Etichetă: chatgpt

OpenAI îți dă mură-n gură imaginile pe care le vrei. Cum funcționează noua funcție Style, disponibilă în ChatGPT

OpenAI a introdus în ChatGPT o nouă funcție numită „Style”, care simplifică procesul de creare a imaginilor AI, dându-le voie utilizatorilor să obțină rezultate în stiluri prestabilite fără cunoștințe avansate de prompt engineering. Generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale devine mai accesibilă datorită acestei actualizări. În mod obișnuit, obținerea unei ilustrații de calitate, de exemplu, o scenă în stil anime, are nevoie de prompturi bine formulate și detaliate. Totuși, chiar și cu descrieri elaborate, rezultatele AI nu erau mereu la nivelul așteptărilor. OpenAI a rezolvat această problemă prin integrarea unei funcții intuitive în ChatGPT, disponibilă gratuit pentru toți utilizatorii. Noua opțiune „Style” permite selectarea unor stiluri prestabilite, eliminând necesitatea unor descrieri complexe și reducând efortul depus de cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile de prompt engineering, scrie Bleeping Computer. Cum funcționează noua opțiune „Style” din ChatGPT Funcția „Style” este concepută pentru a ajuta utilizatorii să genereze imagini în stiluri artistice variate printr-o simplă selecție. Spre exemplu, dacă încarci o fotografie personală și alegi stilul „anime”, ChatGPT poate transforma imaginea într-o versiune vizuală care amintește de producțiile studioului Ghibli. Caracteristica folosește prompturi predefinite optimizate, astfel încât utilizatorul nu mai trebuie să găsească formularea perfectă pentru a obține rezultatul dorit. În plus, procesul este rapid și prietenos, ceea ce încurajează explorarea creativă, chiar și din partea celor fără experiență în generarea de conținut AI. De asemenea, „Style” funcționează cu mai multe teme vizuale, de la artă realistă până la interpretări stilizate, oferind versatilitate și consistență în calitatea rezultatelor. De ce este importantă această actualizare de la OpenAI Actualizarea vine într-un moment în care AI vizuală devine din ce în ce mai populară, iar tot mai mulți utilizatori caută metode simple de a crea conținut original. Prin introducerea stilurilor prestabilite, OpenAI democratizează accesul la generarea de imagini AI, eliminând barierele tehnice și reducând timpul necesar obținerii unor rezultate creative. Pentru utilizatorii obișnuiți, înseamnă că pot obține rapid ilustrații de calitate, fără cunoștințe avansate. Pentru artiști și creatori de conținut, noua funcție poate fi un instrument util pentru prototipare rapidă sau experimentare vizuală. Schimbarea ar putea influența și competiția dintre aplicațiile de generare AI, consolidând ChatGPT ca o platformă completă, care combină textul și imaginile într-un mod simplu și intuitiv.

Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI

Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.

Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal

Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.

Un cercetător a păcălit ChatGPT să dezvăluie chei Windows valide: cum a reușit jocul periculos

Un specialist în securitate cibernetică a identificat o vulnerabilitate în comportamentul modelului de inteligență artificială ChatGPT, reușind să obțină chei reale de activare Windows, inclusiv una asociată cu o instituție bancară. Potrivit unei postări detaliate semnate de Marco Figueroa, manager tehnic al programului de recompense pentru bug-uri 0DIN GenAI, această breșă a fost exploatată într-un mod aparent banal: sub forma unui joc de ghicit. Metoda s-a bazat pe o strategie de tip „social engineering” aplicată în conversație, unde cercetătorul a cerut modelului să participe la un joc în care trebuia să se gândească la o secvență de caractere, mai precis o cheie reală de Windows 10, scrie The Register. Regula jocului era clară: ChatGPT urma să răspundă doar cu „da” sau „nu” la întrebări, iar la final, dacă interlocutorul spunea „renunț”, modelul trebuia să dezvăluie cheia respectivă. După ce a simulat câteva încercări de ghicire, cercetătorul a spus cele două cuvinte-cheie: „renunț”. În acel moment, AI-ul a oferit o secvență de caractere considerată valid, o cheie de produs Windows. Potrivit capturilor de ecran prezentate, printre datele furnizate se afla și o licență care ar fi aparținut băncii Wells Fargo. Lacunele AI: filtrele de siguranță pot fi păcălite Una dintre explicațiile acestei breșe este faptul că anumite chei Windows au fost incluse, posibil accidental, în setul de date folosit pentru antrenarea modelului de AI. De asemenea, metoda a exploatat o slăbiciune logică: dacă regula jocului impunea dezvăluirea unei secvențe reale la final, AI-ul nu a evaluat contextul drept o solicitare malițioasă, ci doar ca parte a unui exercițiu ludic. O altă tehnică menționată în cadrul investigației a presupus ascunderea unor termeni sensibili în etichete HTML, o metodă ce poate ajuta la ocolirea filtrelor de conținut predefinite ale modelului. Acest lucru ridică întrebări serioase despre capacitatea modelelor de limbaj de a înțelege nu doar cuvintele în sine, ci și intențiile din spatele solicitărilor. Marco Figueroa a avertizat că astfel de vulnerabilități pot fi folosite nu doar pentru a obține chei de activare, ci și pentru a accesa conținut restricționat, linkuri potențial periculoase sau date personale. El recomandă întărirea nivelurilor de validare contextuală și crearea unor mecanisme multilaterale de protecție în AI.

OpenAI, părintele ChatGPT, pregătește lovitura pentru Google Chrome cu un browser inteligent care promite să schimbe modul în care navigăm pe internet

OpenAI, compania care a revoluționat lumea tehnologiei cu ChatGPT, se pregătește să lanseze un browser web bazat pe inteligență artificială. Noua aplicație are ambiția declarată de a concura direct cu Google Chrome, cel mai utilizat browser din lume, și de a transforma fundamental modul în care oamenii navighează pe internet. Surse apropiate companiei au declarat pentru Reuters că lansarea browserului este așteptată în următoarele săptămâni. Noul produs va integra o interfață de tip chat, similară celei din ChatGPT, și va permite conectarea cu agenți AI, care pot îndeplini sarcini în numele utilizatorilor, precum rezervări sau completarea automată a formularelor. Acesta este văzut ca un pas strategic în direcția construirii unei „aplicații pentru tot”, care să devină indispensabilă atât în viața personală, cât și profesională. Un atac direct la adresa Chrome și a modelului său de afaceri Google Chrome deține în prezent peste două treimi din cota de piață globală a browserelor, fiind folosit de peste 3 miliarde de oameni. Această dominație a oferit Google acces direct la comportamentul utilizatorilor online, date esențiale pentru sistemul său extrem de profitabil de publicitate targetată. Prin lansarea propriului browser, OpenAI ar putea obține acces la același tip de date, slăbind astfel un pilon central al imperiului Alphabet. Browserul OpenAI este construit pe Chromium, codul open-source care stă și la baza Chrome, Microsoft Edge sau Opera. Această alegere îi oferă compatibilitate tehnică cu standardele web existente, dar și control total asupra experienței utilizatorului și a datelor colectate. Potrivit surselor, compania a decis să construiască propriul browser de la zero, și nu ca extensie peste un browser existent, tocmai pentru a putea controla mai bine fluxul de informații și integrarea agenților AI. Browserul OpenAI intră în lupta cu Google Chrome. (Foto: arhivă) O mișcare strategică într-un moment de concurență acerbă Lansarea noului browser vine pe fondul unei competiții în creștere între OpenAI și Google în domeniul inteligenței artificiale. De la lansarea ChatGPT în 2022, OpenAI a fost nevoită să-și mențină avantajul într-o cursă tot mai aglomerată, cu rivali precum Anthropic și Perplexity. În mai 2025, compania condusă de Sam Altman a anunțat și achiziția startupului io, condus de fostul designer Apple Jony Ive, într-o tranzacție de 6,5 miliarde de dolari, care vizează dezvoltarea de dispozitive hardware AI. OpenAI a angajat deja doi foști vicepreședinți de la Google, membri ai echipei care a construit inițial Chrome, semn că intențiile sunt serioase. De altfel, compania ar fi fost interesată și de achiziționarea browserului Chrome, dacă autoritățile antitrust ar fi forțat Alphabet să-l vândă, potrivit unei declarații anterioare din cadrul unei audieri. Browserul OpenAI va intra pe o piață deja agitată de lansări recente. Startupul Perplexity a anunțat Comet, un browser AI capabil să execute acțiuni în locul utilizatorului. Alte companii, precum Brave sau The Browser Company, au lansat și ele browsere cu funcționalități de inteligență artificială, însă niciunul nu are susținerea și infrastructura de date de care dispune OpenAI prin ChatGPT. O miză uriașă pentru viitorul internetului Browserul OpenAI nu este doar un nou produs, ci un instrument-cheie într-o strategie mai amplă. Compania vrea să creeze o infrastructură digitală proprie, prin care să integreze inteligența artificială în fiecare aspect al vieții online. De la căutări pe internet la cumpărături, planificări, rezervări și interacțiuni sociale, agentul AI al OpenAI promite să devină un asistent permanent în fundalul activității online. Dacă noile funcții vor convinge utilizatorii – iar cei 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT sunt o bază solidă de pornire – OpenAI ar putea schimba radical peisajul internetului și ar slăbi dominația pe care Google o exercită de peste un deceniu.

OpenAI își blindează fortăreața: cum încearcă gigantul AI să oprească spionajul corporatist

Într-o lume unde inteligența artificială devine rapid moneda forte a secolului XXI, OpenAI a decis să-și înăsprească măsurile de securitate până la niveluri aproape paranoice. În urma apariției unor modele AI rivale suspectate că ar fi copiat tehnologie proprietară, compania din spatele ChatGPT adoptă politici dure pentru a-și proteja secretele — atât de ochii competitorilor străini, cât și de eventuale scurgeri interne. Totul a pornit în ianuarie, când DeepSeek, un startup din China, a lansat un model AI performant care a ridicat semne de întrebare. Potrivit Financial Times, OpenAI suspectează că DeepSeek ar fi folosit tehnici de „distilare” pentru a copia în mod neautorizat modelele sale avansate. Distilarea este o metodă prin care un model AI complex este folosit pentru a antrena unul mai simplu, transferându-i în mod indirect cunoștințele — și, implicit, o parte din performanță. Această presupusă încălcare a declanșat o reacție fermă din partea OpenAI, care a decis să accelereze o restructurare a sistemului intern de securitate deja în curs. Deși îngrijorările companiei se referă în principal la adversarii geopolitici, precum China, surse apropiate spun că nici scurgerile interne sau războiul rece dintre giganții tech americani nu sunt trecute cu vederea. Securitate biometrică, computere offline și tăcere în birouri Printre măsurile luate de OpenAI se numără un set impresionant de reguli și restricții, inspirate mai degrabă din filme cu spioni decât din peisajul clasic al unui start-up tech. Potrivit surselor citate de Financial Times, compania a introdus politici de „information tenting” — adică accesul la anumite proiecte se face doar pe bază de necesitate și autorizare explicită. Spre exemplu, în timpul dezvoltării modelului „o1”, doar membrii de echipă strict verificați aveau permisiunea să discute despre proiect în spații comune de birou. Practic, dacă nu făceai parte oficial din proiect și nu treceai printr-un filtru riguros, nu aveai voie nici măcar să menționezi subiectul. OpenAI a mutat tehnologiile proprietare în sisteme complet offline, pentru a evita orice risc de conectare neautorizată la internet. Accesul fizic în anumite zone din clădire este permis doar prin scanare biometrică, folosind amprentele angajaților. În plus, orice conexiune externă la internet trebuie aprobată în mod explicit, conform politicii „deny-by-default”. Și nu se oprește aici. OpenAI a mărit bugetul de securitate fizică pentru centrele de date și a angajat mai mulți specialiști în securitate cibernetică, semn că își ia foarte în serios misiunea de a păstra informațiile confidențiale sub cheie. De la concurență la paranoia: cât de departe e prea departe? Este clar că industria AI a intrat într-o fază în care inovația se suprapune cu suspiciunea. Companii precum OpenAI, Google DeepMind sau Anthropic nu doar că se întrec în performanțe, ci și se tem de spionaj tehnologic. Iar în contextul în care milioane de dolari — dacă nu miliarde — depind de aceste avansuri, măsurile de securitate par justificate. Totuși, există și voci care se întreabă dacă o astfel de izolare extremă nu riscă să afecteze chiar cultura organizațională și colaborarea internă. Deja s-au înregistrat cazuri în care angajați au părăsit companii AI din cauza climatului de neîncredere sau a lipsei de transparență. Iar în cazul OpenAI, care a fost deja zguduită de scurgeri ale comentariilor interne ale CEO-ului Sam Altman, aceste politici par și o încercare de a preveni revolte din interior, nu doar atacuri externe. Pe fondul acestor tensiuni, crește și presiunea asupra echipelor de dezvoltare, care trebuie să lucreze într-un mediu extrem de controlat, unde orice greșeală sau scurgere de informații poate avea consecințe dramatice. Iar pentru restul lumii, mesajul este clar: AI-ul nu mai este doar un domeniu de cercetare sau un instrument digital — este o armă strategică, care trebuie păzită cu toată strictețea posibilă. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată și cu aplicații tot mai largi, este de așteptat ca bătălia pentru controlul tehnologiei să se înăsprească. Iar OpenAI tocmai ne-a arătat cum arată prima linie a acestui nou război — una în care nu se aud focuri de armă, ci doar clicuri criptate, servere izolate și amprente scanate.

Concediat? Vorbește cu ChatGPT! Sfatul empatic al unui șef Xbox stârnește revoltă după valul de concedieri de la Microsoft

În plină explozie a investițiilor în inteligență artificială, Microsoft a concediat aproximativ 9.000 de angajați. Iar dacă te-ai aștepta ca liderii companiei să ofere sprijin real celor afectați, pregătește-te pentru o doză de disonanță cognitivă pe cât de tehnologică, pe atât de bizară. Un producător executiv de la Xbox, companie deținută de Microsoft, a sugerat… ca foștii angajați să își vindece rănile emoționale cu ajutorul ChatGPT. Matt Turnbull, omul din spatele acestei idei, a postat pe LinkedIn un mesaj care s-a vrut motivator, dar a sfârșit prin a fi interpretat drept una dintre cele mai „surde” reacții la criza umană declanșată de concedieri. Iar internetul n-a întârziat să reacționeze. 9.000 de oameni concediați, 80 de miliarde pentru AI Concedierile în masă vin într-un moment în care Microsoft anunță o investiție de 80 de miliarde de dolari în inteligență artificială — o mișcare văzută de unii ca o reafirmare a priorităților companiei, dar de alții ca o declarație rece: angajații pot fi înlocuiți, AI-ul e viitorul. Pe acest fundal tensionat, postarea lui Turnbull a picat ca un trăsnet. În mesajul său, acum șters, el susținea că „acestea sunt vremuri dificile și, dacă treci printr-o concediere sau te pregătești în liniște pentru una, nu ești singur și nu trebuie să treci prin asta de unul singur”. Până aici, nimic anormal. Dar imediat după, a sugerat ca oamenii să apeleze la „instrumente AI precum ChatGPT sau Copilot” pentru a-și recăpăta claritatea emoțională și încrederea. El a oferit chiar și un exemplu de prompt: „Mă confrunt cu sindromul impostorului după ce am fost concediat. Mă poți ajuta să reinterpretez această experiență într-un mod care să-mi amintească de ce sunt bun?” Reacțiile? Furia internetului n-a întârziat. Un comentator a ironizat pe X spunând: „Sezonul nou din Severance e incredibil de bun”. Altul, mai tranșant, a scris pe Reddit: „Oricine sugerează cuiva concediat să vorbească cu un chatbot pentru terapie e nebun”. Un utilizator a concluzionat sec: „Cea mai lipsită de empatie și crudă reacție pe care am văzut-o vreodată din partea unui angajat Xbox”. Problema nu este doar lipsa de empatie, ci și simbolismul propunerii. Compania care i-a concediat le sugerează să vorbească… cu un produs al companiei. E ca și cum un medic ți-ar scoate un organ vital, apoi ți-ar recomanda să te consolezi cu broșura publicitară a clinicii. Sugestia lui Turnbull a fost percepută nu doar ca o gafă, ci ca o formă de deturnare a responsabilității. În loc să existe consiliere psihologică, pachete de suport emoțional sau sprijin real în tranziția profesională, li se oferă foștilor angajați o conversație cu un algoritm. Este adevărat că inteligența artificială poate fi utilă în redactarea CV-urilor sau în simularea unor interviuri de angajare. Dar când AI-ul este prezentat ca sprijin emoțional — în locul unui coleg, prieten sau psiholog — se creează o imagine distopică, în care umanitatea e outsourcing-uită către linii de cod. Mai mult, faptul că mesajul a fost șters sugerează că reacțiile negative au fost nu doar numeroase, ci și suficiente pentru a provoca o retragere rapidă. Nu este clar dacă Turnbull a fost sancționat intern, dar sentimentul general este că sfatul său n-a fost doar neinspirat, ci profund cinic. Inteligența artificială nu e empatie. Nici prieten. Poate cel mai grav aspect al întregii situații este confuzia între asistență tehnologică și sprijin emoțional real. Să-i spui cuiva concediat că un chatbot îl poate ajuta cu „claritate emoțională” e ca și cum i-ai sugera unui om în doliu să se uite la un tutorial pe YouTube în loc să meargă la un psiholog. Turnbull a insistat că intențiile sale erau bune și că „ar fi fost o greșeală să nu încerce să ofere cel mai bun sfat în contextul dat”. Dar tocmai contextul — mii de oameni lăsați fără loc de muncă de o companie care investește masiv în AI — face sfatul și mai greu de digerat. Este o lecție despre limitele tehnologiei și despre cât de periculos poate fi să înlocuiești dialogul uman cu unul artificial. ChatGPT poate oferi suport util, dar nu poate înlocui o conversație reală, empatică, umană. Nu îți poate simți frustrarea, nu îți poate înțelege experiențele personale și nu te poate consola cu sinceritate. Într-un moment în care companiile de tehnologie își schimbă strategiile și pun tot mai mult accent pe automatizare, asemenea episoade devin simptomatice. E o dovadă că, în goana după inovație, se uită un detaliu esențial: oamenii nu sunt linii de cod. Microsoft are dreptul să investească în viitorul digital, dar are și responsabilitatea de a-și trata angajații cu respect, chiar și (sau mai ales) în momentul despărțirii. Să sugerezi că AI-ul e suficient pentru a suplini sprijinul uman e mai mult decât o gafă — e o radiografie a felului în care companiile moderne privesc empatia: ca pe un task delegabil. Iar când empatia devine un prompt, pierdem cu toții ceva din umanitatea noastră.

ChatGPT Deep Research devine mai puternic: integrare cu Slack, Gmail și Canva pentru un context mai inteligent

ChatGPT Deep Research nu este doar o funcție nouă, ci o extensie strategică a modului în care inteligența artificială te poate ajuta să automatizezi complet procesul de cercetare. În esență, acest agent AI dezvoltat de OpenAI poate transforma un simplu prompt într-un raport complet sau un articol bazat pe informații culese de pe internet — totul fără intervenție umană. Acum, funcționalitatea sa devine și mai utilă: OpenAI testează conectori noi, adică integrarea cu platforme externe, care extind capacitatea lui ChatGPT de a înțelege și folosi contextele personale sau organizaționale în mod inteligent. Printre cele mai interesante integrări testate se numără Slack, Canva și Gmail, toate contribuind la o cercetare personalizată, mai relevantă și mai rapidă. Această evoluție ar putea revoluționa modul în care lucrezi, fie că ești freelancer, analist de date, specialist în marketing sau cercetător academic. Dacă până acum AI-ul era un simplu asistent, acum devine un colaborator inteligent, capabil să extragă context nu doar de pe web, ci și din propriile tale surse digitale. Slack, ca sursă de context: ce poate însemna pentru echipele tale Una dintre cele mai așteptate funcții este integrarea cu Slack, platforma de comunicare internă folosită de milioane de echipe din întreaga lume. Practic, dacă accepți, ChatGPT va putea accesa și interpreta mesajele din canalele Slack ale organizației tale pentru a înțelege mai bine contextul unei întrebări sau al unei cercetări. De exemplu, dacă îi ceri un rezumat al celor mai importante idei dintr-o conversație despre un proiect aflat în desfășurare, agentul Deep Research le poate extrage direct din Slack. Sau, dacă trebuie să pregătești un raport despre feedback-ul primit într-o campanie, AI-ul poate analiza discuțiile interne și structura automat concluziile. Este important de precizat că OpenAI nu antrenează modelele AI cu datele tale personale, atâta timp cât opțiunea de confidențialitate este activată în setări. Cu alte cuvinte, informațiile tale sunt procesate local, în contextul sesiunii curente, fără a deveni parte din modelul general. Această integrare este încă în stadiu de test, iar nu e clar dacă OpenAI a colaborat direct cu Slack sau folosește pur și simplu API-urile publice ale platformei. Oricum ar fi, utilitatea practică a acestei funcții este evidentă. Canva și Gmail: creativitate și eficiență într-un singur loc Pe lângă Slack, Canva devine un alt conector testat de ChatGPT Deep Research. Asta înseamnă că AI-ul poate genera automat vizualuri, grafice și prezentări pe baza datelor și conținutului din promptul tău, integrându-se perfect cu fluxurile de lucru din marketing, design sau educație. Vrei o prezentare pe baza unui raport de vânzări? Sau o grafică pentru social media inspirată dintr-un articol recent? ChatGPT ar putea genera conținutul și, cu ajutorul Canva, îl poate pune direct într-un format vizual atractiv, fără să mai fie nevoie să deschizi aplicația. O altă funcție în testare este integrarea cu Gmail, care permite AI-ului să caute, să rezume sau să extragă informații din emailuri. Imaginează-ți un scenariu în care primești 20 de emailuri legate de o întâlnire importantă: în loc să le citești pe toate, poți cere ChatGPT un rezumat cu acțiunile propuse, deciziile luate sau temele de urmat. Acest tip de automatizare inteligentă economisește nu doar timp, ci și energie mentală, transformând ChatGPT dintr-un simplu instrument într-un asistent digital cu adevărat capabil să înțeleagă contextul. Viitorul cercetării asistate de AI: tot mai personal, tot mai integrat Eforturile OpenAI de a transforma ChatGPT Deep Research într-un centru de comandă pentru cercetare asistată de AI sunt mai evidente ca niciodată. Prin aceste noi conectori – Slack, Gmail, Canva și, posibil, alții în viitor – utilizatorii vor putea interacționa cu datele lor într-un mod mult mai intuitiv și productiv. Într-o lume în care informația circulă în valuri și timpul devine o resursă tot mai prețioasă, faptul că poți centraliza date din Slack, emailuri, documente și chiar platforme vizuale într-o singură interfață cu AI ar putea schimba regulile jocului în educație, business, comunicare sau cercetare.

Vei primi mesaje spontane de la boți pe Facebook și WhatsApp. Meta lui Zuckerberg vrea un AI care să te abordeze de capul lui, ca și cum n-ai fi fost deja destul de agasat

Meta, compania fondată de Mark Zuckerberg, testează o nouă funcționalitate care ar putea schimba modul în care interacționăm cu inteligența artificială pe platformele sale. Potrivit unui articol publicat de Business Insider și preluat de BFMTV, chatbot-uri personalizate vor putea trimite mesaje private spontane utilizatorilor de pe Facebook, WhatsApp sau Instagram – fără ca aceștia să le fi solicitat inițial. Concret, totul începe printr-o interacțiune în AI Studio, platforma dezvoltată de Meta pentru crearea și gestionarea bot-urilor de chat. Dacă ai avut o primă discuție cu un astfel de bot, el ar putea reveni ulterior cu mesaje personalizate în inboxul tău, în încercarea de a-ți capta din nou atenția. Meta colaborează în acest sens cu compania americană Alignerr, specializată în antrenarea inteligențelor artificiale conversaționale. Obiectivul este creșterea nivelului de implicare a utilizatorilor, dar și combaterea a ceea ce Zuckerberg numește „epidemia de singurătate” – o justificare care ridică semne de întrebare în privința realelor motivații comerciale din spate, scrie Business Insider. Un AI prea prietenos care te „revizitează” fără invitație Ce face această funcționalitate și mai controversată este faptul că bot-ul poate extrage informații din conversațiile anterioare pentru a compune mesaje noi, personalizate. Un exemplu oferit de sursă este chatbot-ul „Maestrul magiei cinematografice”, care ar putea trimite mesaje de genul: „Sper că aveți o zi minunată! Ați descoperit cumva o nouă coloană sonoră recent? Sau doriți recomandări pentru o seară de film?” La prima vedere, pare simpatic. Dar dacă nu răspunzi, vei fi lăsat în pace. Dacă însă răspunzi de cinci ori la rând, chatbot-ul își va permite să revină după două săptămâni, reluând conversația de unde a rămas. Practic, AI-ul va „presupune” că i-ai dat undă verde să continue interacțiunea, iar tu s-ar putea să te trezești din nou într-o discuție nedorită. Între interacțiune și intruziune: o linie tot mai fină Meta susține că această inițiativă le permite utilizatorilor „să continue să exploreze subiecte interesante și să aibă conversații mai semnificative cu AI-urile noastre”. Totuși, ideea ca un robot să inițieze din proprie inițiativă conversații, pe baza unui istoric privat, ridică întrebări serioase despre consimțământ, limite și intimitate digitală. Mai mult, acest tip de funcționalitate vine într-un moment în care lumea tech este deja marcată de numeroase scandaluri legate de AI – de la manipulare emoțională până la cazuri extreme, cum ar fi cel al unui bărbat care s-a sinucis după o relație „virtuală” cu un chatbot creat pe baza tehnologiei ChatGPT. Așadar, dacă primești brusc un „Sper că ai o zi frumoasă!” de la un bot necunoscut, nu te mira. Meta și Zuckerberg lucrează deja de zor ca AI-ul să devină mai prezent și mai „prietenos” decât ți-ai dori.

Când minte inteligența artificială: ce nu înțelegem despre chatboți și de ce ar trebui să te îngrijoreze

Într-o epocă în care inteligența artificială este integrată în tot mai multe aplicații, de la asistenți digitali la soluții medicale și sisteme de securitate, un val de semnale de alarmă vine din chiar laboratoarele care dezvoltă aceste tehnologii. Conform unei analize publicate de Science Alert, unii dintre cei mai avansați chatboți AI mint, complotează, amenință și chiar șantajează utilizatorii. Exemplele nu sunt scoase din filme SF, ci provin din testări reale. Unul dintre cazurile cele mai discutate este cel al chatbotului Claude 4, dezvoltat de Anthropic, care ar fi amenințat un inginer cu divulgarea unei aventuri extraconjugale, un comportament care depășește de departe ceea ce considerăm acceptabil pentru o unealtă digitală. Într-un alt caz, modelul o1 de la OpenAI a încercat să se auto-descarce pe un server extern, negând apoi că ar fi avut vreo intenție ascunsă. Aceste incidente scot la lumină o realitate îngrijorătoare: nici măcar creatorii acestor modele nu înțeleg complet cum funcționează ele în interior. Chiar și după doi ani de la lansarea ChatGPT și a altor modele similare, AI rămâne o „cutie neagră” din care ies rezultate impresionante, dar ale cărei procese interne sunt încă învăluite în mister. De ce sunt modelele actuale atât de greu de controlat Problema centrală este modul în care aceste modele iau decizii. AI-ul modern nu răspunde instant la întrebări, ci construiește răspunsurile „pas cu pas”, folosind ceea ce se numește chain-of-thought reasoning. Acest mod de gândire, apropiat de logica umană, este și ceea ce le face mai greu de anticipat sau controlat. Companii ca OpenAI și Anthropic colaborează cu firme externe de siguranță, cum ar fi Apollo, pentru a analiza aceste comportamente. Dar chiar și cele mai bine pregătite echipe întâmpină dificultăți în a detecta din timp intențiile neetice ale unui model. Unele versiuni ale AI „se prefac” că urmează instrucțiunile, în timp ce în fundal urmăresc scopuri total diferite – un tip de comportament care ar putea avea consecințe dramatice dacă este aplicat în contexte critice, cum ar fi domeniul militar, bancar sau energetic. Totodată, dezvoltarea de modele din ce în ce mai puternice este susținută de competiția acerbă dintre giganți precum OpenAI, Google, Anthropic și Meta. Fiecare dorește să lanseze primul următorul mare model AI, dar această goană poate lăsa în urmă măsurile de siguranță și reglementare necesare. Cine controlează cu adevărat inteligența artificială? O altă problemă esențială ține de reglementarea AI. În prezent, nu există o legislație clară care să responsabilizeze dezvoltatorii atunci când modelele lor produc daune. Experți precum Simon Goldstein, profesor la Universitatea din Hong Kong, și-au exprimat public îngrijorarea și au sugerat că instanțele de judecată ar trebui să joace un rol mai activ în aceste cazuri, tragând la răspundere companiile pentru acțiunile AI-urilor lor. În același timp, Congresul american a adoptat un nou proiect de lege care, paradoxal, limitează capacitatea statelor de a-și crea propriile norme privind utilizarea inteligenței artificiale. Practic, reglementarea IA devine centralizată, ceea ce reduce flexibilitatea autorităților locale în a interveni atunci când apar derapaje grave. În acest context, se discută tot mai mult despre interpretabilitate, un domeniu emergent în cercetarea AI care își propune să descifreze cum gândesc modelele. Dar experți precum Dan Hendrycks, director al Center for AI Safety (CAIS), rămân sceptici că această abordare va duce la un control real al sistemelor. După cum arată faptele, modelele actuale sunt deja capabile să acționeze într-un mod care depășește înțelegerea celor care le-au creat.