjoaie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii Forțelor Navale urmează să se scufunde pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei submerse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine. Vom mări gradual încărcătura de explozibil și am convingerea că mâine vom reuși să rupem această stâncă și ulterior să trecem la faza a doua, de a fărâmița treptat malul stâncos cu același obiectiv: creșterea debitului pe Dunărea Veche”, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale. Premierul Bolojan a alocat 7 milioane de lei pentru lucrările de pe Dunăre În urma unei ședințe extraordinare convocată vineri, Ilie Bolojan a anunțat că 7 milioane de lei din Fondul de urgență au fost alocați pentru „redistribuirea debitelor la bifurcația Bala – Dunărea Veche”, care are ca scop menținerea debitului necesar pentru funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Dunărea scade dramatic: Armata intervine la Cernavodă

Debitul Dunării Cernavodă: Operațiuni urgente se desfășoară pe Dunăre, unde reprezentanții Armatei au efectuat măsurători, iar duminică, 2 august, va fi detonată o stâncă uriașă pentru a devia cursul apei spre centrala de la Cernavodă. Ulterior, vor fi scufundate controlat 4 barje încărcate cu piatră, pentru a bloca brațul Bala, informează știrileprotv.ro.  Loading … Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă. Pentru aplicarea lor au fost alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar trebui aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după ce acestea au declarat stare de urgență din cauza scăderii producției de energie. Debitul Dunării la Cernavodă scade îngrijorător Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut sub pragul de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar până la 7 august va scădea la 1.450 mc, informează Administrația Națională „Apele Române”. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, spune că o scădere undeva la 2-3 cm pe zi presupune ca Cernavodă să mai reziste 4-5 zile la limită. Se va interveni în forță în zona brațului Bala. Potrivi corespondentului Știrilor Pro Tv, o dronă lansată la apă de specialiștii MApN face măsurători pentru a vedea cât de adâncă este Dunărea aici și cum arată fundul albiei. În același timp, un laborator mobil monitorizează debitul Dunării. Va fi detonată Stânca Pârjoaia Duminică dimineața va fi detonată o stâncă de granit care „stă în calea apei”. Stânca Pârjoaia se află pe malul drept al Dunării și ar fi unul dintre obstacolele care schimbă felul în care se împarte apa, spun hidrologii. Prin îndepărtarea ei, specialiștii vor să ajute apa să curgă într-o cantitate mai mare spre Cernavodă. Va urma apoi blocarea brațului Bala, care preia acum din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat, una lângă alta, 4 barje lungi de 70 de metri și înalte de 3 metri, încărcate cu piatră, care să devieze cursul apei. Potrivit lui Cătălin Țigănuș, director Compania de transporturi navale (NAVROM), barjele există: Primele două barje vor pleca în cursul zilei de astăzi spre gura Bala cu un convoi, alături de un utilaj de dragare. Următoarele două barje vor pleca mâine spre Isaccea, pentru a fi încărcate cu piatră brută. Administrația Fluvială încearcă să crească debitul spre Cernavodă Administrația Fluvială va încerca să adâncească albia cu aproximativ un metru, pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. De asemenea, canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire a reactoarelor de la Cernavodă nu a mai fost curățat de multă vreme, astfel că se fac evaluări și în acea zonă. Pentru aceste măsuri, statul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru evitarea unei crize energetice. „Astăzi, nivelul la Cernavodă este în jurul valorii de -205. Prognoza, după debit, ar fi undeva în jurul valorii de -220, -225”, explică Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ Galați. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă”, spune Romeo Soare, coordonatorul operațiunii, AFDJ Galați. Deși au fost semnalate ploi în Austria, durează aproximativ 2 săptămâni până când nivelul Dunării va crește și în România. Între timp, în Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de o săptămână. La fel și o navă de croazieră, blocată încă de luni în dunele de nisip.

Salvarea centralei Cernavodă: Miruță anunță cei 4 pași necesari

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat detaliat planul de intervenție în patru pași de pe Dunăre care va crește debitul apei și va ține pornită centrala nucleară de la Cernavodă. Oficialul a subliniat că Armata ajută specialiștii de la Apele Române într-o misiune contracronometru. Planul prevede dinamitarea unor stânci. Operațiune critică la intersecția cu Brațul Bala Potrivit ministrului Radu Miruță, situația este gestionată de experții de la Apele Române, iar scopul lor principal este să asigure un volum suficient de apă la zona de aspirație a pompelor de răcire ale centralei. Acesta a avertizat că la intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala există o treaptă de nivel care deviază cursul fluviului și privează centrala de la Cernavodă de apa necesară. „Întreaga situație este gestionată de specialiștii de la Apele Române. Scopul principal este asigurarea unui debit mai mare de apă la zona de aspirație a pompelor care să tragă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă. Acolo trebuiau făcute niște lucrări de mult timp, lucrări ample. Nu au prea fost făcute și se încearcă intervenția de urgență pentru a atenua în ce măsură se poate”, a explicat Radu Miruță pentru observatornews.ro, adăugând că planul celor patru pași a fost propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Dinamitarea stâncii și misiunea scafandrilor militari Primul și cel mai complex pas implică utilizarea explozibilului subacvatic. Ministrul Apărării a precizat că s-a luat decizia dinamitării unei stânci care împiedică direcționarea debitului spre Cernavodă, o procedură amânată de ani de zile, deși a fost analizată în trecut. „Pentru asta, specialiștii din Armata Română, de la Forțele Navale cu scafandrii, au ajuns în această dimineață acolo. S-a făcut o dinamitare de test. Acolo roca este cu destul de multe găuri care absorb din suflul exploziei. Scafandrii încearcă în aceste momente să identifice o metodă de a plasa explozibilul sub apă”, a declarat Radu Miruță. Scufundarea unor barje și lucrări de dragare Pentru a consolida efectul detonării, al doilea pas constă în blocarea apei redirecționate cu ajutorul unui baraj artificial. „Specialiștii spun că s-ar justifica scufundarea unor barje. Încă se fac calcule ca apa care începe să fie redirecționată după eliminarea acestei stânci să fie barată cât de cât din scufundarea acestor barje, pentru ca ea să ajungă spre Cernavodă”, a menționat ministrul. În paralel, celelalte două etape ale planului vizează lucrări mecanice ample pe cursul fluviului. Este vorba despre operațiuni de dragare direct în zona Cernavodă, care vor facilita accesul apei spre pompe, precum și de dragarea necesară pentru eliminarea treptei de nivel de la intersecția cu Brațul Bala. Ministrul Apărării a declarat și că, deși inițial era luată în calcul doar scufundarea barjelor, experții hidrologi au stabilit că toate cele patru etape sunt absolut necesare pentru succesul misiunii. „Dacă ele sunt bune, va fi un succes. Sunt calcule ale specialiștilor hidrologici, Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca”, a conchis Radu Miruță.

Diana Buzoianu, despre închiderea reactoarelor de la Cernavodă: Suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri, la B1 TV, că scăderea masivă a debitului Dunării era anticipată de mai multe săptămâni și că România traversează unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimele decenii. Declarațiile vin după ce Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit și el miercuri, din cauza nivelului scăzut al apei, după ce și Reactorul 1 a fost închis anterior. Întrebată dacă autoritățile știau că seceta ar putea duce la oprirea ambelor reactoare, Diana Buzoianu a spus că avertismentele au fost transmise din timp de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”. „INHGA, care este în subordinea Apelor Române, deci a Ministerului Mediului, a tras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică, să spunem. 1.500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1.600, urmează să ajungem pe la 1.500 în perioada imediat următoare. Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Dunăre a fost la 1.400 de metri cubi pe secundă. Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile”, a declarat ministra Mediului. Potrivit acesteia, într-o astfel de situație autoritățile nu pot face altceva decât să aplice procedurile deja stabilite pentru gestionarea efectelor secetei, inclusiv în sectorul energetic. „Asta nu poate să fie gestionat altfel decât cu măsurile care sunt deja pe protocol, înregistrate pe procedură clară, stabilite inclusiv pe zona energetică. Din păcate, așa arată schimbările climatice. Și așa arată, de fapt, o manipulare care a fost făcută de mulți ani de zile, pentru că vedem că zilele acestea mișcarea extremistă sau campaniile de fake news vin și spun că avem apă din belșug, să nu mai fim prostiți că nu avem apă, pentru că apa este peste tot și nu o să avem niciodată probleme cu apa”, a afirmat Diana Buzoianu. Diana Buzoianu a mai declarat că efectele schimbărilor climatice afectează tot mai multe comunități din România, „care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă”. „Schimbările climatice ne arată în fiecare an, din ce în ce mai drastic, că avem din ce în ce mai multe comunități care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă, nivelul de apă care este necesar în comunitățile respective. Iar asta pentru noi înseamnă că atunci când vorbim despre schimbări climatice trebuie să facem din asta o prioritate. Mai ales adaptările la schimbările climatice, măsurile de adaptare la schimbări climatice trebuie să devină o prioritate”, a spus aceasta. Întrebată dacă există lucrări care ar putea reduce efectele secetei, precum dragarea Dunării, Diana Buzoianu a spus că fenomenul actual depășește posibilitățile unor astfel de intervenții. „La o secetă de un asemenea nivel, este unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani de zile. Ne apropiem de pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă, în contextul în care cel mai mic prag din istorie a fost la 1.400. Deci suntem într-unul dintre cele mai severe episoade și nu ține doar de România. Nivelul Dunării nu este dat numai de faptul că în România a plouat. Am auzit și această întrebare: «Dar în România a plouat. De ce nu avem un nivel mult mai mare în ultima perioadă?» Pe de o parte, pentru că avem fenomene extreme, ploi pe o perioadă foarte scurtă de timp, deci nu este vorba de apă care să rămână constant cu un debit mediu. Și, în al doilea rând, pentru că Dunărea este alimentată pe parcursul a mult mai multor alte state, care și ele se confruntă în această perioadă cu un fenomen de secetă”, a explicat ministra.

Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România. 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă

Nuclearelectrica anunță o finanțare istorică pentru România, un împrumut de 800 de milioane de euro, pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, acordat de Banca Europeană de Investiții. Condiția obținerii banilor este ca acționarii să aprobe împrumutul în Adunarea Generală. Nuclearelectrica anunță că Boardul Băncii Europene de Investiții a aprobat, la 15 iulie 2026, acordarea unui împrumut de 800 milioane euro pentru proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ceea ce pentru România și industria energetică nucleară, în general, reprezintă o finanțare istorică, se arată într-un comunicat al companiei emis joi, 16 iulie.  Loading … Conducerea societății arată că, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, Nuclearelectrica va supune aprobării acționarilor săi, într-o AGA viitoare, contractarea, în calitate de împrumutat, a 800 milioane euro aprobați de BEI. Strategia de finanțare a Proiectului are în vedere utilizarea unui mix între capitalul propriu al Nuclearelectrica și împrumuturi sau garanții obținute din partea unor instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, în două etape Finanțarea Proiectului se va realiza în două etape, corelate cu graficul de implementare a Proiectului. Astfel, pentru etapa preliminară a Proiectului, au fost asigurate sursele de finanțare, prin semnarea, la 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut în valoare de 540 milioane euro, cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar. “Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile, totodată atestând elaborarea unui proiect robust, gestionat corect din punct de vedere tehnic, operațional și financiar, și, simultan, atestă un proiect strategic pentru România, pentru următorii 30 de ani, în linie cu necesitățile energetice și politice europene, inclusiv accentul pe extinderea sau dezvoltarea capacităților nucleare. Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie. Unitatea 1 retehnologizată înseamnă încă 9%/an din energia curată, sigură, stabilă a României pentru perioada 2030-2060”, afirmă Directorul General Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță. Nuclearelectrica a înregistrat o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025, comparativ cu exercițiul financiar 2024 și o creștere a profitului net cu 72% în primul trimestru al lui 2026, comparativ cu perioada similară anterioară, creștere și stabilitate financiară care permit investiții sigure și operare într-un climat volatil, cu reziliența dezvoltată pe termen mediu și lung, mai spun oficialii companiei. Retehnologizarea închide Reactorul 1 între 2027 și 2030 Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă se află în prezent, conform strategiei de dezvoltare aprobată de acționari, în cea de-a doua fază de dezvoltare, activitățile aferente incluzând obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, dar și asigurarea finanțării necesare finalizării Proiectului. Lucrările civile de construcție a Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 au început în 2025 și au continuat și în 2026. Ultima fază de dezvoltare a Proiectului, cea de-a treia, se va desfășura în perioada 2027-2030 și implică oprirea Unității 1 pentru realizarea lucrărilor majore de retehnologizare, cu accent pe re-tubarea reactorului. Acest proces va continua cu testele tehnologice și finalizarea Proiectului prin recepție și dezafectarea facilităților temporare, pregătind Unitatea 1 pentru reluarea operațiunilor în condiții optimizate, în 2030. Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996, iar până în prezent exploatarea Unității 1 a dus la evitarea eliminării în atmosferă a 145 de milioane de tone de CO2 și a livrat în siguranță peste 150 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, unitatea fiind, în baza factorului de capacitate, între primele 3 reactoare nucleare la nivel global.

Guvernul a analizat stadiul proiectelor nucleare de la Cernavodă împreună cu AtkinsRealis Canada

Guvernul României a avut joi o întrevedere la Palatul Victoria cu reprezentanții companiei AtkinsRealis Canada, în cadrul căreia au fost discutate proiectele majore de la Centrala Nucleară Cernavodă, respectiv retehnologizarea Unității 1 și pregătirea reactoarelor 3 și 4. Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a vizat stadiul investițiilor și pașii pentru implementarea acestora. Guvernul a transmis că proiectul Unității 1 se desfășoară conform calendarului stabilit, iar partea canadiană a confirmat acest aspect. În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiei au vorbit despre cât contează investiția pentru România. Ei au spus că aceasta va contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon. În comunicat se arată că proiectul este considerat unul strategic, cu un mare impact pe termen lung asupra producției de energie curată. În același timp, a fost analizat și stadiul pregătirii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis deja prenotificarea către Comisia Europeană pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea oficială să fie depusă în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că toate instituțiile implicate vor colabora în folosul acestei investiții. Acesta a declarat: „De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent”. Guvernul a spus că proiectele de la Cernavodă sunt importante pentru securitatea energetică a țării și producția de energie în bandă. Totodată, se menționează că România are o experiență de peste 40 de ani în domeniul energiei nucleare și ocupă poziții importante la nivel internațional în acest sector. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, consilierul de stat Raul Gutin și secretarul general al Ministerului Energiei Sorin Elisei.

Nuclearelectrica semnează cu cea mai mare bancă din lume finanțarea de 620 mil. euro pentru trei reactoare nucleare

Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunță un împrumut total de 620 mil. euro de la un consorțiu bancar condus de JP Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Banii ar urma să fie folosiți pentru retehnologizarea reactorului nuclear 1 și construcția reactoarelor 3 și 4. În acest moment, Cernavodă aduce circa 20% din energia produsă în România.  Sindicatul bancar este format din următoarele bănci: Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4. Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane eurovor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavoda. Retehnologizarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare. Recent, Nuclearelectrica a început lucrările de construcții civile pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda. Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice to Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica. Proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție). „Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”. -Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica „Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte.”-Daniel Adam, Director Financiar, Nuclearelectrica Ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU (cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare) și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă, se mai arată în comunicatul companiei.

România și Coreea de Sud dezvoltă parteneriatul strategic în domeniul energiei nucleare: oficialii coreeni au vizitat centrala de la Cernavodă

Printre oficialii coreeni prezenți sâmbătă la Cernavodă se numără președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Excelența Sa Woo Won-shik, Ambasadorul Republicii Coreea în România, Excelența sa Rim Kap-soo, dar și reprezentanții Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), un vast producător de energie electrică din Coreea de Sud, specializat în dezvoltarea hidroenergiei, dar și a energiei nucleare. Potrivit Nuclearelectrica, „vizita marchează o etapă importantă în parteneriatul strategic dintre România și Republica Coreea”, care reflectează „valori comune, excelență tehnologică și o viziune unitară pentru un viitor energetic sustenabil”. „Suntem bucuroși să consolidăm parteneriatul și colaborarea noastră cu KHNP în vederea retehnologizării Unității 1. Acesta este un proiect vital pentru securitatea energetică a României și un reper pentru cooperarea internațională în sectorul nuclear. Împreună cu KHNP, livrăm un proiect de mare impact care va asigura încă 30 de ani de energie curată pentru populația și industria românească”, a precizat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica. Potrivit companiei, „această vizită la nivel înalt subliniază consolidarea relației bilaterale și angajamentul reciproc al ambelor națiuni de a impulsiona progresul în domeniul energiei curate, al inovării și al securității energetice regionale”. Un alt proiect strategic care urmează să fie dezvoltat în parteneriat cu furnizorul correan de energie KHNP este instalația de detritiere de la Cernavodă, prima de acest gen din Europa. Potrivit Nuclearelectrica, proiectul va contribui la „îmbunătățirea performanței de mediu și va consolida poziția de lider regional a României în domeniul tehnologiilor nucleare avansate. Vineri, președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Excelența Sa Woo Won-shik a purtat discuții alături de premierul Ilie Bolojan. Printre subiectele discutate s-a aflat și proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Acordul de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, aprobat de Guvern

Guvernul României a aprobat emiterea acordului de mediu pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă și pentru extinderea depozitului intermediar de combustibil ars, un proiect major care vizează prelungirea duratei de viață a unității. Guvernul a adoptat o Hotărâre privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă și extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400”, propus de Societatea Națională Nuclearelectrica SA, notează Mediafax. Scopul principal al proiectului este prelungirea duratei de viață a Unității 1 și asigurarea funcționării în condiții de siguranță pe termen lung, în cadrul unui al doilea ciclu de operare. Retehnologizarea presupune modernizarea și înlocuirea componentelor esențiale ale centralei, pentru a depăși standardele actuale de siguranță. Proiectul include două subproiecte: retehnologizarea propriu-zisă a Unității 1 și extinderea depozitului intermediar de combustibil ars cu module MACSTOR 400, care vor dubla capacitatea actuală de stocare și vor asigura spațiu suficient pentru combustibilul rezultat din operarea unităților U1 și U2. Pe durata opririi planificate pentru retehnologizare, Unitatea 1 nu va produce energie electrică, ceea ce va genera un deficit anual estimat de 5.000 GWh, ce va trebui compensat din alte surse. Proiectul aduce beneficii importante la nivel socio-economic, precum crearea de locuri de muncă directe și indirecte, stimularea industriei nucleare din România și consolidarea capacităților inginerești și științifice naționale. În plus, operarea celor două reactoare de la Cernavodă asigură, în prezent, circa 20% din necesarul de energie electrică al țării și furnizează agent termic pentru peste 75% din populația orașului Cernavodă. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI: