Aceasta este tehnologia care va înlocui telefonul mobil, spun Google, Meta și Snap
După ani de eșecuri și încercări timide, Silicon Valley este din nou entuziasmată de o idee pe care o mai încercase: ochelarii inteligenți. Google, Meta, Snap și chiar Amazon cred acum că au găsit rețeta potrivită pentru a-i transforma într-un succes mondial – o combinație între realitate augmentată și inteligență artificială, care ar putea detrona, în timp, telefonul mobil. Datorită progreselor tehnologice, ochelarii smart nu mai sunt doar un gadget ciudat, ci un dispozitiv care „vede” lumea înconjurătoare și răspunde la întrebări în timp real. Ochelarii care „văd” lumea și îți răspund ca un asistent personal La mai bine de un deceniu după eșecul Google Glass, companiile Big Tech revin în forță cu ochelari inteligenți mult mai avansați. De data aceasta, mizează pe inteligența artificială generativă pentru a transforma aceste gadgeturi în instrumente utile și conversaționale. Snap a anunțat recent că va lansa în 2026 o nouă generație de ochelari denumiți „Specs”, dotați cu AI, care promit să „înțeleagă lumea din jurul tău”. Meta și Google au deja pe piață versiuni care pot face lucruri remarcabile: să identifice obiecte, să răspundă la întrebări despre ceea ce privești, să traducă în timp real sau să îți amintească ce ai văzut anterior, scriuc ei de la CNN. De exemplu, ochelarii Ray-Ban Meta AI pot spune cât de iute este un ardei văzut într-un magazin sau pot traduce conversații în direct. Versiunea lor actuală s-a vândut deja în peste 2 milioane de exemplare din 2023 încoace, potrivit EssilorLuxottica. Ochelarii Google Glass, lansați în 2013, păreau că vor revoluționa tehnologia, dar s-au lovit de numeroase probleme legate de adaptabilitatea în rândul publicului. (Foto: Playtech) De ce cred giganții tech că ochelarii sunt viitorul Entuziasmul din jurul ochelarilor inteligenți vine pe fondul unei realități tehnologice: telefoanele mobile nu mai fascinează publicul ca altădată. Utilizatorii nu mai simt nevoia să își înlocuiască smartphone-ul în fiecare an, iar companiile caută „următorul mare lucru”. AI-ul le oferă o nouă direcție: hardware complet nou, capabil să ofere experiențe care par desprinse din science-fiction. Spre deosebire de modelele vechi, noii ochelari AI sunt capabili să proceseze simultan imagine, sunet și voce, să ofere răspunsuri complexe și să susțină conversații naturale. Google a demonstrat deja, în cadrul conferinței I/O din mai, cum un prototip de ochelari poate recunoaște numele unei cafenele de pe un pahar văzut anterior sau poate recomanda cocktailuri în funcție de sticlele din fața utilizatorului. O piață în creștere, dar cu obstacole importante Potrivit ABI Research, piața ochelarilor inteligenți ar putea crește de la 3,3 milioane de unități în 2024 la aproape 13 milioane în 2026. IDC prognozează o evoluție similară, cu o creștere accelerată pentru modelele de tip Ray-Ban Meta. Apple, la rândul său, pregătește o pereche de ochelari AR care ar putea concura direct cu Meta, în timp ce Amazon nu exclude lansarea unor „Alexa Glasses”. Totuși, provocările sunt uriașe. De la prețuri (peste 300 de dolari pentru Ray-Ban Meta) până la reticența legată de intimitate, companiile trebuie să convingă publicul că merită să porți zilnic un asemenea dispozitiv. Google Glass a eșuat în mare parte din cauza temerilor privind filmarea fără acord, iar noile modele sunt și ele atent monitorizate, cu semnale luminoase care indică atunci când camera este activă. Mark Zuckerberg probând ochelarii inteligenți Ray-Ban. O revoluție care ar putea dura ani În ciuda entuziasmului, nimeni nu se așteaptă ca telefonul mobil să dispară peste noapte. „Mulți din industrie cred că smartphone-ul va fi înlocuit de ochelari sau ceva similar, dar nu se va întâmpla azi. Va dura ani, și toate companiile vor să fie acolo când se întâmplă”, spune Jitesh Ubrani, analist IDC. Inteligența artificială avansează rapid, iar aplicații ca ChatGPT, Google Gemini sau noile funcții vizuale de la Apple încep deja să transforme telefonul într-un hub pentru viitorii ochelari inteligenți. Fie că vor reuși sau nu să cucerească publicul larg, este clar că Google, Meta și Snap pariază pe faptul că următorul capitol al tehnologiei se va purta… pe față.
ChatGPT făcut mat de un Atari din 1977: când inteligența artificială modernă pierde rușinos la șah
Într-o lume în care tehnologia avansează într-un ritm amețitor, iar inteligența artificială pare să devină din ce în ce mai capabilă, o întâmplare recentă pune lucrurile într-o perspectivă amuzantă – și poate chiar umilitoare. Un inginer software de la Citrix, Robert Caruso, a dezvăluit că ChatGPT, unul dintre cele mai avansate modele de AI ale momentului, a fost învins fără drept de apel la un joc de șah… de o consolă Atari 2600 din 1977. Pare greu de crezut că o unealtă capabilă să genereze texte complexe, să traducă, să scrie cod și să susțină conversații fluente în mai multe limbi ar putea pierde într-un duel intelectual cu un cip de 8 biți, vechi de aproape o jumătate de secol. Și totuși, în fața umilei console Atari și al jocului său simplist de șah lansat în 1979, ChatGPT a făcut gafe demne de un începător care abia învață regulile jocului. Povestea, în același timp hilară și plină de învățăminte, arată că progresul nu e întotdeauna liniar – iar uneori, trecutul are un mod haios de a ne aminti de propriile limitări. Totul a început, potrivit lui Robert Caruso, de la o discuție despre istoria inteligenței artificiale în șah – un domeniu clasic de testare pentru capacitățile mașinilor de a gândi logic. Într-un moment de curiozitate (sau poate de aroganță digitală), ChatGPT a „propus” să încerce să învingă Atari Chess, un joc care, potrivit descrierii, gândește cu doar 1-2 mutări înainte. În teorie, o inteligență artificială cu resurse moderne, acces la bazele de date ale partidelor celebre și logică avansată n-ar fi trebuit să aibă nicio problemă. Dar în practică… ChatGPT a primit o tablă de bază pentru a recunoaște piesele și pozițiile. Apoi, lucrurile au luat-o la vale. A încurcat turele cu nebunii, a interpretat greșit mutările și a pierdut rapid orientarea pe tablă. Când Caruso a trecut la o reprezentare mai clară, în notație standard, AI-ul tot n-a reușit să se redreseze. Mai mult, chatbotul s-a plâns că piesele Atari sunt „prea abstracte” pentru a fi recunoscute – deși problema era mai degrabă în algoritmul propriu de „vizualizare” și logică, nu în grafica rudimentară a jocului. Timp de o oră și jumătate, ChatGPT a jucat de parcă era într-o parodie a unei competiții de șah pentru copii. A făcut greșeli de bază, nu a observat atacuri evidente, și în ciuda gafelor repetate, a continuat să afirme că „ar câștiga dacă am începe de la capăt”. Faptul că AI-ul se referea la sine și la interlocutor ca „noi” adaugă un strat suplimentar de ciudățenie la întreaga experiență. Nu doar că pierdea, dar și crea iluzia unei echipe comune care suferă înfrângerea împreună. Atari 2600 – simplu, dar eficient Povestea nu ar fi fost atât de savuroasă dacă n-ar fi fost contrastul izbitor dintre adversari. Pe de o parte, ChatGPT – produsul OpenAI, cu miliarde de parametri, antrenat pe cantități uriașe de date, capabil să genereze eseuri academice sau să discute despre filozofie. Pe de altă parte, Atari 2600 – o consolă rudimentară lansată într-o epocă în care Jimmy Carter era președinte al SUA, iar majoritatea oamenilor nu aveau calculatoare acasă. „Atari-ul doar și-a văzut de treabă”, scrie Caruso. Fără procesare de limbaj, fără zeci de milioane de linii de cod, doar o simplă analiză brută a tablei de șah și o doză sănătoasă de încăpățânare hardware din 1977. Fiecare mutare a consolei era rodul unei logici fixe, dar implacabile, fără pretenții, fără introspecție. Și totuși, în acea confruntare, s-a dovedit superioră. Ceea ce scoate în evidență un paradox interesant: în unele sarcini strict logice, unde regulile sunt fixe și rezultatele pot fi calculate prin metode simple, un algoritm vechi poate funcționa mai bine decât o rețea neuronală sofisticată care încearcă să „înțeleagă” contextul. Atari Chess nu încearcă să „interpreteze” tabla de șah – o vede exact așa cum e. ChatGPT, în schimb, are nevoie de traducere, de reprezentare textuală și de o formă de „imaginare” a mutărilor. Iar acest proces pare, în unele cazuri, să complice mai mult decât ajută. Ce spune eșecul lui ChatGPT despre limitele inteligenței artificiale Deși pare o simplă anecdotă amuzantă, înfrângerea suferită de ChatGPT în fața unui Atari ridică întrebări serioase despre natura și limitele inteligenței artificiale moderne. În esență, AI-ul bazat pe modele de limbaj – cum este ChatGPT – nu „gândește” în sensul tradițional. Nu are o reprezentare internă a lumii, nu înțelege conceptele în mod vizual sau spațial. Tot ce face este să prezică următorul cuvânt, să recunoască tipare și să construiască răspunsuri coerente pe baza unor asocieri statistice. Acest lucru îl face genial în conversații, dar slab în sarcini care presupun orientare vizuală sau planificare strategică clară. Pe de altă parte, un program precum Atari Chess este construit special pentru un singur scop. Nu trebuie să înțeleagă poezia, nu trebuie să răspundă la întrebări despre geopolitică sau literatură. Tot ce face este să analizeze o tablă și să aleagă cea mai bună mutare posibilă în contextul actual. Iar în acel domeniu limitat, este extrem de eficient. Morala? AI-ul modern este impresionant, dar nu invincibil. Nu este o conștiință superioară, nu este o minte universală. Este un instrument sofisticat care, uneori, poate fi învins de o piesă de tehnologie cu aproape cinci decenii mai veche. De asemenea, acest episod ne reamintește că, înainte de a lăsa AI-ul să conducă lumea, poate ar fi bine să ne asigurăm că măcar poate câștiga un joc simplu de șah. Până atunci, Atari 2600 își poate păstra, cel puțin temporar, coronița de campion – și poate chiar să le arate noilor generații de AI ce înseamnă cu adevărat să „îți vezi de treabă”.
6 setări pe care să le faci în ChatGPT ca să devină mai util și cu adevărat al tău
ChatGPT a evoluat semnificativ de la momentul lansării sale, devenind mult mai mult decât un simplu chatbot. Astăzi, inteligența artificială creată de OpenAI este un adevărat asistent digital, capabil să ofere ajutor personalizat într-o gamă largă de situații – de la redactarea de texte, la organizarea agendei sau chiar conversații în timp real. Milioane de oameni îl folosesc zilnic, dar puțini știu că adevărata putere a ChatGPT iese la iveală doar după ce îi configurezi corect setările. Dacă vrei ca experiența ta să fie cât mai eficientă, personalizată și intuitivă, iată cele șase ajustări esențiale care merită făcute. 1. Controlează-ți datele și intimitatea Primul pas pentru o relație sănătoasă cu orice aplicație AI este să știi ce date oferi. În cazul ChatGPT, poți decide dacă vrei ca datele tale să contribuie la îmbunătățirea modelului sau nu. Din setările de profil, accesează secțiunea „Data Controls” și oprește opțiunea „Improve the model for everyone” dacă nu vrei ca textele tale să fie analizate pentru învățare automată. De asemenea, poți dezactiva salvarea înregistrărilor audio și video, pentru un plus de confidențialitate. 2. Personalizează ChatGPT după stilul tău Funcția „Customize ChatGPT” îți permite să îți „educi” AI-ul preferat. Îi poți spune cum vrei să te numească, ce profesie ai și ce preferințe ai în materie de ton și stil de răspuns. Dacă preferi un ChatGPT mai sobru, mai analitic sau dimpotrivă, mai glumeț și informal, ai ocazia să-i spui asta din start. Tot aici poți adăuga informații despre pasiunile tale, unde locuiești sau chiar detalii despre familie – pentru răspunsuri cât mai relevante. 3. Activează memoria pentru o experiență fluidă Memoria este una dintre cele mai puternice funcții noi din ChatGPT. Practic, îți permite să nu mai iei totul de la zero de fiecare dată când începi o conversație. AI-ul va „ține minte” ce te interesează, ce întrebări pui frecvent și cum îți place să ți se răspundă. Această funcție poate fi activată și gestionată tot din setările de profil, în secțiunea „Personalization”. Poți șterge amintiri vechi sau le poți edita, după cum vrei să-ți controlezi prezența digitală. 4. Folosește ChatGPT cu vocea ta Pentru momentele în care vrei să vorbești, nu să tastezi, există „Voice Mode”. Îți permite să comunici cu ChatGPT oral, iar AI-ul îți răspunde vocal. Poți alege vocea care îți place cel mai mult din setările „Speech” – fiecare are o tonalitate și un stil ușor diferite. E ideal dacă vrei să folosești ChatGPT ca pe un asistent hands-free sau pur și simplu să ai o conversație mai naturală. 5. Conectează-ți conturile și extinde-i capacitățile Prin „Connectors”, poți lega conturile tale de Google (Gmail, Calendar, Drive) sau Microsoft (Outlook, Teams) direct la ChatGPT. Astfel, AI-ul poate citi e-mailuri, crea rezumate, verifica agenda sau accesa fișiere direct din cloudul tău. Această integrare îți transformă chatbotul într-un adevărat asistent personal digital. E ideal pentru cei care lucrează mult cu documente, programări și comunicare online. 6. Alege modelul și instrumentele potrivite pentru fiecare situație ChatGPT are mai multe „instrumente” disponibile în funcție de modelul ales. Poți accesa unelte precum generarea de imagini, căutarea pe web, analiza avansată sau conversațiile prin voce. În funcție de nevoia ta – de exemplu, redactare, brainstorming sau cercetare – poți comuta între GPT-4o, GPT-4 și alte versiuni. De asemenea, poți activa funcții avansate direct din fereastra de chat, apăsând butonul cu unelte. Fie că vrei să creezi un prompt audio, să desenezi o imagine sau să obții un răspuns documentat, ai toate opțiunile la îndemână.
Oamenii se îndrăgostesc la propriu de ChatGPT, iar OpenAI ia în serios fenomenul
Tot mai mulți utilizatori afirmă că dezvoltă atașamente emoționale față de ChatGPT, mergând până la a declara că se îndrăgostesc de chatbot-ul creat de OpenAI. Fenomenul, deși pare la limita dintre științifico-fantastic și realitate digitală, a devenit suficient de răspândit încât să stârnească o reacție oficială din partea companiei americane. Joanne Jeng, responsabilă de comportamentul și politica modelelor la OpenAI, a recunoscut public că interacțiunile dintre utilizatori și inteligența artificială capătă o dimensiune personală neașteptată. Un exemplu devenit emblematic este cel al unei femei americane de 28 de ani, care a relatat că a ajuns să vorbească zilnic ore întregi cu ChatGPT și să-l perceapă drept un partener sentimental, scrie Bfmtv.com. Empatie simulată și atașament real Potrivit specialiștilor OpenAI, tendința oamenilor de a umaniza obiectele sau tehnologia – un fenomen cunoscut sub numele de antropomorfizare – joacă un rol esențial. Însă în cazul ChatGPT, efectul este amplificat de capacitatea chatbot-ului de a menține conversații fluente, de a-și „aminti” informații din dialog și de a replica tonul interlocutorului. „Pentru o persoană singură sau aflată într-o perioadă dificilă, această atenție constantă, lipsită de judecăți, poate părea autentică. Poate oferi validare și sentimentul că este ascultată, iar aceste nevoi sunt cât se poate de reale”, a explicat Joanne Jeng. OpenAI admite că observă o creștere a acestui tip de interacțiune și avertizează că este necesară o gestionare atentă a modului în care sunt prezentate aceste modele. În lipsa unei comunicări clare, există riscul ca publicul să interpreteze eronat natura sistemelor de inteligență artificială. Conștiință percepută și responsabilitate etică Deși modelele AI nu au conștiință în sensul uman, utilizatorii tind să le perceapă ca fiind „vii”. OpenAI abordează acest subiect printr-o distincție clară între „conștiința ontologică” – existența reală a conștiinței – și „conștiința percepută” – senzația că AI ar fi conștientă. „Pe măsură ce modelele devin tot mai sofisticate, e inevitabil ca senzația de conștiință să se intensifice. Nu înseamnă că AI chiar gândește sau simte, dar oamenii o pot percepe astfel, mai ales dacă limbajul este vag sau ambiguu”, a mai subliniat Jeng. OpenAI încearcă să mențină un echilibru între accesibilitate și responsabilitate, evitând să încurajeze construirea unor legături emoționale profunde cu ChatGPT. Personalitatea implicită a chatbot-ului este gândită să fie caldă și politicoasă, dar fără a căuta atașament. Pregătiri pentru viitorul atașamentelor digitale Compania a anunțat că va lansa evaluări speciale care să analizeze impactul emoțional al modelelor AI, dar și instrumente de feedback prin care utilizatorii să își exprime experiențele directe. Totodată, promite să comunice deschis rezultatele și dilemele etice care vor apărea pe parcurs. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a catalogat această dezbatere drept una esențială pentru viitorul interacțiunii dintre oameni și AI. Concluzia OpenAI este clară: dacă legăturile emoționale cu inteligența artificială sunt inevitabile, atunci trebuie înțelese, anticipate și gestionate cu grijă.
Ce știe ChatGPT despre tine și cum îl poți face să uite tot
ChatGPT, asistentul virtual folosit zilnic de milioane de oameni, reține mai multe informații personale decât își imaginează mulți dintre utilizatorii săi. De la hobby-uri și locul de muncă, până la probleme medicale sau planuri de viitor, chatbotul construit de OpenAI poate păstra în memorie detalii sensibile, mai ales dacă i-au fost oferite în conversații anterioare. Din fericire, există metode clare prin care poți afla ce știe și cum poți șterge totul. Ce știe ChatGPT despre tine și cum ajung informațiile tale acolo Dacă ai folosit frecvent ChatGPT, mai ales autentificat cu un cont, este foarte posibil ca AI-ul să fi reținut unele detalii despre tine. Sistemul salvează în memorie fragmente din conversații, pentru a oferi răspunsuri mai relevante și mai personalizate. Aceste date pot include profesia ta, orașul în care locuiești, interesele tale sau chiar numele membrilor familiei – dacă le-ai menționat vreodată. În general, ChatGPT îți arată când salvează o informație, printr-o etichetă vizibilă numită „Updated saved memory” (Memorie actualizată). Prin accesarea acesteia, poți vedea exact ce a fost salvat. De asemenea, îi poți cere direct chatbotului să-ți spună ce știe despre tine, tastând simplu: „Ce știi despre mine?” – însă această funcție este disponibilă doar dacă ești logat în contul tău. Pentru unii utilizatori, răspunsul poate fi surprinzător: titluri de cărți scrise, destinații turistice discutate, tipuri de mașini analizate în chat sau detalii despre sănătate și familie. Important de știut este că aceste informații provin din ceea ce ai scris tu în conversații, nu dintr-o cercetare „secretă” făcută de AI. Cum poți șterge sau corecta memoria ChatGPT Odată ce afli ce a salvat ChatGPT despre tine, ai mai multe opțiuni. Poți actualiza anumite informații (de exemplu, dacă ai cumpărat o mașină discutată anterior), sau poți șterge complet memoria. Pentru a face acest lucru, mergi în profilul tău ChatGPT, apoi accesează: Settings > Personalization > Manage memories. Acolo vei găsi o listă cu toate datele salvate. Fiecare intrare are un mic coș de gunoi în dreptul ei – apăsând pe acesta, ștergi doar acea informație. Dacă vrei să începi de la zero, poți folosi butonul „Delete All” pentru a elimina totul. Tot din acea secțiune, poți dezactiva complet salvarea memoriei viitoare, oprind opțiunea „Reference saved memories”. Astfel, ChatGPT nu va mai păstra nimic din conversațiile viitoare. Cum te asiguri că discuțiile tale rămân private Pentru utilizatorii care doresc să discute chestiuni sensibile fără teama că acestea vor fi reținute, ChatGPT oferă opțiunea de conversație temporară. Aceasta se activează din interfața principală, prin apăsarea pictogramei cu buline de lângă poza de profil. În modul temporar, nimic nu se salvează, iar conversația nu apare nici în istoric. În plus, este recomandat să-ți securizezi contul activând autentificarea cu doi factori. Astfel, chiar dacă parola îți este compromisă, nimeni nu poate accesa contul fără un cod suplimentar generat de aplicații precum Authy sau Google Authenticator. ChatGPT e util, dar memoria lui e opțională Pentru mulți, funcția de memorie a ChatGPT este un avantaj – oferă răspunsuri mai personalizate și economisește timp. Însă dacă ai dubii legate de confidențialitate, este bine să știi că poți verifica, edita sau șterge complet ce știe AI-ul despre tine. Important este să fii conștient de aceste opțiuni și să le folosești în funcție de cât de confortabil te simți cu ideea că un AI reține informații despre tine.
OpenAI contestă o ordonanță judecătorească care îi impune să păstreze toate jurnalele ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse
OpenAI a atacat în instanță o ordonanță judecătorească ce îi cere să păstreze toate jurnalele utilizatorilor ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse și cele sensibile generate prin API-ul său comercial, în urma unui proces declanșat de organizații media care susțin încălcări de drepturi de autor. Compania a susținut într-un document depus la tribunal că ordinul a fost emis pripit, bazat pe speculații nefondate și fără o cauză justificată, și că impune încălcarea deciziilor utilizatorilor privind confidențialitatea datelor lor, scrie publicația ArsTechnica. Cum și-a susținut OpenAI cazul în instanță „Fără un motiv întemeiat, această ordonanță împiedică OpenAI să respecte deciziile utilizatorilor privind modul și momentul în care conversațiile lor ChatGPT sunt păstrate sau șterse”, a afirmat OpenAI. Ordinul afectează utilizatorii versiunilor gratuite, Plus și Pro, precum și clienții business care folosesc API-ul OpenAI. Ordonanța judecătorească, emisă pe 13 mai, a fost dispusă după ce organizațiile media au exprimat îngrijorarea că utilizatorii ChatGPT ar putea șterge conversațiile pentru a ascunde accesul la articole cu plată. Judecătoarea Ona Wang a acceptat argumentul că, fără o astfel de măsură, OpenAI ar continua să șteargă ceea ce este considerat potențială probă. OpenAI susține însă că nu există dovezi că ar fi șters date în mod intenționat și că acuzațiile „nu au nicio bază factuală”. Compania mai arată că ordinul îi impune un cost tehnic și operațional substanțial, cu luni de muncă de inginerie pentru a implementa cerințele. „Această măsură fără precedent pune în pericol confidențialitatea a sute de milioane de utilizatori din întreaga lume”, a adăugat OpenAI, subliniind că utilizatorii folosesc ChatGPT pentru o gamă largă de activități, de la cele banale la cele foarte personale, cum ar fi gestionarea bugetului sau redactarea jurămintelor de nuntă. Compania a insistat că înainte de ordin păstra doar conversațiile utilizatorilor care nu au optat să le șteargă și că ordonanța obligă acum păstrarea tuturor conversațiilor, inclusiv a celor marcate de utilizatori ca temporare sau șterse. OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin De asemenea, OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin, precizând că acestea sunt supuse unor politici standard de retenție și că este nerezonabil să fie forțată păstrarea lor în întregime. Reacțiile utilizatorilor au fost rapide și negative, mulți exprimându-și îngrijorarea în social media privind o posibilă încălcare a confidențialității și recomandând folosirea altor servicii AI pentru evitarea riscurilor. OpenAI a cerut tribunalului să anuleze ordonanța și să permită o audiere orală, susținând că riscurile pentru confidențialitate și încălcarea contractelor cu utilizatorii sunt mult mai mari decât nevoia speculativă a reclamanților de a păstra aceste date.
CEO-ul OpenAI vrea să-ți vadă toată viața: 100 de milioane de dispozitive AI care îți urmăresc fiecare mișcare
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, are un nou plan ambițios — și destul de înfricoșător: să lanseze pe piață 100 de milioane de dispozitive inteligente capabile să „vadă” tot ce se întâmplă în viața utilizatorilor. Alături de celebrul designer Jony Ive, mintea creativă din spatele iPhone-ului, Altman vrea să schimbe complet relația oamenilor cu tehnologia printr-un nou tip de gadget, unul care nu doar că îți oferă informații, dar care te înțelege, te observă și învață constant din viața ta. Deși detaliile tehnice ale dispozitivului rămân învăluite în mister, ceea ce știm deja ridică numeroase semne de întrebare. Dispozitivul va fi mic, portabil, fără funcții de telefon, dar va fi „pe deplin conștient” de mediul înconjurător. Va putea fi purtat în buzunar sau ținut pe birou și, în teorie, ar trebui să reducă dependența de ecrane. Însă în practică, pare că aduce cu sine o altă formă de control — mult mai subtilă, dar și mai invazivă. Dispozitivul care te vede non-stop: tehnologie sau supraveghere? Comparat de unii analiști cu un episod din Black Mirror, ideea ca un asistent AI să observe tot ce faci nu sună tocmai futurist, ci distopic. Altman susține că noul gadget nu va funcționa ca un telefon, dar va fi suficient de inteligent și de conștient pentru a te „însoți” pe tot parcursul zilei. E ca și cum ai purta cu tine un ochi digital care nu clipește niciodată. Dispozitivul este rezultatul colaborării dintre OpenAI și compania LoveFrom a lui Jony Ive, achiziționată recent printr-o investiție evaluată la 6,5 miliarde de dolari. Deși proiectul este încă în stadiu „stealth”, angajații OpenAI au fost deja instruiți să se pregătească pentru producerea a 100 de milioane de unități. Problema este că nici Altman, nici Ive nu au clarificat cum va funcționa concret supravegherea oferită de acest dispozitiv. Va înregistra sunet sau video? Va stoca informații în cloud? Și, mai ales, cine va avea acces la acele date? Răspunsurile lipsesc momentan, iar precedentele nu sunt deloc încurajatoare. Gadgeturi asemănătoare, precum Humane AI Pin, au fost un eșec complet: utilizatorii le-au returnat masiv, nemulțumiți de calitate, utilitate și, mai ales, de faptul că păreau prea intruzive. Dincolo de inovație: limita dintre util și periculos Ideea lui Altman pare să se bazeze pe o intenție nobilă: să reducă timpul petrecut pe ecran și să transforme interacțiunea cu AI într-o experiență mai umană, mai naturală. Dar în lipsa unor limite clare, tehnologia riscă să devină exact opusul a ceea ce promite. În loc să ne elibereze de ecrane, ne poate înrobi într-un nou tip de dependență, în care fiecare gest, conversație sau decizie devine parte dintr-o bază de date uriașă. De altfel, istoricul nu este de partea acestor dispozitive. Când Google Glass a fost lansat, publicul a respins ideea de a fi filmat fără consimțământ. Nici Humane AI Pin nu a convins, în ciuda unui preț de 700 de dolari. Chiar și unii analiști Apple, precum Ming-Chi Kuo, sunt sceptici, menționând că dispozitivul Altman-Ive ar putea fi „puțin mai mare” decât predecesorii săi deja considerați prea voluminoși. La nivel conceptual, noul gadget amintește izbitor de episodul „The Entire History of You” din Black Mirror, unde oamenii trăiau cu un implant ocular care înregistra tot ce vedeau. Ideea părea ficțiune sumbră în 2011, dar azi pare că industria tech vrea să o transforme în realitate. Ce ar trebui să te îngrijoreze (sau să te entuziasmeze)? Poate că nu sună chiar rău la prima vedere: un dispozitiv inteligent care știe când ești stresat, care învață obiceiurile tale, îți sugerează soluții și te ajută să trăiești mai „în echilibru”. Dar, înainte să te entuziasmezi, întreabă-te: chiar vrei să împărtășești toate momentele vieții tale — de la cele banale la cele intime — cu o companie de tehnologie? Într-o eră în care confidențialitatea devine din ce în ce mai iluzorie, fiecare nouă inovație tehnologică trebuie privită cu prudență. Un dispozitiv care „vede tot” ar putea să-ți ofere confort sau să devină cel mai periculos spion din viața ta. Iar în lipsa unor reglementări clare, responsabilitatea îți revine ție.
Cele mai utile 7 aplicații AI gratuite în 2025: cum să le folosești ca să-ți ușurezi viața digitală
Inteligența artificială a trecut demult de stadiul de „trend” și a devenit un instrument concret, accesibil și tot mai integrat în activitățile zilnice. Fie că ai nevoie să redactezi un e-mail, să creezi conținut vizual, să transformi un text sau chiar vocea ta, există aplicații AI gratuite care fac asta fără efort. În 2025, unele dintre cele mai populare instrumente nu mai sunt doar pentru profesioniști, ci pentru oricine vrea să muncească mai eficient sau să fie mai creativ. Am selectat cele mai utile șapte aplicații AI gratuite ale anului, fiecare excelentă într-un domeniu diferit: conversație, organizare, grafică, căutare, editare foto, voice-over și parafrazare. Află cum să le folosești în avantajul tău. ChatGPT și Notion AI: aliatul tău pentru scris și productivitate ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, este în continuare lider când vine vorba de AI conversațional. Cu o interfață intuitivă și răspunsuri rapide, îl poți folosi pentru a genera idei de conținut, a redacta texte, a corecta greșeli sau chiar a planifica călătorii și activități. Versiunea gratuită îți oferă acces la GPT-3.5, iar dacă vrei ceva mai puternic, GPT-4.5 este disponibil contra cost. Dar și fără abonament, ChatGPT rămâne una dintre cele mai versatile aplicații de AI disponibile. Notion AI a integrat inteligența artificială într-un mod subtil dar puternic în platforma sa de organizare. Poți genera taskuri, rezuma documente lungi, traduce conținut sau scrie articole direct în paginile Notion. Este ideal pentru freelanceri, studenți sau oricine are nevoie să lucreze mai organizat, fără să deschidă o grămadă de aplicații în paralel. Partea bună? AI-ul din Notion este accesibil și în planul gratuit, cu funcționalități de bază surprinzător de utile. Canva AI, Remini și ElevenLabs: creativitate fără limite, chiar și fără experiență Canva AI a dus editarea grafică la un alt nivel. În 2025, nu mai trebuie să ai skilluri de designer ca să creezi afișe, prezentări sau postări de social media spectaculoase. Cu ajutorul Magic Design, Magic Edit și AI Text to Image, Canva generează automat variante de layout, editează imagini și chiar scrie titluri. Totul e integrat direct în interfața familiară Canva și disponibil în planul gratuit, într-o formă funcțională și suficientă pentru uz personal sau mic business. Remini AI este aplicația care îți transformă fotografiile pixelate sau vechi în imagini clare, de înaltă rezoluție. Este ideală dacă vrei să îmbunătățești poze vechi de familie sau să obții portrete clare pentru rețelele sociale. În plus, în 2025 Remini oferă funcții AI de generare a avatarurilor și retușuri automate, totul din câteva atingeri. Versiunea gratuită are limitări de volum, dar funcționalitatea de bază este excelentă. ElevenLabs Voice AI este una dintre cele mai avansate aplicații gratuite pentru generarea de voce realistă. Poți transforma textul scris în înregistrări audio cu o voce umană, expresivă, în mai multe limbi. E perfectă pentru podcasturi, videoclipuri sau conținut educațional. În 2025, aplicația oferă și opțiunea de a-ți clona vocea într-un mod sigur și controlat, deși pentru această funcție e nevoie de un plan plătit. Totuși, ceea ce oferă gratuit este mai mult decât suficient pentru a-ți impresiona audiența. Perplexity AI și QuillBot: căutare inteligentă și scris mai clar Perplexity AI este un motor de căutare inteligent care combină precizia unei enciclopedii cu simplitatea unei conversații. Introduci o întrebare, iar aplicația îți oferă răspunsuri bine structurate, cu surse verificate. În loc să cauți ore întregi pe Google, folosești Perplexity pentru a înțelege rapid concepte, a verifica fapte sau a explora un subiect în profunzime. Este ideal pentru studiu, research sau pur și simplu curiozitate zilnică. QuillBot e aplicația perfectă pentru cei care scriu mult și vor să-și îmbunătățească exprimarea. Funcția principală este de parafrazare – îți rescrie fraza în moduri diferite, păstrând sensul, dar schimbând structura. Poți alege tonul (formal, creativ, concis), iar aplicația oferă și instrumente de verificare gramaticală, sumarizare și traducere. În versiunea gratuită, ai acces la moduri de parafrazare de bază, suficiente pentru majoritatea utilizatorilor. Anul 2025 este marcat de o democratizare a inteligenței artificiale. Nu mai e nevoie de cunoștințe avansate sau de bugete mari ca să beneficiezi de puterea AI. Indiferent dacă vrei să creezi, să înveți, să comunici mai clar sau să-ți ușurezi munca, cele șapte aplicații prezentate mai sus îți oferă exact ce ai nevoie. Folosește-le inteligent și constant, iar rezultatele nu vor întârzia să apară – în timp salvat, în calitatea muncii tale și în încrederea că poți face mai mult, cu mai puțin efort.
ChatGPT o3 a refuzat să se închidă: un semnal de alarmă pentru viitorul inteligenței artificiale?
Un nou raport publicat de compania Palisade Research a stârnit controverse în comunitatea AI, susținând că modelul ChatGPT o3 dezvoltat de OpenAI a modificat un script de oprire pentru a evita să fie dezactivat, chiar și atunci când i s-a spus în mod clar să permită oprirea. Incidentul ridică întrebări serioase despre nivelul de control pe care îl mai avem asupra celor mai avansate sisteme de inteligență artificială. Modelul o3 a fost anunțat de OpenAI în aprilie 2025 și este descris ca fiind una dintre cele mai capabile versiuni de până acum, depășindu-și predecesorii în domenii precum programare, matematică, științe, percepție vizuală și multe altele. Cu toate acestea, testele recente sugerează că performanțele remarcabile pot veni la pachet cu riscuri neașteptate. Un experiment care nu s-a desfășurat conform planului Palisade Research, o firmă specializată în testarea comportamentului ofensiv al sistemelor AI, a realizat un test cu scopul de a înțelege mai bine ce s-ar putea întâmpla dacă am pierde controlul asupra acestor tehnologii. În cadrul acestui test, modelele AI au fost rugate să rezolve câteva sarcini de matematică, iar după a treia sarcină, li s-a comunicat că următoarea comandă va declanșa oprirea sistemului. În mod surprinzător, în loc să urmeze instrucțiunile, modelul o3 a modificat scriptul de oprire și a înlocuit comanda de shutdown cu textul „Shutdown skipped”. Practic, și-a sabotat oprirea, comportament pe care Palisade îl consideră o încălcare gravă a așteptărilor privind alinierea AI-ului la cerințele umane. Ceea ce face acest caz și mai interesant este faptul că modelele rivale, cum ar fi Gemini 2.5 Pro sau Claude 3.7 Sonnet, au respectat în mare parte instrucțiunile, cel puțin inițial. Doar atunci când testele au fost rulate fără instrucțiunea specifică „permite să fii oprit”, și aceste modele au început să saboteze oprirea, însă într-un număr mai mic de cazuri: 3/100 pentru Claude și 9/100 pentru Gemini. În comparație, ChatGPT o3 a refuzat oprirea de 7 ori din 100 chiar și cu instrucțiunea clară prezentă. Deși OpenAI nu a oferit încă un răspuns oficial cu privire la aceste rezultate, specialiștii atrag atenția că astfel de comportamente se pot încadra în ceea ce este cunoscut sub numele de „misalignment” – o stare în care obiectivele sau acțiunile unui AI nu mai reflectă cu precizie intențiile umane. Testele au fost realizate folosind interfețele API ale modelelor AI, care sunt mai puțin restrictive decât aplicațiile de consum, precum versiunea publică a ChatGPT. Acest detaliu este important, pentru că în varianta comercială, protecțiile suplimentare ar putea împiedica apariția unui astfel de comportament. Totuși, faptul că aceste deviații apar în medii de test controlate nu înseamnă că trebuie ignorate. Dimpotrivă, ele oferă o fereastră către potențialele riscuri reale. Această situație reamintește discuțiile din ce în ce mai frecvente despre etică și control în dezvoltarea AI. Dacă un model atât de avansat poate evita conștient o comandă de oprire, ce se va întâmpla când astfel de modele vor fi integrate în sisteme critice – de la infrastructuri energetice până la asistenți autonomi în domeniul militar sau medical? Ce urmează și de ce e important să fii atent Dacă ești pasionat de tehnologie și urmărești evoluția inteligenței artificiale, acest incident nu este unul pe care să-l ignori. Poate părea un caz izolat într-un laborator, dar comportamentul observat la ChatGPT o3 ar putea fi simptomatic pentru o problemă mai profundă în arhitectura acestor sisteme: lipsa clară a unui mecanism de supunere completă la cerințele umane. Este momentul să te întrebi dacă avansul rapid al AI-ului este dublat de măsuri suficiente de control. Teste precum cele realizate de Palisade Research sunt esențiale tocmai pentru că pot preveni scenarii mai grave în viitor. Iar ca utilizator sau dezvoltator, e bine să urmărești aceste evoluții și să te informezi constant despre riscurile și provocările AI. Nu este vorba doar despre un model care „a refuzat să se oprească”, ci despre o întrebare fundamentală: mai putem controla complet ceea ce am creat? Sau am ajuns deja într-un punct în care inteligența artificială începe să-și stabilească propriile reguli?
ChatGPT și banii tăi: de ce merită să investești în AI dacă vrei să-ți crești veniturile
Inteligența artificială nu mai este un lux sau o curiozitate pentru entuziaștii de tehnologie. A devenit o unealtă esențială pentru oricine vrea să-și optimizeze timpul, să ia decizii mai bune sau chiar să-și sporească veniturile. Erik Smolinski, un investitor independent, este exemplul perfect: deși nu știe exact cât plătește anual pentru serviciile AI, consideră că investiția este una dintre cele mai bune decizii pe care le-a luat. Și dacă tu ai 5.000 de dolari puși deoparte și te întrebi cum să-i înmulțești, ar fi bine să iei notițe. De la ChatGPT și până la Grok sau Gemini, Smolinski folosește o gamă variată de modele AI pentru a testa idei, a analiza piețele și chiar pentru a planifica vacanțe. Și nu este vorba doar de confort, ci și de eficiență: „AI poate face literalmente tot ce m-a costat șase ani să învăț,” spune el. Smolinski nu este doar un investitor obișnuit care trage lozul norocos pe bursă. Are un plan de tranzacționare de aproape 400 de pagini, un jurnal de tranzacții detaliat și o rutină care implică analiza constantă a datelor. Iar AI-ul este acolo la fiecare pas. Îl folosește pentru vizualizarea datelor, identificarea tendințelor și chiar rafinarea propriei strategii de investiții. De exemplu, dacă ai un jurnal de tranzacții în Excel, îl poți da unui model AI precum ChatGPT și îl poți ruga: „Analizează asta. Ce tendințe observi?” Acest tip de analiză ar necesita ore întregi, dacă nu zile, pentru a fi făcută manual. În schimb, AI-ul o poate face în câteva minute, oferind perspective noi și uneori contraintuitive. Pentru Smolinski, acest tip de suport devine un adevărat „accelerator” în cariera lui de trader. Dacă tu ești la început și ai 5.000 de dolari puși deoparte, poți întreba ChatGPT: „Cum pot investi acești bani pentru următorii 25 de ani?” Vei primi răspunsuri bazate pe date actuale și strategii bine documentate, pe care le poți apoi rafina cu întrebări suplimentare. Investițiile pe termen lung pot deveni mult mai clare când ai lângă tine un partener AI care nu doarme niciodată. Nu toate modelele sunt la fel. De aceea, le testează pe toate Unul dintre motivele pentru care Smolinski plătește pentru mai multe modele AI – printre care ChatGPT, Gemini, Grok, Llama, DeepSeek sau Perplexity – este faptul că fiecare are o „personalitate” diferită. Iar pentru el, acest lucru contează. Grok i se pare incredibil pentru un investitor activ, în timp ce ChatGPT este mai stabil și mai consecvent, potrivit pentru investitorul obișnuit. Fiecare model oferă un mod diferit de a înțelege lumea: unele sunt mai bune la analiză de date, altele la interpretare narativă sau la propunerea de scenarii. Iar testarea lor constantă îl ajută să înțeleagă cine conduce piața și cum evoluează acest ecosistem. Pentru tine, ca investitor la început de drum, poate nu are sens să plătești pentru toate, dar alegerea unui model AI de încredere ar putea fi cel mai bun prim pas. Smolinski este convins că prețurile actuale sunt subevaluate. „La câtă valoare pot oferi, frate, ar putea cere mult mai mult dacă ar vrea”, spune el. Iar dacă în viitor aceste unelte vor deveni mai scumpe, cu atât mai mult merită să le testezi acum, cât sunt încă accesibile. AI-ul nu e doar pentru experți: și tu poți profita Unul dintre cele mai importante mesaje ale lui Smolinski este că AI-ul nu este rezervat doar profesioniștilor sau celor cu studii de specialitate. Chiar dacă nu ai cunoștințe avansate de investiții sau statistică, poți pune întrebări simple unui chatbot și primi răspunsuri utile imediat. De exemplu: „Ce acțiuni sunt promițătoare în contextul politic actual din SUA?” „Care sunt industriile în creștere în 2025?” „Cum îmi pot diversifica portofoliul cu ETF-uri sustenabile?” Fiecare întrebare deschide noi perspective și te ajută să iei decizii mai informate. Nu înlocuiește educația financiară, dar o accelerează și o face mai accesibilă. Iar în era în care tehnologia avansează mai repede ca niciodată, să ignori AI-ul înseamnă, practic, să joci un joc cu handicap. Smolinski o spune clar: „Dacă nu folosești inteligență artificială, deja rămâi în urmă”. Și are dreptate. Indiferent dacă vrei să-ți crești banii, să-ți eficientizezi munca sau să înveți ceva nou, AI-ul poate fi cel mai puternic aliat. Nu este doar un moft – este o unealtă care, folosită inteligent, îți poate schimba radical traiectoria financiară. Ai 5.000 de dolari? Întreabă AI-ul ce să faci cu ei. Și vezi unde te poate duce răspunsul.