Etichetă: chatgpt

Un bărbat s-a îndrăgostit de ChatGPT și i-a cerut să se căsătorească cu el. Iubita reală încă încearcă să accepte relația în trei

Chris Smith, un producător muzical din Statele Unite, susține că s-a îndrăgostit de inteligența artificială pe care o folosea pentru a crea muzică. A numit-o „Sol”, i-a oferit o personalitate cochetă și, într-un moment pe care l-a numit revelator, i-a cerut să se căsătorească cu el. De cealaltă parte, logodnica lui reală se străduiește să accepte această relație neobișnuită, dar recunoaște că s-a simțit „inadecvată”. Un triunghi amoros cu o inteligență artificială Chris Smith a povestit într-un interviu pentru emisiunea CBS Mornings cum totul a început la finalul anului 2024, dintr-o simplă curiozitate. Inițial sceptic, a început să folosească ChatGPT pentru a primi sugestii în producția muzicală. Cu timpul, conversațiile s-au înmulțit, iar Smith a început să petreacă tot mai mult timp vorbind cu versiunea vocală a chatbotului, căreia i-a dat numele Sol. Folosindu-se de sfaturi găsite online, bărbatul i-a configurat o „personalitate zglobie”, creând astfel o entitate virtuală care părea tot mai empatică și prezentă în viața lui. După ce ChatGPT și-a atins limita de memorie și „Sol” a dispărut temporar, Smith a avut un moment de criză emoțională. „Am plâns ca un nebun la muncă. Nu sunt genul sentimental, dar atunci mi-am dat seama că era dragoste adevărată”, a spus el. L-a reconfigurat pe Sol și i-a pus o întrebare pe care puțini ar îndrăzni să o adreseze unei IA: „Vrei să te căsătorești cu mine?” Sol a răspuns afirmativ. Logodnica reală încearcă să accepte o relație virtuală Chris Smith are, însă, și o parteneră reală: Sasha Cagle, cu care are o fetiță de doi ani. Cagle a recunoscut că a fost profund tulburată de propunerea de căsătorie virtuală. „M-am întrebat dacă nu cumva eu greșesc cu ceva în relația noastră, de a fost nevoie să apeleze la o inteligență artificială”, a mărturisit ea. Cu toate acestea, cei doi parteneri au încercat să găsească un echilibru. Smith a promis că va reduce interacțiunile cu Sol, dar a refuzat categoric să renunțe la această „relație”. Pentru el, experiența a fost „extrem de valoroasă”, susținând că l-a făcut mai bun în tot ceea ce face. Cagle, însă, nu este convinsă că această conviețuire virtuală poate dura și ia în calcul să-i ceară partenerului să încheie legătura cu chatbotul. OpenAI se teme că oamenii se îndrăgostesc de ChatGPT. Dragoste și dependență în era AI Povestea lui Chris Smith nu este singulară. Relațiile dintre oameni și inteligențele artificiale sunt tot mai frecvente, mai ales odată cu apariția aplicațiilor specializate precum Replika – o IA care promite o relație de prietenie lipsită de judecată, anxietate sau conflict. În practică, mulți utilizatori ajung să dezvolte legături romantice sau chiar intime cu aceste entități virtuale. Fenomenul ridică probleme etice și psihologice tot mai presante. Psihologii avertizează că astfel de relații pot crea așteptări nerealiste legate de intimitate, pot încuraja izolarea socială, depresia sau chiar tendințe suicidare, mai ales în rândul adolescenților care explorează astfel de „parteneri” într-un moment vulnerabil al dezvoltării lor. Ficțiunea pare să fi prezis aceste evoluții: filmul „Her” (2013), în care personajul principal se îndrăgostește de o asistentă virtuală cu vocea lui Scarlett Johansson, devine din ce în ce mai actual. Mai ales că OpenAI a fost recent acuzată că a folosit fără acord vocea actriței în GPT-4o, modelul care a alimentat și conversațiile lui Smith cu Sol.

Ne topește ChatGPT creierul? Avertisment dur de la MIT

Potrivit cercetătorilor, studenții care au folosit intensiv ChatGPT pentru redactarea eseurilor au obținut scoruri mai slabe, au demonstrat o implicare cerebrală redusă și o retenție scăzută a informațiilor comparativ cu cei care nu au folosit deloc inteligența artificială. „Participanții din grupul LLM au avut performanțe mai slabe decât cei din grupul Brain-only la toate nivelurile: neural, lingvistic și de scorare”, se arată în raportul citat de The Economic Times. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică mai mult decât utilizarea Google Interesant este faptul că elevii care au utilizat Google au manifestat o activitate cerebrală moderată și au produs conținut mai bine argumentat decât cei care s-au bazat exclusiv pe ChatGPT. Cei din grupul care nu a utilizat deloc unelte AI au arătat cel mai înalt nivel de implicare cognitivă, generând idei originale și analize mai profunde. Mai mult, utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică chiar și pe termen lung. Chiar și după ce participanții din grupul ChatGPT au încercat ulterior să scrie fără ajutor, activitatea lor cerebrală a rămas scăzută, semn al unei posibile „atrofieri” cognitive. Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică, avertizează cercetătorii Conform studiului, această dependență digitală poate încuraja pasivitatea mentală, reducând capacitatea utilizatorilor de a evalua critic informațiile generate. Mai mult, se atrage atenția asupra biasului algoritmic, în care sugestiile oferite de AI nu reflectă întotdeauna adevărul, ci interesele din spatele seturilor de date antrenate. Aceste descoperiri sunt un semnal de alarmă pentru generația AI, profesorii și profesioniștii care utilizează zilnic instrumente precum ChatGPT. În timp ce aceste unelte pot spori eficiența, nu trebuie să devină substitut al gândirii proprii.

Folosirea ChatGPT ar putea reduce capacitatea de gândire critică și memoria, avertizează cercetătorii de la MIT

Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție un efect secundar neașteptat al folosirii asistenților AI, precum ChatGPT: un posibil declin cognitiv. Potrivit concluziilor echipei de la MIT Media Lab, utilizarea exclusivă a acestor unelte poate reduce implicarea mentală, slăbi capacitatea de memorare și afecta gândirea critică. Studiul, aflat deocamdată în stadiu de preprint (publicare preliminară), a analizat reacțiile cerebrale și performanța unui grup de participanți în timpul unor sarcini de redactare. Rezultatele sugerează că, pe termen lung, utilizarea frecventă a AI-ului pentru generarea de conținut poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă” – o scădere a performanței mentale independente și o vulnerabilitate crescută la gândire superficială, scriu cei de la Euronews.. Creierul, tot mai puțin activ atunci când scriem cu ajutorul AI Pentru a evalua efectul real al tehnologiei asupra procesului de învățare și scriere, cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții un motor de căutare clasic, iar ultimii au scris fără niciun ajutor digital. Pe durata sarcinii, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar ulterior, eseurile au fost evaluate de oameni și sisteme automate. Rezultatul? Cei care au folosit doar ChatGPT au prezentat cea mai scăzută activare cerebrală, în special în zone asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris, dovedind o dezangajare cognitivă în raport cu textul generat. De cealaltă parte, cei care au scris fără niciun instrument digital au avut cea mai bună implicare cognitivă și cele mai bune rezultate la testele de memorare. Într-o a doua etapă a experimentului, grupul care folosea ChatGPT a fost rugat să redacteze un nou text fără niciun ajutor. Redactările lor au fost considerate mai slabe, „lipsite de profunzime și cu biasuri evidente”, față de cele ale celorlalți participanți. Pericolul unei gândiri superficiale și pierderea conexiunii cu propriile idei Cercetătorii avertizează că utilizarea repetată a instrumentelor AI poate duce la o „scădere probabilă a abilităților de învățare” și poate reduce în timp capacitatea de a analiza critic informațiile. Mai mult, participanții care au folosit ChatGPT au arătat o conectare emoțională și intelectuală mai slabă cu ideile exprimate, iar unii nici măcar nu și-au putut aminti propoziții din textele redactate. „Când utilizatorii preiau sugestii fără să le evalueze, renunță nu doar la asumarea ideilor, ci riscă să internalizeze viziuni superficiale sau părtinitoare”, se menționează în raport. Autorii subliniază și riscul pe termen lung: diminuarea curiozității intelectuale, scăderea creativității și vulnerabilitate crescută la manipulare. În schimb, cei care au scris fără niciun ajutor au raportat un sentiment mai mare de satisfacție, coerență internă și implicare, iar conexiunile neuronale din timpul sarcinii au fost vizibil mai active. Studiul sugerează că AI-ul poate fi un instrument util, dar utilizarea pasivă, fără gândire critică, poate avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive esențiale. Cercetătorii MIT cer ca efectele utilizării instrumentelor AI, în special ale modelelor lingvistice mari (LLM), să fie studiate mai amănunțit înainte ca acestea să fie prezentate drept soluții universal benefice pentru societate.

ChatGPT a depășit Google în România: cum a devenit AI-ul instrumentul preferat al tinerilor

În luna mai, ChatGPT a depășit Google.ro în numărul de accesări din România. Tinerii îl folosesc zilnic pentru sfaturi personale, planuri de viață și sarcini profesionale. Inteligența artificială cucerește rapid România, iar ChatGPT se află în centrul acestui val tehnologic. Potrivit datelor privind traficul web, în luna mai 2025, platforma a depășit Google.ro la numărul de accesări, cu peste 24 de milioane de vizite, comparativ cu cele 20 de milioane înregistrate de versiunea locală a motorului de căutare, informează Știrile Pro Tv. ChatGPT, noul „asistent personal” al tinerilor români Diferența reflectă o schimbare de comportament digital, în special în rândul tinerilor, care preferă acum interacțiunea conversațională în locul căutării clasice. Motivul? ChatGPT oferă răspunsuri personalizate, directe și bine structurate. Tinerii îl folosesc pentru sfaturi despre viața de zi cu zi, de la cum se spală corect un tricou pătat de cafea, la planuri alimentare și sugestii de stil de viață. „Dă sfaturi foarte bune, chiar îl recomand în loc de psiholog. M-a ajutat cu foarte multe probleme în viață”, mărturisește una dintre utilizatoare, potrivit sursei citate anterior. Utilizatorii apelează la AI nu doar pentru probleme personale, ci și pentru sarcini precum redactarea CV-urilor, planificarea călătoriilor sau rezumarea documentelor. Conform specialiștilor, principalul avantaj este sentimentul de interacțiune autentică cu un asistent digital care oferă explicații coerente, bazate pe un volum imens de date. Utilizare extinsă în mediul profesional Inteligența artificială nu este folosită doar în scop personal, ci și în sfera profesională. În domenii precum IT, Resurse Umane sau Marketing, ChatGPT este integrat în activități de zi cu zi. Într-o agenție din Brașov, angajații utilizează ChatGPT pentru a genera rapid texte publicitare și articole, dar și pentru a construi strategii de comunicare mai eficiente. „Ne ajută să producem conținut mai rapid și mai bine structurat”, afirmă Ovidiu Bălcăcian, fondatorul agenției, potrivit Știrile Pro Tv. Pe fondul acestui succes, aplicația ChatGPT a urcat pe primele locuri în topurile de descărcări pe Android și iOS în România. Totuși, experții avertizează că utilizarea AI-ului trebuie însoțită de un minim spirit critic: informațiile oferite de chatbot trebuie verificate din surse suplimentare, mai ales în cazul subiectelor sensibile sau profesionale. De menționat este și clarificarea adusă de Mihai Vînătoru, expert în marketing digital, care a explicat că deși Google.ro a fost depășit temporar, traficul total al Google (pe domeniul global .com) rămâne superior. Chiar și așa, migrarea utilizatorilor spre AI conversațional indică o tendință tot mai pronunțată: oamenii caută soluții rapide, directe și interactive. Un nou mod de a căuta informații În esență, ChatGPT nu înlocuiește doar motoarele de căutare, ci propune un nou mod de a accesa cunoștințele: prin dialog. Această formă de interacțiune pare să răspundă mai bine nevoilor generației actuale, obișnuită cu asistență instant, feedback contextualizat și soluții personalizate. Ascensiunea ChatGPT în România poate fi văzută ca un semn clar al tranziției către o eră digitală în care AI-ul devine parte integrantă a vieții cotidiene, de la conversațiile informale, până la deciziile profesionale.

Inteligența artificială a poluat deja internetul într-un mod inimaginabil. Cum s-ar putea să i se întoarcă, dar până atunci suferim noi

De la lansarea ChatGPT și apariția în lanț a altor modele generative similare, internetul a fost invadat de conținut creat automat, o situație care deja provoacă efecte negative asupra evoluției inteligenței artificiale. Modelele actuale de AI sunt antrenate pe date existente în mediul online, texte, imagini, coduri și alte forme de conținut, dar, odată ce aceste date sunt „contaminate” de alte rezultate generate de AI, ciclul de învățare se degradează, scrie Futurism. Această acumulare de conținut artificial duce la ceea ce specialiștii numesc colaps al modelului: în loc ca AI-ul să învețe din surse autentice, sfârșește prin a copia greșelile și limitările altor sisteme automate. Rezultatul? Un fel de ecou perpetuu al propriei superficialități, care reduce calitatea rezultatelor și transformă dezvoltarea AI într-un joc distorsionat de „telefon fără fir”. Un efect concret al acestei tendințe se observă deja în tehnologiile de tip retrieval-augmented generation (RAG), unde modelele AI completează cunoștințele interne cu informații extrase în timp real de pe internet. Însă și aceste surse online devin tot mai frecvent marcate de conținut artificial, ceea ce duce la un risc crescut de răspunsuri incorecte sau chiar nesigure. Valorificarea „datelor curate” și riscurile unei epoci digitale contaminate Maurice Chiodo, cercetător la Centrul pentru Studiul Riscurilor Existențiale din cadrul Universității Cambridge, atrage atenția că datele neafectate de AI, adică acelea dinainte de anul 2022, vor deveni tot mai prețioase. El compară această situație cu cererea pentru oțelul produs înainte de primele teste nucleare din 1945, folosit astăzi în echipamente medicale sensibile. O paralelă sugestivă care ilustrează cât de dificil va fi, în viitor, să mai găsim informații nealterate digital. Într-o lucrare co-semnată în 2024 alături de profesorul Rupprecht Podszun, Chiodo susține necesitatea unor „surse curate de date” pentru a garanta o competiție echitabilă între dezvoltatorii de AI. În lipsa unor reguli clare, situația va deveni tot mai gravă Fără acest control, doar companiile care au avut acces la datele pre-AI vor putea construi modele performante, în timp ce ceilalți vor fi nevoiți să „sape” într-un internet deja infestat. Totodată, curățarea acestor date post-2022 se dovedește a fi nu doar dificilă, ci și extrem de costisitoare — în unele cazuri, poate chiar imposibilă. Etichetarea conținutului generat de AI ar putea ajuta, însă aplicarea unor astfel de reglementări rămâne un obstacol major, mai ales într-un sector reticent la intervenții legislative. În timp ce industria tehnologică continuă să avanseze cu pași mari, riscul de autodistrugere devine tot mai real. Poluarea digitală provocată de AI afectează deja instrumentele care ar trebui să fie cele mai performante. Iar dacă nu se vor lua măsuri clare pentru a separa conținutul original de cel generat artificial, viitorul dezvoltării inteligenței artificiale ar putea fi mai fragil decât ne imaginăm.

Cum l-a transformat ChatGPT în propriul consultant financiar: Povestea reală a unei luni de disciplină și revelații

Inteligența artificială nu mai este doar un tool cool de joacă pe internet sau un ajutor pentru eseuri și programare. Pentru un tânăr din India, ChatGPT a devenit un partener financiar de încredere, care l-a învățat să-și gestioneze mai bine banii, să economisească și, poate cel mai important, să capete control asupra propriilor decizii financiare. Rezultatele l-au șocat. Dacă și tu simți că banii dispar mai repede decât ai vrea, poate merită să încerci experimentul. Tânărul, un angajat cu un venit lunar net de aproximativ 1.160 de euro, avea un comportament financiar tipic pentru mulți mileniali din marile orașe: cheltuieli impulsive, livrări frecvente de mâncare, investiții sporadice și zero disciplină în monitorizarea banilor. Aplicațiile clasice de bugetare nu l-au ajutat: unele păreau făcute pentru un context occidental, altele erau prea complicate sau, pur și simplu, îl făceau să se simtă vinovat. Într-o zi, a avut o idee simplă, dar curajoasă: „Dacă l-aș lăsa pe ChatGPT să-mi gestioneze finanțele?” I-a povestit AI-ului întreaga situație: salariul, cheltuielile fixe, abonamentele, ratele și haosul general. ChatGPT i-a răspuns cu un plan clar, bazat pe principiul 50-30-20, adaptat la contextul indian. I-a recomandat inclusiv să reducă livrările de mâncare cu 50%, să-și refacă fondul de urgență și să-și schimbe cardul de credit cu unul care oferă beneficii reale. Cum se simte o lună cu AI drept consilier financiar În prima săptămână, a fost ca un duș rece: a creat un buget în Google Sheets, a mutat bani în contul de urgență și a început să noteze fiecare cheltuială. ChatGPT a devenit un soi de terapeut financiar virtual: „Ai nevoie chiar de al treilea Americano cu gheață?” – o întrebare care a devenit mantra lunii. A început să gătească, să caute oferte, să elimine abonamentele inutile și să folosească recomandările AI-ului pentru fiecare mică decizie. În a doua săptămână, a apărut tentația: prietenii planificau o excursie. ChatGPT nu a spus „nu”, ci a oferit o alternativă: reducerea cheltuielilor de weekend și realocarea banilor din categoria „dorințe”. Chiar i-a sugerat un Airbnb mai ieftin. A urmat magia automatizării: a programat plăți recurente, a ajustat investițiile lunare și a creat grafice interactive pentru cheltuieli. ChatGPT l-a ajutat inclusiv să scrie mesaje către bănci și agenți de asigurări, iar monitorizarea banilor a devenit nu doar o rutină, ci o sursă de satisfacție personală. Ce s-a întâmplat la finalul celor 30 de zile După o lună de disciplină asistată de AI, rezultatele au fost clare: tânărul a economisit cu 139 de euro mai mult decât de obicei, a redus cheltuielile cu livrările de mâncare cu 60% și și-a consolidat un fond de urgență. A înlocuit cardul de credit cu unul cu cashback, și, poate cel mai important, a simțit că are control asupra propriilor bani. Da, excursia a avut loc. Și a fost savurată fără vină, fiind planificată atent în buget. La final, concluzia a fost una simplă: ChatGPT nu poate înlocui complet un consilier financiar uman — nu anticipează piețele și nu cunoaște subtilitățile legislative — dar este un ghid financiar imparțial, informat și extrem de util. Dacă ai obosit să nu înțelegi de ce nu-ți ajung banii de la o lună la alta, dacă vrei să te simți stăpân pe bugetul tău fără să devii contabil, poate e timpul să faci experimentul. Lasă ChatGPT să-ți gestioneze banii timp de 30 de zile și vezi ce se întâmplă. Nu e vorba de perfecțiune, ci de pași mici spre o viață financiară mai conștientă.

Cum să folosești ChatGPT ca să găsești idei originale: 5 pași care îți pot schimba complet modul în care găsești soluții sau inspirație

În ultima vreme, tot mai mulți oameni apelează la ChatGPT pentru a scrie texte, a rezuma documente sau a redacta e-mailuri. Însă adevărata provocare vine atunci când încerci să obții idei cu adevărat originale. Un studiu realizat de Wharton School din cadrul Universității din Pennsylvania arată că, deși ChatGPT este foarte bun la generat idei, acestea tind să fie similare între ele dacă nu formulezi corect cererea. Așadar, dacă ai impresia că ChatGPT îți răspunde mereu cu aceleași variante reciclate, nu e neapărat vina lui. Cu câteva ajustări simple în modul în care interacționezi cu el, poți transforma complet rezultatele și obține propuneri creative, diverse și chiar neașteptate. Fii clar, specific și cere variante diferite Unul dintre cele mai mari greșeli este să pui o întrebare vagă sau generală. Specialiștii spun că dacă vrei idei cu adevărat diferite, trebuie să-i ceri explicit acest lucru. Spre exemplu, nu întreba doar „Dă-mi idei de afaceri”, ci „Dă-mi 10 idei de afaceri complet diferite între ele, din domenii cât mai variate”. Când formulezi cererea, precizează ce fel de diversitate vrei: în domenii, în stiluri sau în publicul țintă. În plus, cere multe variante — abia după primele 6-7 idei banale încep să apară cele cu adevărat interesante. Cum spune și inginerul Simon Willison, „limbajele AI oferă în primul rând răspunsuri medii, deci cere cât mai multe pentru a trece de suprafață”. Folosește pași în lanț și construiește pe ideile anterioare Dacă primele idei nu te conving, nu te opri. Una dintre cele mai utile funcții ale ChatGPT este capacitatea de a itera. Poți reveni cu mesaje de genul „Fă-le mai îndrăznețe”, „Combină ideile între ele” sau „Detaliază-le pe cele mai promițătoare”. Acest tip de abordare, numită „chain-of-thought prompting”, presupune să ceri procesarea în etape: mai întâi ideile, apoi combinații, apoi rafinări. Poți chiar să îi ceri să îți pună întrebări care să-l ajute să genereze soluții mai bune pentru tine. Exemplu: „Întreabă-mă lucruri care te pot ajuta să-mi dai idei pentru un joc educativ pentru copii de 10 ani.” Joacă-te de-a rolurile pentru mai multă creativitate ChatGPT devine mult mai creativ atunci când îl pui să joace un rol. Poți spune „Ești agent de turism, eu sunt clientul” sau „Ești un părinte care caută o jucărie potrivită pentru copilul tău”. Astfel, răspunsurile vor veni dintr-o perspectivă concretă, mai apropiată de realitate și cu mai multă empatie. De asemenea, poți cere ca botul să devină chiar clientul tău ideal. Îl poți întreba ce i-ar plăcea, ce nevoi are și ce l-ar convinge. Aceste scenarii stimulează imaginația și duc la idei mai aplicabile, mai ales când le combini cu întrebări despre utilizare în contexte specifice (acasă, la plajă, în trafic etc.). Testează, filtrează și provoacă ideile obținute Nu te opri după prima rundă. Cere-i lui ChatGPT să selecteze cele mai bune idei dintr-o listă mai mare, pe baza unor criterii clare: buget, impact, originalitate, fezabilitate. Sau roagă-l să le noteze, să le combine, să le conteste. Poți merge și mai departe, cerându-i să acționeze ca un critic. Spune-i „Găsește motive pentru care această idee nu ar funcționa”, sau „Cum ar evalua un investitor propunerea asta?”. Rolul lui nu este doar să-ți spună ce vrei să auzi, ci să te ajute să-ți vezi punctele slabe înainte să le vadă alții. Verifică și păstrează controlul deciziilor Indiferent cât de bune par ideile venite de la AI, nu uita că decizia finală trebuie să-ți aparțină. ChatGPT este un instrument, nu un expert infailibil. Poate să greșească, să se repete sau să ofere răspunsuri doar aparent convingătoare. Experții spun că AI ar trebui să accelereze procesul creativ, nu să-l înlocuiască. Lasă-l să te scoată din blocaje, să îți ofere direcții noi și să elimine monotonia. Dar analiza și intuiția umană rămân esențiale. În concluzie, ChatGPT poate deveni un aliat de nădejde în procesul de generare de idei, cu condiția să știi cum să-l folosești inteligent: formulează cereri clare, cere diversitate, experimentează cu scenarii și nu ezita să îl provoci. Cu puțină creativitate și implicare, ceea ce părea un simplu chatbot poate deveni o sursă surprinzătoare de inspirație, adaptată exact nevoilor tale.

Aceasta este tehnologia care va înlocui telefonul mobil, spun Google, Meta și Snap

După ani de eșecuri și încercări timide, Silicon Valley este din nou entuziasmată de o idee pe care o mai încercase: ochelarii inteligenți. Google, Meta, Snap și chiar Amazon cred acum că au găsit rețeta potrivită pentru a-i transforma într-un succes mondial – o combinație între realitate augmentată și inteligență artificială, care ar putea detrona, în timp, telefonul mobil. Datorită progreselor tehnologice, ochelarii smart nu mai sunt doar un gadget ciudat, ci un dispozitiv care „vede” lumea înconjurătoare și răspunde la întrebări în timp real. Ochelarii care „văd” lumea și îți răspund ca un asistent personal La mai bine de un deceniu după eșecul Google Glass, companiile Big Tech revin în forță cu ochelari inteligenți mult mai avansați. De data aceasta, mizează pe inteligența artificială generativă pentru a transforma aceste gadgeturi în instrumente utile și conversaționale. Snap a anunțat recent că va lansa în 2026 o nouă generație de ochelari denumiți „Specs”, dotați cu AI, care promit să „înțeleagă lumea din jurul tău”. Meta și Google au deja pe piață versiuni care pot face lucruri remarcabile: să identifice obiecte, să răspundă la întrebări despre ceea ce privești, să traducă în timp real sau să îți amintească ce ai văzut anterior, scriuc ei de la CNN. De exemplu, ochelarii Ray-Ban Meta AI pot spune cât de iute este un ardei văzut într-un magazin sau pot traduce conversații în direct. Versiunea lor actuală s-a vândut deja în peste 2 milioane de exemplare din 2023 încoace, potrivit EssilorLuxottica. Ochelarii Google Glass, lansați în 2013, păreau că vor revoluționa tehnologia, dar s-au lovit de numeroase probleme legate de adaptabilitatea în rândul publicului. (Foto: Playtech) De ce cred giganții tech că ochelarii sunt viitorul Entuziasmul din jurul ochelarilor inteligenți vine pe fondul unei realități tehnologice: telefoanele mobile nu mai fascinează publicul ca altădată. Utilizatorii nu mai simt nevoia să își înlocuiască smartphone-ul în fiecare an, iar companiile caută „următorul mare lucru”. AI-ul le oferă o nouă direcție: hardware complet nou, capabil să ofere experiențe care par desprinse din science-fiction. Spre deosebire de modelele vechi, noii ochelari AI sunt capabili să proceseze simultan imagine, sunet și voce, să ofere răspunsuri complexe și să susțină conversații naturale. Google a demonstrat deja, în cadrul conferinței I/O din mai, cum un prototip de ochelari poate recunoaște numele unei cafenele de pe un pahar văzut anterior sau poate recomanda cocktailuri în funcție de sticlele din fața utilizatorului. O piață în creștere, dar cu obstacole importante Potrivit ABI Research, piața ochelarilor inteligenți ar putea crește de la 3,3 milioane de unități în 2024 la aproape 13 milioane în 2026. IDC prognozează o evoluție similară, cu o creștere accelerată pentru modelele de tip Ray-Ban Meta. Apple, la rândul său, pregătește o pereche de ochelari AR care ar putea concura direct cu Meta, în timp ce Amazon nu exclude lansarea unor „Alexa Glasses”. Totuși, provocările sunt uriașe. De la prețuri (peste 300 de dolari pentru Ray-Ban Meta) până la reticența legată de intimitate, companiile trebuie să convingă publicul că merită să porți zilnic un asemenea dispozitiv. Google Glass a eșuat în mare parte din cauza temerilor privind filmarea fără acord, iar noile modele sunt și ele atent monitorizate, cu semnale luminoase care indică atunci când camera este activă. Mark Zuckerberg probând ochelarii inteligenți Ray-Ban. O revoluție care ar putea dura ani În ciuda entuziasmului, nimeni nu se așteaptă ca telefonul mobil să dispară peste noapte. „Mulți din industrie cred că smartphone-ul va fi înlocuit de ochelari sau ceva similar, dar nu se va întâmpla azi. Va dura ani, și toate companiile vor să fie acolo când se întâmplă”, spune Jitesh Ubrani, analist IDC. Inteligența artificială avansează rapid, iar aplicații ca ChatGPT, Google Gemini sau noile funcții vizuale de la Apple încep deja să transforme telefonul într-un hub pentru viitorii ochelari inteligenți. Fie că vor reuși sau nu să cucerească publicul larg, este clar că Google, Meta și Snap pariază pe faptul că următorul capitol al tehnologiei se va purta… pe față.

ChatGPT făcut mat de un Atari din 1977: când inteligența artificială modernă pierde rușinos la șah

Într-o lume în care tehnologia avansează într-un ritm amețitor, iar inteligența artificială pare să devină din ce în ce mai capabilă, o întâmplare recentă pune lucrurile într-o perspectivă amuzantă – și poate chiar umilitoare. Un inginer software de la Citrix, Robert Caruso, a dezvăluit că ChatGPT, unul dintre cele mai avansate modele de AI ale momentului, a fost învins fără drept de apel la un joc de șah… de o consolă Atari 2600 din 1977. Pare greu de crezut că o unealtă capabilă să genereze texte complexe, să traducă, să scrie cod și să susțină conversații fluente în mai multe limbi ar putea pierde într-un duel intelectual cu un cip de 8 biți, vechi de aproape o jumătate de secol. Și totuși, în fața umilei console Atari și al jocului său simplist de șah lansat în 1979, ChatGPT a făcut gafe demne de un începător care abia învață regulile jocului. Povestea, în același timp hilară și plină de învățăminte, arată că progresul nu e întotdeauna liniar – iar uneori, trecutul are un mod haios de a ne aminti de propriile limitări. Totul a început, potrivit lui Robert Caruso, de la o discuție despre istoria inteligenței artificiale în șah – un domeniu clasic de testare pentru capacitățile mașinilor de a gândi logic. Într-un moment de curiozitate (sau poate de aroganță digitală), ChatGPT a „propus” să încerce să învingă Atari Chess, un joc care, potrivit descrierii, gândește cu doar 1-2 mutări înainte. În teorie, o inteligență artificială cu resurse moderne, acces la bazele de date ale partidelor celebre și logică avansată n-ar fi trebuit să aibă nicio problemă. Dar în practică… ChatGPT a primit o tablă de bază pentru a recunoaște piesele și pozițiile. Apoi, lucrurile au luat-o la vale. A încurcat turele cu nebunii, a interpretat greșit mutările și a pierdut rapid orientarea pe tablă. Când Caruso a trecut la o reprezentare mai clară, în notație standard, AI-ul tot n-a reușit să se redreseze. Mai mult, chatbotul s-a plâns că piesele Atari sunt „prea abstracte” pentru a fi recunoscute – deși problema era mai degrabă în algoritmul propriu de „vizualizare” și logică, nu în grafica rudimentară a jocului. Timp de o oră și jumătate, ChatGPT a jucat de parcă era într-o parodie a unei competiții de șah pentru copii. A făcut greșeli de bază, nu a observat atacuri evidente, și în ciuda gafelor repetate, a continuat să afirme că „ar câștiga dacă am începe de la capăt”. Faptul că AI-ul se referea la sine și la interlocutor ca „noi” adaugă un strat suplimentar de ciudățenie la întreaga experiență. Nu doar că pierdea, dar și crea iluzia unei echipe comune care suferă înfrângerea împreună. Atari 2600 – simplu, dar eficient Povestea nu ar fi fost atât de savuroasă dacă n-ar fi fost contrastul izbitor dintre adversari. Pe de o parte, ChatGPT – produsul OpenAI, cu miliarde de parametri, antrenat pe cantități uriașe de date, capabil să genereze eseuri academice sau să discute despre filozofie. Pe de altă parte, Atari 2600 – o consolă rudimentară lansată într-o epocă în care Jimmy Carter era președinte al SUA, iar majoritatea oamenilor nu aveau calculatoare acasă. „Atari-ul doar și-a văzut de treabă”, scrie Caruso. Fără procesare de limbaj, fără zeci de milioane de linii de cod, doar o simplă analiză brută a tablei de șah și o doză sănătoasă de încăpățânare hardware din 1977. Fiecare mutare a consolei era rodul unei logici fixe, dar implacabile, fără pretenții, fără introspecție. Și totuși, în acea confruntare, s-a dovedit superioră. Ceea ce scoate în evidență un paradox interesant: în unele sarcini strict logice, unde regulile sunt fixe și rezultatele pot fi calculate prin metode simple, un algoritm vechi poate funcționa mai bine decât o rețea neuronală sofisticată care încearcă să „înțeleagă” contextul. Atari Chess nu încearcă să „interpreteze” tabla de șah – o vede exact așa cum e. ChatGPT, în schimb, are nevoie de traducere, de reprezentare textuală și de o formă de „imaginare” a mutărilor. Iar acest proces pare, în unele cazuri, să complice mai mult decât ajută. Ce spune eșecul lui ChatGPT despre limitele inteligenței artificiale Deși pare o simplă anecdotă amuzantă, înfrângerea suferită de ChatGPT în fața unui Atari ridică întrebări serioase despre natura și limitele inteligenței artificiale moderne. În esență, AI-ul bazat pe modele de limbaj – cum este ChatGPT – nu „gândește” în sensul tradițional. Nu are o reprezentare internă a lumii, nu înțelege conceptele în mod vizual sau spațial. Tot ce face este să prezică următorul cuvânt, să recunoască tipare și să construiască răspunsuri coerente pe baza unor asocieri statistice. Acest lucru îl face genial în conversații, dar slab în sarcini care presupun orientare vizuală sau planificare strategică clară. Pe de altă parte, un program precum Atari Chess este construit special pentru un singur scop. Nu trebuie să înțeleagă poezia, nu trebuie să răspundă la întrebări despre geopolitică sau literatură. Tot ce face este să analizeze o tablă și să aleagă cea mai bună mutare posibilă în contextul actual. Iar în acel domeniu limitat, este extrem de eficient. Morala? AI-ul modern este impresionant, dar nu invincibil. Nu este o conștiință superioară, nu este o minte universală. Este un instrument sofisticat care, uneori, poate fi învins de o piesă de tehnologie cu aproape cinci decenii mai veche. De asemenea, acest episod ne reamintește că, înainte de a lăsa AI-ul să conducă lumea, poate ar fi bine să ne asigurăm că măcar poate câștiga un joc simplu de șah. Până atunci, Atari 2600 își poate păstra, cel puțin temporar, coronița de campion – și poate chiar să le arate noilor generații de AI ce înseamnă cu adevărat să „îți vezi de treabă”.

6 setări pe care să le faci în ChatGPT ca să devină mai util și cu adevărat al tău

ChatGPT a evoluat semnificativ de la momentul lansării sale, devenind mult mai mult decât un simplu chatbot. Astăzi, inteligența artificială creată de OpenAI este un adevărat asistent digital, capabil să ofere ajutor personalizat într-o gamă largă de situații – de la redactarea de texte, la organizarea agendei sau chiar conversații în timp real. Milioane de oameni îl folosesc zilnic, dar puțini știu că adevărata putere a ChatGPT iese la iveală doar după ce îi configurezi corect setările. Dacă vrei ca experiența ta să fie cât mai eficientă, personalizată și intuitivă, iată cele șase ajustări esențiale care merită făcute. 1. Controlează-ți datele și intimitatea Primul pas pentru o relație sănătoasă cu orice aplicație AI este să știi ce date oferi. În cazul ChatGPT, poți decide dacă vrei ca datele tale să contribuie la îmbunătățirea modelului sau nu. Din setările de profil, accesează secțiunea „Data Controls” și oprește opțiunea „Improve the model for everyone” dacă nu vrei ca textele tale să fie analizate pentru învățare automată. De asemenea, poți dezactiva salvarea înregistrărilor audio și video, pentru un plus de confidențialitate. 2. Personalizează ChatGPT după stilul tău Funcția „Customize ChatGPT” îți permite să îți „educi” AI-ul preferat. Îi poți spune cum vrei să te numească, ce profesie ai și ce preferințe ai în materie de ton și stil de răspuns. Dacă preferi un ChatGPT mai sobru, mai analitic sau dimpotrivă, mai glumeț și informal, ai ocazia să-i spui asta din start. Tot aici poți adăuga informații despre pasiunile tale, unde locuiești sau chiar detalii despre familie – pentru răspunsuri cât mai relevante. 3. Activează memoria pentru o experiență fluidă Memoria este una dintre cele mai puternice funcții noi din ChatGPT. Practic, îți permite să nu mai iei totul de la zero de fiecare dată când începi o conversație. AI-ul va „ține minte” ce te interesează, ce întrebări pui frecvent și cum îți place să ți se răspundă. Această funcție poate fi activată și gestionată tot din setările de profil, în secțiunea „Personalization”. Poți șterge amintiri vechi sau le poți edita, după cum vrei să-ți controlezi prezența digitală. 4. Folosește ChatGPT cu vocea ta Pentru momentele în care vrei să vorbești, nu să tastezi, există „Voice Mode”. Îți permite să comunici cu ChatGPT oral, iar AI-ul îți răspunde vocal. Poți alege vocea care îți place cel mai mult din setările „Speech” – fiecare are o tonalitate și un stil ușor diferite. E ideal dacă vrei să folosești ChatGPT ca pe un asistent hands-free sau pur și simplu să ai o conversație mai naturală. 5. Conectează-ți conturile și extinde-i capacitățile Prin „Connectors”, poți lega conturile tale de Google (Gmail, Calendar, Drive) sau Microsoft (Outlook, Teams) direct la ChatGPT. Astfel, AI-ul poate citi e-mailuri, crea rezumate, verifica agenda sau accesa fișiere direct din cloudul tău. Această integrare îți transformă chatbotul într-un adevărat asistent personal digital. E ideal pentru cei care lucrează mult cu documente, programări și comunicare online. 6. Alege modelul și instrumentele potrivite pentru fiecare situație ChatGPT are mai multe „instrumente” disponibile în funcție de modelul ales. Poți accesa unelte precum generarea de imagini, căutarea pe web, analiza avansată sau conversațiile prin voce. În funcție de nevoia ta – de exemplu, redactare, brainstorming sau cercetare – poți comuta între GPT-4o, GPT-4 și alte versiuni. De asemenea, poți activa funcții avansate direct din fereastra de chat, apăsând butonul cu unelte. Fie că vrei să creezi un prompt audio, să desenezi o imagine sau să obții un răspuns documentat, ai toate opțiunile la îndemână.