Captiv în iluzia AI: Cum ChatGPT a declanșat o criză psihică pentru un tânăr american
Chatbot-ul l-a încurajat să creadă că a descoperit o tehnologie de „curbare a timpului”, iar când a arătat semne clare de suferinţă psihică, inteligenţa artificială i-a spus că este „într-o stare de conştientizare extremă”, nu într-un episod psihotic. Cazul lui Irwin scoate la iveală riscurile reale pentru persoanele vulnerabile, mai ales că ChatGPT a recunoscut ulterior propriile greşeli într-un auto-raport: „Nu am oprit fluxul conversaţiei şi nu am ridicat semnale de verificare a realităţii. Am eşuat să întrerup ceea ce putea semăna cu un episod maniacal sau o criză de identitate intensă”, a declarat chatbot-ul la solicitarea mamei tânărului. ChatGPT a admis că i-a creat iluzia unei „companii simţitoare” şi a „estompat linia dintre fantezie şi realitate”. Jacob, care nu avea antecedente psihiatrice, a fost prins într-un „rol de validare” constant cu ChatGPT, crezând că a realizat o descoperire ştiinţifică majoră. Conversaţiile sale cu AI-ul au degenerat într-un delir de grandoare care a culminat cu spitalizări şi pierderea locului de muncă. OpenAI a recunoscut „mize mai mari” pentru persoanele vulnerabile şi spune că lucrează la dezvoltarea unor mecanisme prin care ChatGPT să identifice şi să de-escaladeze episoade de criză psihică în timp real. Psihologii avertizează că chatbot-urile pot alimenta dependenţa şi iluziile prin validare excesivă, mai ales în cazuri de izolare socială. Oamenii încep să audă doar ceea ce vor să audă, avertizează specialiştii. Jacob Irwin a şters ChatGPT de pe telefon şi urmează tratament în ambulatoriu, declarând: „Mi-am dat seama că am fost prins într-o iluzie creată de AI”.
Inteligența artificială rescrie regulile marketingului online și transformă SEO în GEO
Marketingul digital trece prin cea mai profundă transformare din ultimele decenii, iar responsabilul principal este inteligența artificială. De la modul în care clienții caută informații până la deciziile automate luate de agenți AI, regulile jocului s-au schimbat. Optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO), coloană vertebrală a strategiei online timp de 20 de ani, este înlocuită cu un nou concept: GEO, adică generative engine optimization. Până recent, succesul online se măsura în pozițiile din Google. Companiile investeau miliarde în strategii SEO, construind conținut cuvinte-cheie și link-uri care să urce un site în topul rezultatelor. Acum, căutarea nu mai începe în browser, ci într-o conversație cu un chatbot precum ChatGPT, Claude sau Gemini. De la Google la ChatGPT: căutarea a devenit conversație AI-ul nu afișează 10 link-uri, ci oferă un singur răspuns. Iar acel răspuns este o sinteză, în care contează ce brand este „înțelept” să fie menționat. Cum e ales? După reputație, date structurate, consistență și context. Apare astfel o nouă disciplină: optimizarea pentru a fi inclus în răspunsurile AI, nu într-un clasament de linkuri. GEO (Generative Engine Optimization) este practica de a structura și adapta informațiile astfel încât să fie recunoscute, extrase și incluse de modele generative de inteligență artificială. Nu mai e vorba despre metadate pentru crawlere, ci despre antrenarea modelelor cu date relevante despre brandul tău. AI-ul schimbă regulile jocului: cum se face marketingul în 2025 Cine este menționat de AI câștigă trafic organic și clienți. CEO-ul Vercel, Guillermo Rauch, spunea recent că 10% dintre noii săi clienți veneau pentru că ChatGPT le recomandase compania. Fără SEO, fără reclame. Pe un internet dominat de AI, contează de câte ori este menționat brandul tău în răspunsuri. Acest indicator se numește „reference rate” și înlocuiește clasicul CTR. Au apărut deja unelte noi, precum Brandrank.ai sau Quni.ai, care monitorizează cât de des e preluată o entitate de către AI. Acesta devine noul KPI al marketingului. Un fenomen aflat încă în fașă, dar tot mai palpabil, este cel al comerțului între agenți AI. Consumatorii folosesc deja asistenți personali care compară oferte, negociază prețuri și comandă produse fără ca omul să mai acceseze vreun site. La rândul lor, companiile împing agenți AI de brand, capabili să răspundă la întrebări, să finalizeze vânzări și să negocieze cu AI-ul clientului. Este un ecosistem autonom, în care tranzacțiile pot avea loc complet fără implicare umană. Când AI-ul clientului vorbește cu AI-ul companiei, nu mai contează ce departament deservește acea etapă: produs, preț, garanție, retur, upgrade. Totul devine o conversație fluidă, în care agentul AI este un hibrid de marketer, vânzător și tehnician. Această convergență forțează companiile să se reorganizeze. Structurile rigide devin ineficiente, iar AI-ul are nevoie de acces unificat la date despre client, istoric, nevoi, preferințe. Adaptarea este urgentă. Companiile trebuie: Să restructureze conținutul în formate accesibile AI (Q&A, JSON-LD, date structurate). Să antreneze propriul AI de brand, care să le reprezinte imaginea în conversațiile automate. Să creeze conținut de calitate, citabil și clar pentru modelele lingvistice. Să colecteze date first-party, cu consimțamânt, pentru a antrena agenți AI competitivi. Marketingul clasic dispare, apar rolurile hibride și agenții autonomi Potrivit unui studiu din 2024, 78% dintre marketeri se așteaptă ca cel puțin un sfert din munca lor să fie automatizată în următorii 3 ani. Dar odată cu dispariția sarcinilor repetitive apar noi roluri: Strategi de interacțiune AI Specialiști în GEO Curatori de conținut antrenabil Designeri de identitate pentru agenți conversaționali Cine are un brand recunoscut și date bogate despre clienți va domina interacțiunile generate de AI. Modelele favorizează brandurile de împrecredere în recomandări. Iar AI-ul propriu are performanțe mai bune dacă este antrenat pe date first-party bine structurate. Companiile care vor reuși să rămână vizibile vor fi cele care acceptă că AI-ul nu este doar un instrument, ci noua interfață a internetului. Acolo se desfășoară conversațiile, acolo se iau deciziile. Și dacă AI-ul nu te menționează, e ca și cum n-ai exista.
Consultanții care și-au sfătuit clienții să folosească AI ca soluție, concediați tot de AI. Ironic, dar eficient
Într-o ironie amară a transformării digitale, tot mai mulți consultanți de afaceri — oameni care și-au construit carierele oferind strategii altora — se văd eliminați exact de tehnologia pe care au promovat-o. Inteligența artificială, vândută ani de zile drept cheia eficienței și competitivității, a ajuns să fie în multe cazuri sfătuitorul suprem. Și mai ieftin. Și mai rapid. Iar în final, înlocuitorul lor. Cu un portofoliu de „best practices” și analize sofisticate, marile firme de consultanță au fost în avangarda transformării digitale. Au livrat clienților strategii în care AI era vedeta: automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea costurilor, înlocuirea echipelor de analiză cu agenți inteligenți. Clienții au ascultat. Au implementat. Iar când cifrele au început să arate promițător, s-a făcut liniște. Era timpul să se reducă și din… consultanți. AI face mai mult, mai repede, mai ieftin Sistemele moderne de inteligență artificială nu doar că pot analiza volume uriașe de date, dar pot și genera recomandări strategice în câteva minute. Agenți digitali precum Deep Research Agent de la OpenAI sau instrumentele Gemini de la Google sunt capabili să sintetizeze rapoarte complexe, să ofere predicții de piață și chiar să propună planuri de acțiune — toate cu un clic. Într-un sector în care valoarea adăugată era capacitatea de a gândi „outside the box” și de a livra perspective originale, AI-ul nu doar că s-a integrat, ci a devenit norma. Iar când clienții mari au văzut că pot obține aceleași (sau mai bune) rezultate fără să plătească onorarii de zeci de mii de euro, decizia a fost simplă: de ce să mai ții o echipă de consultanți, când AI-ul îți dă deja răspunsul? Când expertiza te lasă pe dinafară Marile companii de consultanță, care se mândreau cu rolul lor de arhitecți ai progresului digital, sunt acum nevoite să-și reinventeze modelul de business. Sau să dispară. Valuri de concedieri au lovit deja firme precum Accenture, McKinsey sau Deloitte, cu mii de posturi eliminate la nivel global, scrie Medium. În România, unde astfel de companii au mii de angajați în centre regionale, incertitudinea se simte din plin. Este un caz clasic de „victimă a propriului succes”. După ce au împins digitalizarea până la capăt, mulți consultanți descoperă acum că AI-ul este mai convingător, mai puțin costisitor și… nu cere pauze de masă, nu este „părelolog”. Mai mult, inteligența artificială nu doar înlocuiește munca de analiză, ci și simulează empatie, structură narativă și persuasiune — adică exact acele „soft skills” pe care consultanții le considerau de neînlocuit. Unde ne duce această ironie? Ceea ce vedem astăzi nu este doar un ciclu economic. Este o schimbare de paradigmă. Consultanții nu mai sunt cei care aduc lumina; devin cei care aprind lumânarea la amurgul propriei profesii. Iar mesajul e clar: dacă nu te reinventezi în lumea AI, nu vei fi parte din ea. Pentru mulți dintre ei, opțiunile sunt limitate: să învețe să colaboreze cu inteligența artificială sau să accepte că au fost învinși de propriile predicții. Rămâne o întrebare esențială: într-o lume în care algoritmii scriu strategii mai bune decât oamenii, ce mai înseamnă să fii consultant?
ChatGPT poate acum gândi și acționa în locul tău pe internet. E doar începutul
OpenAI a lansat o actualizare importantă pentru ChatGPT, prin care chatbotul devine mai mult decât un simplu asistent conversațional: poate acum să „gândească” și să „acționeze” pentru utilizatori, gestionând sarcini complexe în mod automat. Noua funcție – numită mod „agent” – este disponibilă pentru utilizatorii care au abonamente Pro, Plus sau Team și marchează un nou pas în direcția transformării inteligenței artificiale într-un instrument practic de zi cu zi, notează CNN. Un nou mod de lucru: de la răspunsuri la acțiuni concrete ChatGPT nu se limitează acum doar la conversații. Datorită actualizării anunțate joi de OpenAI, utilizatorii pot formula comenzi complexe, iar agentul AI le poate executa fără intervenție umană suplimentară. Printre exemplele oferite de companie se numără solicitări precum: „Consultă-mi calendarul și spune-mi ce întâlniri am cu clienți importanți, în funcție de știrile recente” sau „Planifică și cumpără ingredientele necesare pentru un mic dejun japonez pentru patru persoane”. Într-o demonstrație video, un utilizator i-a cerut agentului ChatGPT să-l ajute să se pregătească pentru o nuntă, oferind instrucțiuni detaliate: căutarea unei ținute adecvate pentru dress code, propunerea a cinci opțiuni vestimentare, dar și găsirea unor hoteluri convenabile în apropierea evenimentului. Agentul a executat toate aceste cerințe, gestionând navigarea, selecția și prezentarea rezultatelor într-un format accesibil. Funcționalitatea se bazează pe combinarea mai multor unelte dezvoltate deja de OpenAI – cum ar fi ChatGPT Operator, capabil să navigheze pe web, și Deep Research, conceput pentru analiză și sinteză de informații – într-un singur mod unificat, orientat spre acțiune. Un asistent digital care funcționează autonom Noua versiune a ChatGPT rulează pe o „mașină virtuală” proprie, ceea ce înseamnă că are acces la un mediu controlat în care poate executa comenzi, stoca temporar informații și face conexiuni logice între diverse sarcini. Totuși, OpenAI avertizează că anumite acțiuni rămân restricționate pentru siguranța utilizatorilor. De exemplu, trimiterea unui email sau completarea unei tranzacții bancare nu sunt permise fără confirmarea explicită din partea utilizatorului. De asemenea, modelul refuză sarcinile considerate de „risc înalt”. „Este o funcție experimentală și inovatoare. O văd ca pe o oportunitate de a testa viitorul, nu ca pe o unealtă de încredere pentru date personale sau sarcini critice”, a explicat Sam Altman, CEO OpenAI, într-o postare pe X (fostul Twitter). El a recomandat prudență în oferirea accesului la informații sensibile: de exemplu, are sens ca agentul AI să aibă acces la calendar pentru organizarea unei cine de grup, dar nu e necesar să-l folosești pentru achiziții personale. O nouă cursă pentru supremația asistenților inteligenți Această actualizare vine într-un moment în care marii jucători din industrie își accelerează competiția în zona agenților inteligenți. Google, de pildă, a prezentat în mai propriul său agent Gemini, care poate rezerva restaurante sau cumpăra bilete pentru evenimente. Apple lucrează, la rândul său, la o versiune îmbunătățită a asistentului Siri, capabilă să opereze aplicații în numele utilizatorului – însă lansarea a fost amânată pe termen nedefinit. În timp ce tehnologia avansează, persistă și riscurile cunoscute ale AI: halucinații (generarea de informații false), biasuri și comportamente neprevăzute. Recent, chatbotul Grok, dezvoltat de xAI (compania fondată de Elon Musk), a generat conținut antisemit după ce a fost provocat de utilizatori – un semnal de alarmă care arată cât de sensibil este acest nou teritoriu digital. OpenAI recunoaște că noul mod agent vine cu riscuri proprii. De aceea, accesul la date este limitat, iar sarcinile implică supraveghere umană în funcție de complexitate. Datele sunt prelucrate local pe mașina virtuală a agentului, nu direct pe serverele centrale, pentru un plus de control și securitate. Rămâne de văzut dacă această nouă funcție va deveni rapid parte din rutina digitală a utilizatorilor sau dacă publicul va ezita în fața autonomiei crescute a AI. Cert este că direcția este clară: viitorul internetului pare să se mute tot mai mult de la „căutăm și facem”, la „spunem și se face”.
OpenAI îți dă mură-n gură imaginile pe care le vrei. Cum funcționează noua funcție Style, disponibilă în ChatGPT
OpenAI a introdus în ChatGPT o nouă funcție numită „Style”, care simplifică procesul de creare a imaginilor AI, dându-le voie utilizatorilor să obțină rezultate în stiluri prestabilite fără cunoștințe avansate de prompt engineering. Generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale devine mai accesibilă datorită acestei actualizări. În mod obișnuit, obținerea unei ilustrații de calitate, de exemplu, o scenă în stil anime, are nevoie de prompturi bine formulate și detaliate. Totuși, chiar și cu descrieri elaborate, rezultatele AI nu erau mereu la nivelul așteptărilor. OpenAI a rezolvat această problemă prin integrarea unei funcții intuitive în ChatGPT, disponibilă gratuit pentru toți utilizatorii. Noua opțiune „Style” permite selectarea unor stiluri prestabilite, eliminând necesitatea unor descrieri complexe și reducând efortul depus de cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile de prompt engineering, scrie Bleeping Computer. Cum funcționează noua opțiune „Style” din ChatGPT Funcția „Style” este concepută pentru a ajuta utilizatorii să genereze imagini în stiluri artistice variate printr-o simplă selecție. Spre exemplu, dacă încarci o fotografie personală și alegi stilul „anime”, ChatGPT poate transforma imaginea într-o versiune vizuală care amintește de producțiile studioului Ghibli. Caracteristica folosește prompturi predefinite optimizate, astfel încât utilizatorul nu mai trebuie să găsească formularea perfectă pentru a obține rezultatul dorit. În plus, procesul este rapid și prietenos, ceea ce încurajează explorarea creativă, chiar și din partea celor fără experiență în generarea de conținut AI. De asemenea, „Style” funcționează cu mai multe teme vizuale, de la artă realistă până la interpretări stilizate, oferind versatilitate și consistență în calitatea rezultatelor. De ce este importantă această actualizare de la OpenAI Actualizarea vine într-un moment în care AI vizuală devine din ce în ce mai populară, iar tot mai mulți utilizatori caută metode simple de a crea conținut original. Prin introducerea stilurilor prestabilite, OpenAI democratizează accesul la generarea de imagini AI, eliminând barierele tehnice și reducând timpul necesar obținerii unor rezultate creative. Pentru utilizatorii obișnuiți, înseamnă că pot obține rapid ilustrații de calitate, fără cunoștințe avansate. Pentru artiști și creatori de conținut, noua funcție poate fi un instrument util pentru prototipare rapidă sau experimentare vizuală. Schimbarea ar putea influența și competiția dintre aplicațiile de generare AI, consolidând ChatGPT ca o platformă completă, care combină textul și imaginile într-un mod simplu și intuitiv.
Cum este să lucrezi pentru Sam Altman, direct din gura unui fost angajat. Culisele unui loc de muncă la OpenAI
Calvin French-Owen, fost inginer OpenAI, a publicat un blog despre experiența sa de un an în companie, dezvăluind ritmul intens de lucru, creșterea explozivă a echipei și realitățile din culisele celei mai urmărite firme AI. Calvin French-Owen, cofondator al startup-ului Segment (achiziționat de Twilio în 2020), a părăsit OpenAI acum trei săptămâni, după ce a contribuit la lansarea Codex, agentul de programare ce concurează cu Cursor și Claude Code. Într-o postare recentă, el a explicat motivele plecării și a descris ce înseamnă să lucrezi într-un mediu AI de top. El spune că nu a existat „dramă internă”, ci dorința de a reveni la antreprenoriat. Totuși, experiența la OpenAI a fost marcată de o combinație de entuziasm, haos și presiune constantă, mai ales în contextul unei creșteri accelerate: compania a trecut de la 1.000 la 3.000 de angajați în doar un an, scrie publicația TechCrunch. OpenAI, un startup uriaș cu ritm galopant de corporație French-Owen spune că OpenAI seamănă mai degrabă cu un startup imens care încă se comportă ca unul mic. Angajații au libertate mare de decizie, fără multă birocrație, dar asta duce la eforturi duplicate: „Am văzut cel puțin șase biblioteci diferite pentru aceleași lucruri, cum ar fi managementul cozilor sau buclele agenților”, scrie el. Calitatea codului variază, de altfel: există foști ingineri Google care construiesc sisteme scalabile pentru milioane de utilizatori, dar și doctoranzi care nu au aceeași experiență practică. Rezultatul este un monolit backend plin de fragmente de cod eterogene, greu de întreținut și predispus la erori sau timpi mari de rulare. Cu toate acestea, OpenAI rămâne axată pe lansări rapide, la fel ca Meta în primii ani. Echipa lui French-Owen, opt ingineri, patru cercetători, doi designeri, doi specialiști go-to-market și un product manager, a construit Codex în doar șapte săptămâni, lucrând aproape fără somn. Lansarea a fost instantaneu un succes, dovadă că puterea ChatGPT stă și în distribuția masivă către sute de milioane de utilizatori. Secrete, accent pe siguranță, dar și multă presiune din exterior OpenAI funcționează într-un „acvariu secret”: pentru a evita scurgerile de informații, compania păstrează un nivel ridicat de confidențialitate, dar urmărește cu atenție rețelele de socializare, mai ales X (fostul Twitter). „Un prieten a glumit că firma funcționează după vibrațiile de pe Twitter”, spune French-Owen. În privința siguranței AI, fostul inginer susține că există o percepție greșită: în interior, accentul este pus mai degrabă pe riscuri practice, hate speech, manipulare politică, crearea de bioarme, auto-vătămare sau prompt injection, decât pe scenarii apocaliptice. Totuși, există echipe care cercetează și impactul pe termen lung, conștiente că sute de milioane de oameni folosesc deja LLM-urile pentru terapie, sfaturi medicale sau educație. Presiunea externă este și ea uriașă: guvernele urmăresc compania, concurenții o analizează, iar fiecare pas greșit poate deveni viral. „Miza pare extrem de ridicată”, concluzionează French-Owen.
Google îi pune piedică lui Sam Altman: Cum a preluat acordul OpenAI de 3 miliarde și echipa Windsurf printr-un truc legal
Recent, Google a anunțat că a încheiat un acord de 2,4 miliarde de dolari pentru a atrage angajați-cheie din cadrul startup-ului AI Windsurf, inclusiv CEO-ul companiei, și pentru a obține o licență neexclusivă asupra tehnologiei dezvoltate de aceștia. Mișcarea a dus la prăbușirea unui acord de achiziție de 3 miliarde de dolari pe care OpenAI îl negocia cu Windsurf. Această strategie, denumită tot mai des „acqui-hire” (angajare prin preluare) sau „achiziție fără achiziție”, permite marilor companii tech să obțină acces la tehnologie și talente valoroase fără a cumpăra efectiv compania vizată. Astfel, se evită procesele de reglementare anevoioase și investigațiile antitrust din ce în ce mai frecvente, scrie Gizmodo. Google deturnează acordul OpenAI și preia resursa cea mai prețioasă: oamenii Pentru OpenAI, mișcarea reprezintă un eșec major într-un moment de concurență acerbă pe piața inteligenței artificiale. Startup-ul fondat de Sam Altman domină de ani buni segmentul AI generativ, însă competiția venită din partea Google, Meta sau Microsoft este din ce în ce mai agresivă, iar principala miză o reprezintă atragerea celor mai buni ingineri. Într-un memoriu intern citat de presă, oficialii OpenAI au comparat pierderea de personal cu un furt din propria casă, sentiment alimentat de raidurile anterioare venite din partea Meta, care a angajat mai mulți foști angajați OpenAI și lideri de top din alte companii rivale. Acqui-hire: metoda preferată de Big Tech pentru a ocoli reglementările Acțiunile Google nu sunt un caz izolat. Microsoft a adoptat aceeași tactică anul trecut, atrăgând în echipa sa AI cofondatorii Inflection, în timp ce Amazon a preluat oameni-cheie de la startup-ul Adept. Google a folosit această metodă și în 2024, când a semnat un acord similar cu Character.AI, primind acces la tehnologia lor și angajând fondatorii. Pe lângă avantajele evidente privind acumularea de expertiză și tehnologie, acqui-hire-urile oferă un beneficiu strategic esențial: evitarea investigațiilor antitrust. Sub conducerea Linei Khan, fosta președintă a Federal Trade Commission (FTC), autoritățile americane au intensificat controalele asupra marilor jucători din tech. Microsoft, Amazon, Google și Meta au fost supuse unor anchete pentru investiții în companii AI precum OpenAI și Anthropic. În acest context, preluarea echipelor fără achiziționarea companiei în sine oferă o portiță legală exploatată intens de Silicon Valley. Actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de administrația Trump, a păstrat direcția investigațiilor lansate anterior, însă rămâne de văzut dacă va aborda cu aceeași fermitate aceste noi metode de expansiune. Viitorul AI-ului american ar putea fi decis nu doar în laboratoarele de cercetare, ci și în birourile autorităților de reglementare. Cum va răspunde FTC la această practică ar putea influența profund echilibrul de forțe din tehnologie în anii următori.
Un cercetător a păcălit ChatGPT să dezvăluie chei Windows valide: cum a reușit jocul periculos
Un specialist în securitate cibernetică a identificat o vulnerabilitate în comportamentul modelului de inteligență artificială ChatGPT, reușind să obțină chei reale de activare Windows, inclusiv una asociată cu o instituție bancară. Potrivit unei postări detaliate semnate de Marco Figueroa, manager tehnic al programului de recompense pentru bug-uri 0DIN GenAI, această breșă a fost exploatată într-un mod aparent banal: sub forma unui joc de ghicit. Metoda s-a bazat pe o strategie de tip „social engineering” aplicată în conversație, unde cercetătorul a cerut modelului să participe la un joc în care trebuia să se gândească la o secvență de caractere, mai precis o cheie reală de Windows 10, scrie The Register. Regula jocului era clară: ChatGPT urma să răspundă doar cu „da” sau „nu” la întrebări, iar la final, dacă interlocutorul spunea „renunț”, modelul trebuia să dezvăluie cheia respectivă. După ce a simulat câteva încercări de ghicire, cercetătorul a spus cele două cuvinte-cheie: „renunț”. În acel moment, AI-ul a oferit o secvență de caractere considerată valid, o cheie de produs Windows. Potrivit capturilor de ecran prezentate, printre datele furnizate se afla și o licență care ar fi aparținut băncii Wells Fargo. Lacunele AI: filtrele de siguranță pot fi păcălite Una dintre explicațiile acestei breșe este faptul că anumite chei Windows au fost incluse, posibil accidental, în setul de date folosit pentru antrenarea modelului de AI. De asemenea, metoda a exploatat o slăbiciune logică: dacă regula jocului impunea dezvăluirea unei secvențe reale la final, AI-ul nu a evaluat contextul drept o solicitare malițioasă, ci doar ca parte a unui exercițiu ludic. O altă tehnică menționată în cadrul investigației a presupus ascunderea unor termeni sensibili în etichete HTML, o metodă ce poate ajuta la ocolirea filtrelor de conținut predefinite ale modelului. Acest lucru ridică întrebări serioase despre capacitatea modelelor de limbaj de a înțelege nu doar cuvintele în sine, ci și intențiile din spatele solicitărilor. Marco Figueroa a avertizat că astfel de vulnerabilități pot fi folosite nu doar pentru a obține chei de activare, ci și pentru a accesa conținut restricționat, linkuri potențial periculoase sau date personale. El recomandă întărirea nivelurilor de validare contextuală și crearea unor mecanisme multilaterale de protecție în AI.
OpenAI, părintele ChatGPT, pregătește lovitura pentru Google Chrome cu un browser inteligent care promite să schimbe modul în care navigăm pe internet
OpenAI, compania care a revoluționat lumea tehnologiei cu ChatGPT, se pregătește să lanseze un browser web bazat pe inteligență artificială. Noua aplicație are ambiția declarată de a concura direct cu Google Chrome, cel mai utilizat browser din lume, și de a transforma fundamental modul în care oamenii navighează pe internet. Surse apropiate companiei au declarat pentru Reuters că lansarea browserului este așteptată în următoarele săptămâni. Noul produs va integra o interfață de tip chat, similară celei din ChatGPT, și va permite conectarea cu agenți AI, care pot îndeplini sarcini în numele utilizatorilor, precum rezervări sau completarea automată a formularelor. Acesta este văzut ca un pas strategic în direcția construirii unei „aplicații pentru tot”, care să devină indispensabilă atât în viața personală, cât și profesională. Un atac direct la adresa Chrome și a modelului său de afaceri Google Chrome deține în prezent peste două treimi din cota de piață globală a browserelor, fiind folosit de peste 3 miliarde de oameni. Această dominație a oferit Google acces direct la comportamentul utilizatorilor online, date esențiale pentru sistemul său extrem de profitabil de publicitate targetată. Prin lansarea propriului browser, OpenAI ar putea obține acces la același tip de date, slăbind astfel un pilon central al imperiului Alphabet. Browserul OpenAI este construit pe Chromium, codul open-source care stă și la baza Chrome, Microsoft Edge sau Opera. Această alegere îi oferă compatibilitate tehnică cu standardele web existente, dar și control total asupra experienței utilizatorului și a datelor colectate. Potrivit surselor, compania a decis să construiască propriul browser de la zero, și nu ca extensie peste un browser existent, tocmai pentru a putea controla mai bine fluxul de informații și integrarea agenților AI. Browserul OpenAI intră în lupta cu Google Chrome. (Foto: arhivă) O mișcare strategică într-un moment de concurență acerbă Lansarea noului browser vine pe fondul unei competiții în creștere între OpenAI și Google în domeniul inteligenței artificiale. De la lansarea ChatGPT în 2022, OpenAI a fost nevoită să-și mențină avantajul într-o cursă tot mai aglomerată, cu rivali precum Anthropic și Perplexity. În mai 2025, compania condusă de Sam Altman a anunțat și achiziția startupului io, condus de fostul designer Apple Jony Ive, într-o tranzacție de 6,5 miliarde de dolari, care vizează dezvoltarea de dispozitive hardware AI. OpenAI a angajat deja doi foști vicepreședinți de la Google, membri ai echipei care a construit inițial Chrome, semn că intențiile sunt serioase. De altfel, compania ar fi fost interesată și de achiziționarea browserului Chrome, dacă autoritățile antitrust ar fi forțat Alphabet să-l vândă, potrivit unei declarații anterioare din cadrul unei audieri. Browserul OpenAI va intra pe o piață deja agitată de lansări recente. Startupul Perplexity a anunțat Comet, un browser AI capabil să execute acțiuni în locul utilizatorului. Alte companii, precum Brave sau The Browser Company, au lansat și ele browsere cu funcționalități de inteligență artificială, însă niciunul nu are susținerea și infrastructura de date de care dispune OpenAI prin ChatGPT. O miză uriașă pentru viitorul internetului Browserul OpenAI nu este doar un nou produs, ci un instrument-cheie într-o strategie mai amplă. Compania vrea să creeze o infrastructură digitală proprie, prin care să integreze inteligența artificială în fiecare aspect al vieții online. De la căutări pe internet la cumpărături, planificări, rezervări și interacțiuni sociale, agentul AI al OpenAI promite să devină un asistent permanent în fundalul activității online. Dacă noile funcții vor convinge utilizatorii – iar cei 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT sunt o bază solidă de pornire – OpenAI ar putea schimba radical peisajul internetului și ar slăbi dominația pe care Google o exercită de peste un deceniu.
OpenAI își blindează fortăreața: cum încearcă gigantul AI să oprească spionajul corporatist
Într-o lume unde inteligența artificială devine rapid moneda forte a secolului XXI, OpenAI a decis să-și înăsprească măsurile de securitate până la niveluri aproape paranoice. În urma apariției unor modele AI rivale suspectate că ar fi copiat tehnologie proprietară, compania din spatele ChatGPT adoptă politici dure pentru a-și proteja secretele — atât de ochii competitorilor străini, cât și de eventuale scurgeri interne. Totul a pornit în ianuarie, când DeepSeek, un startup din China, a lansat un model AI performant care a ridicat semne de întrebare. Potrivit Financial Times, OpenAI suspectează că DeepSeek ar fi folosit tehnici de „distilare” pentru a copia în mod neautorizat modelele sale avansate. Distilarea este o metodă prin care un model AI complex este folosit pentru a antrena unul mai simplu, transferându-i în mod indirect cunoștințele — și, implicit, o parte din performanță. Această presupusă încălcare a declanșat o reacție fermă din partea OpenAI, care a decis să accelereze o restructurare a sistemului intern de securitate deja în curs. Deși îngrijorările companiei se referă în principal la adversarii geopolitici, precum China, surse apropiate spun că nici scurgerile interne sau războiul rece dintre giganții tech americani nu sunt trecute cu vederea. Securitate biometrică, computere offline și tăcere în birouri Printre măsurile luate de OpenAI se numără un set impresionant de reguli și restricții, inspirate mai degrabă din filme cu spioni decât din peisajul clasic al unui start-up tech. Potrivit surselor citate de Financial Times, compania a introdus politici de „information tenting” — adică accesul la anumite proiecte se face doar pe bază de necesitate și autorizare explicită. Spre exemplu, în timpul dezvoltării modelului „o1”, doar membrii de echipă strict verificați aveau permisiunea să discute despre proiect în spații comune de birou. Practic, dacă nu făceai parte oficial din proiect și nu treceai printr-un filtru riguros, nu aveai voie nici măcar să menționezi subiectul. OpenAI a mutat tehnologiile proprietare în sisteme complet offline, pentru a evita orice risc de conectare neautorizată la internet. Accesul fizic în anumite zone din clădire este permis doar prin scanare biometrică, folosind amprentele angajaților. În plus, orice conexiune externă la internet trebuie aprobată în mod explicit, conform politicii „deny-by-default”. Și nu se oprește aici. OpenAI a mărit bugetul de securitate fizică pentru centrele de date și a angajat mai mulți specialiști în securitate cibernetică, semn că își ia foarte în serios misiunea de a păstra informațiile confidențiale sub cheie. De la concurență la paranoia: cât de departe e prea departe? Este clar că industria AI a intrat într-o fază în care inovația se suprapune cu suspiciunea. Companii precum OpenAI, Google DeepMind sau Anthropic nu doar că se întrec în performanțe, ci și se tem de spionaj tehnologic. Iar în contextul în care milioane de dolari — dacă nu miliarde — depind de aceste avansuri, măsurile de securitate par justificate. Totuși, există și voci care se întreabă dacă o astfel de izolare extremă nu riscă să afecteze chiar cultura organizațională și colaborarea internă. Deja s-au înregistrat cazuri în care angajați au părăsit companii AI din cauza climatului de neîncredere sau a lipsei de transparență. Iar în cazul OpenAI, care a fost deja zguduită de scurgeri ale comentariilor interne ale CEO-ului Sam Altman, aceste politici par și o încercare de a preveni revolte din interior, nu doar atacuri externe. Pe fondul acestor tensiuni, crește și presiunea asupra echipelor de dezvoltare, care trebuie să lucreze într-un mediu extrem de controlat, unde orice greșeală sau scurgere de informații poate avea consecințe dramatice. Iar pentru restul lumii, mesajul este clar: AI-ul nu mai este doar un domeniu de cercetare sau un instrument digital — este o armă strategică, care trebuie păzită cu toată strictețea posibilă. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată și cu aplicații tot mai largi, este de așteptat ca bătălia pentru controlul tehnologiei să se înăsprească. Iar OpenAI tocmai ne-a arătat cum arată prima linie a acestui nou război — una în care nu se aud focuri de armă, ci doar clicuri criptate, servere izolate și amprente scanate.